|
|
||
|
Vezi și forma bază: TAXA Vezi și:TAXA, TAXAȚIE, SUPRATAXĂ, TAXARE, TIMBRU, ACCIZ, CIUBOTĂ, FRAHT, JUGĂRIT, MAGAZINAJ, NAVLU ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului TAXĂ: TAXA.
TAXĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TÁXĂ, taxe, s.f. 1. Sumă de bani care se percepe la anumite mărfuri sub formă de impozit. * Taxă pe valoarea adăugată = impozit general care se aplică pe fiecare stadiu al circuitului de producție al produsului final. 2. Plată efectuată în favoarea bugetului de stat de către diferite persoane fizice sau juridice în cazul când acestea se bucură de anumite servicii sau drepturi. ** Sumă de bani care se plătește unei instituții în schimbul unor servicii prestate sau al anumitor drepturi. - Din fr. taxe.Sursa : DEX '98 TÁXĂ s. v. tarif.Sursa : sinonime táxă s. f., g.-d. art. táxei; pl. táxeSursa : ortografic TÁX//Ă \~e f. Plată în bani pentru anumite servicii sau pentru obținerea anumitelor drepturi. [G.-D. taxei] /Sursa : NODEX TÁXĂ s.f. Sumă de bani, impozit perceput pentru anumite mărfuri, la încheierea unor contracte etc. ** Sumă de bani plătită unei instituții în schimbul unor servicii sau pentru dobândirea anumitor drepturi. [< fr. taxe, cf. gr. taxis].Sursa : neologisme TÁXĂ^1 s. f. sumă de bani percepută pentru anumite mărfuri, la încheierea unor contracte, în schimbul unor servicii sau pentru dobândirea anumitor drepturi. o ~ de valoare adăugată = impozit general de consum care se percepe doar asupra valorii nou adăugate. (< fr. taxe)Sursa : neoficial -TÁXĂ^2 elem. tax(o)-.Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TAXĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru TAXĂ. George Coșbuc - Gramatica și medicul George Coşbuc - Gramatica şi medicul Gramatica și medicul de George Coșbuc Odată îmi trimise un medic renumit Pe fiu-său la școală pe două luni, cu dorul Să fac din el gramatic și retor, căci feciorul Isteț era la vorbă și gând, un îndrăcit, Da-n lună cu piciorul. În școală eu, firește, voind să-l introduc În taină de gramatici, încep cu poezia; Iau versul Iliadei: Să-mi cânți, muză mânia, Căci ea pe mulți trimite la iad, apoi apuc Să-i spun ce-i prozodia. Deseară, când băiatul se duce la părinți, El spune ce-i prin școală și prinde să recite: Să-mi cânți, muză mânia, căci ea pe mulți trimite La iad; vestitul doctor a prins să criște-n dinți Ca cei scoși din sărite. Atâta i-a fost școala baiatului; de-atunci El n-a venit la mine, căci tată-său pesemne Ținea c-aceste versuri sunt oarecum nedemne De-un doctor; dar în fine dai versuri unor prunci Ca versul să-i îndemne. Trecură zile multe, și-odată mă-ntâlnesc Cu doctorul pe stradă; fățiș venind spre mine, El râde, mă salută, poftindu-mi bani și bine, ... Ion Luca Caragiale - Cam târziu... ... de soare, urmat de un birjar. Birjarul stăruie: — Conașule, de la gară... — Ei, aș! zice roșcovanul. — E doi franci... — Parol? — Taxa, conașule! — Ce! ești copil!? — Costică!... Costică este!... — E Costică! strigă prietenii, și se ridică toți trei, și se reped să-l ia ... ... Da; da' dumneavoastră sunteți corpolentă! - Bine că esti dumneata subțirel!... Pe mine asa m-a făcut Dumnezeu, voluptoasă!... Cui i plațe!... cui nu... - Taxa, mă rog! strigă conductorul. Coana Lucsița scoate din portofel biletul pe care-l avea din Piața Teatrului. Conductorul observă biletul. - Ăsta nu-i de la ... Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi ... vor mai fi prodigate tocmai la pasagele cele mai rău esecutate și chiar false, ca să nu mai dăm ocaziune impresarilor a ne taxa de ignoranță muzicală și de lipsă de gust și să scăpăm de îndrăzneața espresiune a streinului că: I Valachi non connoscono niente di ... Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană ... pe rame decorațiuni analoage cu piesele și s-ar evita acest mare anacronism, iar străinii nu ar mai avea ocaziune de a ne taxa de ignoranți? Iaca ce pretinde publicul teatrului italian de la actuala impresă, de la d. Hiotu. Fi-va el oare auzit? I se vor împlini ... ... un vis. Dar, cum am zis, toate acestea sunt fleacuri pentr-un membru de la primărie. Viața are pentru el însămnătate numai întrucât se percepe taxa pentru înscrierea în condicele stării civile , moartea întrucât se percepe o taxă pentru îngropăciune și întrucât se adaogă cu unul numărul născuților și al morților ... Nicolae Gane - Două zile la Slănic Nicolae Gane - Două zile la Slănic Două zile la Slănic de Nicolae Gane Într-o odăiță mică și cam umedă de pe strada Popa Tatu din București locuia Nae Peruzescu. Ferestrele odăiei, întoarse spre miazănoapte, nu erau nici vara, nici iarna luminate de soare, și fațada casei, de mult nereparată, avea un aer posomorât. Se vedea cât de colo că e cuib de sărăcie. Dar înlăuntru locuia un tânăr cu mare viitor. Nu împlinise încă treizeci de ani, și Nae Peruzescu ajunsese arhivar la tribunalul de Ilfov. Născut la Târgoviștea, orașul de descălecătoare, care a scos la maidan cea mai fină prăsilă de oameni mari, el fusese rând pe rând țiitor de registre la primăria din Caracal, prețăluitor la vama din Burdujeni și perceptor la bariera Șorogari din Iași, o întreagă carieră făcută în scurt timp. Carte nu prea învățase în copilărie și nu știa, zău, dacă din cele patru clase primare îi mai rămăsese altăceva decât știința scrierii și a cetirei și oarecare elemente de aritmetică. Însă pentru oameni ca el cartea nu-i bună decât doar pentru a le strica originalitatea talentului, căci era într-adevăr talentat. Nae Peruzescu. Scria romanuri, ... George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc
George Topîrceanu - Problema râsului şi humorul românesc Problema râsului și humorul românesc de George Topîrceanu I Ce e humorul? Când zicem despre un scriitor că are humor, înseamnă oare că avem a face cu un scriitor vesel?... Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala ... Cearcă de-i spune că aceste versuri sunt făra sens și mai întunecoase decît ale lui Numa Pompilie [6] și vei vedea cum te va taxa cu numele de ignorant, om fără gust și inemic al născîndei noastre literature. Daca slujnicarul s-a dus de două-trei ori pe ... ... a făcut tăcere. Neguțitorii schimbă fețe, caută mărfurile, coboară prețurile; toți își iau cușmele și cu frică se închină; iar aga merge măreț, cercetează taxa, caută cumpenele și doamne ferește să le găsească la cineva nedrepte; pe loc fără mai multă cercetare, în mijlocul pieței, se numără vinovatului vro două ... Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale Garabet Ibrăileanu - Influenţe străine şi realităţi naţionale Influențe străine și realități naționale de Garabet Ibrăileanu Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare -- ca să întrebuințăm un cuvânt pompos -- comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă -- inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice -- nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și balade populare. Chiar și ideea de a culege poezie ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TAXĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru TAXĂ. TAXÁ , taxez , vb . I . Tranz . 1. A supune unei taxe , unei impuneri ; a fixa o sumă determinată ( ca taxă , impozit , preț ) . 2. A califica pe cineva drept . . . , a acuza TAXÁȚIE , taxații , s . f . Taxație forestieră ( În sintagma ) = SUPRATÁXĂ , suprataxe , s . f . Taxă suplimentară adăugată altei taxe fixate anterior . - Supra - + taxă ( după fr . ... TAXÁRE , taxări , s . f . Acțiunea de a taxa și rezultatul ei . - V. taxa TÍMBRU , timbre , ( 1 ) ( 2 , 3 ) timbruri , s . n . 1. Imprimat de dimensiuni mici , emis de stat sau de o instituție special autorizată , care se lipește pe acte oficiale sau pe scrisori și care reprezintă un impozit sau o taxă ; taxă reprezentând valoarea unui timbru ( 1 ) și care este plătită direct unei administrații publice . 2. Însușire a sunetului muzical datorită căreia se deosebesc între ele sunetele de aceeași înălțime și intensitate provenite de la surse diferite . 3. ( Înv . ) Clopot , ACCÍZ , accize , s . n . 1. Impozit indirect care se percepe în unele țări asupra unor obiecte de consum . 2. ( Înv . ) Taxă de consumație , de barieră și CIUBÓTĂ , ciubote , s . f . 1. ( Reg . ) Cizmă ; gheată . 2. Taxă percepută în trecut de slujitorii domnești de la împricinați , când erau obligați să se deplaseze până acasă la aceștia . [ Var . : ciobótă , cioboátă s . FRAHT , frahturi , s . n . 1. Document comercial care însoțește o încărcătură sau o marfă transportată pe calea ferată și în care se menționează mărfurile , expeditorul și destinatarul , stația de destinație și taxele respective ; scrisoare de trăsură . 2. Sumă , taxă etc . plătite pentru transport de mărfuri ( pe calea JUGĂRÍT s . n . Taxă care se plătea pentru un car de lemne cărate din MAGAZINÁJ , magazinaje , s . n . 1. Depozitare a unei mărfi în magazie . 2. Timpul cât o marfă se află depozitată în magazie . 3. Taxă care se plătește pentru depozitarea unei NÁVLU , navluri , s . n . Chirie plătită pentru folosirea unui vas de transport ( aparținând unui proprietar particular ) ; costul transportului pe apă al persoanelor sau al mărfurilor ; spec . ( în forma navlon ) taxă care se percepea în țările românești pentru transportul pe Dunăre . [ Var . : navlón s . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||