|
|
||
Vezi și:CONFESIONALISM,
CREAȚIONISM,
IRENISM,
LAXISM,
OCAZIONALISM,
OMILETIC,
PATRISTIC,
TEOLOGAL,
TEOLOGIZA,
TOMISM
... Mai multe din DEX...
TEOLOGIC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TEOLÓGIC, -Ă, teologici, -ce, adj. Care ține de teologie, privitor la teologie; de teolog; teologal. [Pr.: te-o-] - Din fr. théologique.Sursa : DEX '98 TEOLÓGIC adj. (BIS.) (livr.) teologal, (înv.) teolo-gicesc. (Dispute \~.)Sursa : sinonime teológic adj. m. (sil. te-o-), pl. teológici; f. sg. teológică, pl. teológiceSursa : ortografic TEOLÓGI//C \~că (\~ci, \~ce) Care ține de teologie; propriu teologiei. /<lat. theologicus, fr. théologiqueSursa : NODEX TEOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la teologie; teologal. [Cf. fr. théologique, it. teologico].Sursa : neologisme TEOLÓGIC, -Ă adj. referitor la teologie; teologal. (< fr. théologique)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TEOLOGICRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru TEOLOGIC. Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea și morala în artă Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea şi morala în artă Personalitatea și morala în artă de Constantin Dobrogeanu-Gherea Dl Maiorescu a publicat în Convorbiri două critici literare, una în numărul din septembrie și alta în cel din aprilie. Cea dintâi asupra comediilor dlui Caragiale, un fel de răspuns criticilor făcute acestor comedii, și a doua Poeți și critici , un fel de răspuns celor ce critică pe Alecsandri. Amândouă articolele au fost primite cât se poate de bine de întreaga presă română și unele ziare chiar le-au reprodus, lăudând importanța și însemnătatea lor. Nu putem decât să ne bucurăm, și pentru că dl Maiorescu a scris aceste critici, și pentru că ele au fost atât de bine primite de publicul cititor, care știe să prețuiască cunoștințele literare și talentul de critică al autorului. Dar nici numele autorului, nici primirea cea bună din partea publicului nu poate să ne scutească de a analiza aceste scrieri; ba chiar tocmai numele și însemnătatea d-sale ne silesc să-i cercetăm părerile date la lumină. Și ni se cere asemenea analiză mai mult decât oricui, pentru că și noi am scris despre comediile dlui Caragiale, pentru ... Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau neconÂtenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprinÂdea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la MosÂcova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ... Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ... Ioan Slavici - Mara Mara de Ioan Slavici Cuprins 1 SĂRĂCUȚII MAMEI 2 MAICA AEGIDIA 3 FURTUNA CEA MARE 4 PRIMĂVARA 5 ANI DE TINEREȚE 6 ISPITA 7 ZBUCIUMARE 8 DATORIA 9 INIMA, SĂRACA 10 CINE CE POATE 11 ALTĂ LUME 12 DOUĂ PORUNCI 13 DATORII VECHI 14 ROSTUL LUI BANDI 15 ISPRĂVILE LUI TRICĂ 16 GREUL VIEȚII 17 BIRTUL DE LA SĂRĂRIE 18 BLESTEMUL CASEI 19 VERBONCUL 20 NOROCUL CASEI 21 PACE ȘI LINIȘTE SĂRĂCUȚII MAMEI A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar și ședea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-a umai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murășului,viuța din dealul despre Păuliș și casa, pe care muma lor o căpătasede zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăș, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marți dimineața Mara-și scoate șatra și coșurile pline în piața de pe țărmurele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TEOLOGICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru TEOLOGIC. CONFESIONALÍSM s . n . Concepție teologică care consideră obligatorie aparteneța la o anumită confesiune . [ Pr . : - si - CREAȚIONÍSM s . n . Concepție teologică potrivit căreia sufletul fiecărui individ provine , prin creație nemijlocită , de la Dumnezeu , afirmându - se astfel că sufletul este un principiu deosebit de trup . [ Pr . : cre - a - ți - IRENÍSM s . n . Numele unei orientări teologice care susține unificarea diferitelor confesiuni creștine pe baza a ceea ce au ele LAXÍSM s . n . sistem , atitudine teologică , filozofică , politică OCAZIONALÍSM s . n . Doctrină teologică care consideră că singura cauză reală a modificărilor corporale și sufletești este voința divinității . [ Pr . : - zi - OMILÉTIC , - Ă , omiletici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care se referă la elocvența bisericească . 2. S . f . Disciplină teologică privitoare la principiile și la regulile oratoriei ( predicilor ) PATRÍSTIC , - Ă , patristici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Doctrină teologică - filozofică prin care s - au pus bazele dogmaticii și cultului creștin , completând Biblia și studiind viața , opera și concepția părinților Bisericii ; patrologie ( 1 ) . 2. Adj . ( Rar ) Care se referă la părinții Bisericii ; care ține de patristică ( 1 ) , propriu ... TEOLOGÁL , - Ă , teologali , - e , adj . ( Rar ) Teologic ... TEOLOGIZÁ , teologizez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A da caracter teologic TOMÍSM s . n . Doctrină filozofică - teologică a lui Toma d\' |
||