A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru TRÂNTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 171 pentru TRÂNTI.

Ion Luca Caragiale - Vizită...

Ion Luca Caragiale - Vizită... Vizită... de Ion Luca Caragiale M-am dus la sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietină, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. Atențiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de mare ținută. După formalitățile de rigoare, am început să convorbim despre vreme, despre sorții agriculturii — d. Popescu tatăl este mare agricultor — despre criză ș.cl. Am observat doamnei Popescu că în anul acesta nu se prea vede la plimbare, la teatru, la petreceri... Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăște chiar unei femei cu petrecerile, mai ales când are copii. — Să-ți spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de el; trebuie să-i fac educația. Și nu știți dv. ...

Alecu Donici - Calul și călărețul

Alecu Donici - Calul şi călăreţul Calul și călărețul de Alecu Donici Un vrednic călăreț Avea un cal prea blând și bine învățat; Iar singur el semeț Și despre cal încredințat, Au vrut să facă o cercare: Ca fără frâu, călare Să iasă la primblare. Deodată calul au pornit La pas, încetișor; Dar când au înțeles că n-are frâu strunit, Au prins a mai juca, a merge mai ușor. Apoi, luându-și vânt, Sărea, zvârlea fugând, Încât pe călăreț l-au trântit el jos, Iar singur au plecat la fugă mai vârtos Pe văi, pe dealuri, prin ponoare Și, dând de-o râpă mare, S-au zdrumicat de tot. Stăpânul au aflat în urmă calul mort. Ș-au zis: Sărmane cal, prea cruda ta pieire Eu însumi ți-am gătit. Tu sub povățuire A frâului strunit, Erai prea blând și bun și nici nu mă trânteai, Nici capul nu-ți rupeai. Și slobozenia cât e de desfătată, Dar când la un norod nu are A sa măsură înțeleaptă, Se face

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie Noaptea de februarie de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Mi s-a părut întotdeauna un ce scârbos și crud Ca după-o noapte de orgie, pe buze încă de vin ud Să te cobori în acea ocnă la care s-află condamnate Nenorocitele ființe ce se numesc: prostituate. Mi s-a părut întotdeauna că este-o crudă profanare Să uiți că mumă ți-e femeia și că în pântec te-a purtat, Nepăsător să pui pe buze o fioroasă sărutare     Precum se pune un stigmat. Și câtă osebire este între amor și infamie, Între cădere și cădere, sau sărutări, și sărutări... De-o parte, tainică plăcere ce se-nfășoară-n poezie, De alta, bestialitatea unei reci înflăcărări. O! și cât am plâns pe soarta bietelor nenorocite Care nu pot ca să aibă nici voință de-un minut, Cu blestemele pe buze de-alte buze-năbușite, Cu palpite pentru-oricine — cunoscut — necunoscut; Seara este-o îngrozire pentru unele din ele, Nededate încă bine cu mârșavul povârniș; Altele, mai decăzute, mai deprinse, sau mai rele, Râd de ...

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul

... vioara, și nu știe decât două cântece!... Iar după aste vorbe, Căliman, împleticindu-se pe picioare, își încordă mâinile, luă pe sus căruciorul și-l trânti jos, în șatră, în dreptul cărbunilor din care ieșea o pară țuguiată și argintie. Raluca încremenise. Nu i se vedea decât jumătate fața, poleită de ...

Ștefan Octavian Iosif - Visul unui slujbaș

Ştefan Octavian Iosif - Visul unui slujbaş Visul unui slujbaș de Ștefan Octavian Iosif Visam deștept pe jumătate... Era o liniște în casă, Și ziua în amiaza mare Părea că-i noapte luminoasă... ... Și se făcea că am o mie Monede-n aur... o comoară! Trântit pe canapea alene, Sorbeam cafea, fumam țigară... Copiii mei, în loc de zdrențe, Purtau veșminte noi, alese, Nevasta mea era mai mândră Ca cea dintâi dintre prințese. Chiar eu schimbasem redingota Cea roasă-n coate și cu pete; Perdele scumpe-aveam la geamuri, Și ce covoare, ce tapete! Ba-i dasem unui biet prieten, Acuma chiar, un pumn de lire, Și cum îmi mulțumea, săracul, Plângând d-atâta fericire... Tresar... Cine-a bătut în ușă? Mă pipăi... Unde-s banii mei? — Bărbate, scoal', uitași de slujbă? Hai, uite, că-i trecut de

Alecu Donici - Autorul și hoțul

Alecu Donici - Autorul şi hoţul Autorul și hoțul de Alecu Donici În întunericul lăcașului de umbre, În tartarul cumplit Unde de grozăvii trist sufletu-ți se umple Și unde merge omul de fapte osândit, Sosiră totodată La aspra judecată Un hoț răutățit, În sânge încruntat Care au și murit, Pe viață spânzurat, Și un autor vestit, Puternic în condei, Care au dezvelit Mult slobode idei, Ce-ntocmai ca Sirene* Era la glas duios, Dar, potrivit cu ele, Și mult primejdios. Orânduielile la iad sunt cu grăbire, Nu este ca la noi zadară prelungire Și hotărârile se dau într-un minut. Fără zăbavă dar, Pe două strașnice grătare de metal S-au pus două căldări, cu smoală s-au umplut Și bieții vinovați în ele au intrat. Dar sub tălhari au pus un munte-ntreg de brad, La care singură Alecto** foc au dat, Stârnind o flacără atâta de grozavă, Cât bolțile la iad Mai toate au crăpat; Iar către autor părea asprime slabă. Sub el la început Ardea un focușor abia-abia văzut, El însă ne-ncetat mai rău se aprindea. Trecură zile, ani și sub tâlhari de mult Cenușă s-au făcut, Iar focul sub autor necontenit ardea. ...

Alexandru Macedonski - Rondelul contemporanilor

Alexandru Macedonski - Rondelul contemporanilor Rondelul contemporanilor de Alexandru Macedonski Acești contemporani ai mei Fac nencetat același sport De treizeci de-ani îmi tot zic mort Tot mai pizmași și mai mișei. Strigoi, adesea-mi zic tot ei -- Bătrân, în ultimul resort Acești contemporani ai mei Fac nencetat același sport. Deși par lei și paralei, N-au cu talentul vreun raport, Și n-au nici sfinți, nici dumnezei, Trântiți în viață de-un avort... Dar sunt contemporanii

Alexandru Vlahuță - Cârmacii

Alexandru Vlahuţă - Cârmacii Cârmacii de Alexandru Vlahuță Lui V. A. Urechiă Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase, Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiții, sufletul și cinstea lumei, Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuți, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți. I-am văzut păpuși gătite, tologiți în jețuri moi, Trântori, fără nici o grijă, și străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget ale țării măruntaie Și cătând, nesocotiții, ca din trupul ei să taie Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate Clocotește-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O ...

Alexandru Vlahuță - Scrisoare cătră un bătrân

Alexandru Vlahuţă - Scrisoare cătră un bătrân Scrisoare cătră un bătrân de Alexandru Vlahuță Părul alb e lucru mare pentru cine vrea să știe, Și a ști să-l porți e poate cea mai grea filozofie. Vremea, ce zbârcește fața, netezește judecata. Pentru orice-ncrețitură, mintea trebui să-și ia plata. Și pleoapă de pleoapă când s-apropie-n afară, Atunci ochiul cel lăuntric vede lumea mult mai clară. Ah, și mari lucruri grăiește gura pregătitei groape, Și-nțelept trebui să fie cine stă de ea aproape! Iată ce gândesc când trece un bătrân pe lângă mine, Și când văd pe fața-i blândă ieroglifele divine, Ce-a săpat, în treacăt vremea, ca pe-o obeliscă vie! Mi se pare că într-însul văd un zeu:     Ah, cine știe Ce-o fi clocotind în lumea strânsă în bătrânu-i creier, Și ce-o fi târând cu sine furtunosul lui cutrier! Câte visuri izbândite! Câte visuri sfărămate! Grămădire colosală ici ruine de palate; Dincolo în codru-n doliu, și sub el un vraf de scrum. Într-un colț trântit se vaită dorul, abătut din drum. Câte cuiburi goale! Câte, câte falnice porniri Și iluzii aurite, prefăcute-n ...

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunicul

... de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? - Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele ...

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Poveste (Delavrancea)

... o blestemă baba și, făcând cu mâna în patru părți, plecă ca o vijelie. Domnița intră, podidită de plâns, în iatacul ei de cleștar. Se trânti în pat și adormi cu genele ude și cu mâinile încrucișate pe piept. Când tresări din somn și deschise ochii, și mă-sa și tată ... înecă în ceața depărtării. Apoi, fără să mai simtă ceva, afară de un vuiet adânc, adânc, în fundul urechilor, intră în iatacul de cleștar, se trânti în pat și începu să plângă. Iar împăratul și împărăteasa îi culegeau fiece lacrimă în năframele lor ș-o întrebau: — Spune-ne nouă ce ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRÂNTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru TRÂNTI.

TRÂNTIRE

... TRÂNTÍRE , trântiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) trânti și rezultatul ei . - V. trânti

TRÂNTIT

... TRÂNTÍT , - Ă , trântiți , - te , adj . Așezat pe ceva într - o poziție comodă ; care s - a tolănit ; lungit . - V. trânti

AȘTERNE

... compune . 4. Refl . și tranz . A ( se ) întinde ( orizontal ) pe jos , a ( se ) culca la pământ . 5. Tranz . A trânti

IZBI

... refl . A ( se ) lovi cu putere ( de ceva , de cineva sau cu ceva ) ; a ( se ) repezi cu violență ; a ( se ) trânti . 2. Tranz . ( Despre lumină ) A cădea cu putere , a lovi drept în față , în ochi . 3. Tranz . A ataca ...

PRĂVĂLI

... a cădea sau a face să cadă , a ( se ) arunca în adâncime , a ( se ) prăbuși , a ( se ) trânti . 2. Refl . ( Despre vânt , furtună , ploaie etc . ) A se dezlănțui cu putere , a se porni cu violență . 3. Tranz . și refl ...

RĂBUFNI

... răbufnesc , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A produce prin izbire sau prin cădere un zgomot surd și puternic ; a ( se ) trânti , a ( se ) izbi producând un zgomot înfundat . 2. Intranz . A izbucni cu putere ; a țâșni , a năvăli ...

REPEZI

... a se pripi ( 1 ) . 3. Refl . A se năpusti , a se arunca , a năvăli . 4. Tranz . A trânti , a izbi , a arunca , a azvârli . 5. Tranz . Fig . A se răsti la cineva , a - i ...

TĂVĂLI

TĂVĂLÍ , tăvălesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A ( se ) rostogoli , a ( se ) suci pe o parte și pe alta pe pământ , în iarbă etc . 2. Tranz . A bate pe cineva trântindu - l și târându - l pe jos . 3. Tranz . și refl . A ( se ) murdări , a ( se ) mânji . 4. Tranz . A culca la pământ iarba , cerealele , florile

TRÂNTEALĂ

... TRÂNTEÁLĂ , trânteli , s . f . Acțiunea de a ( se ) trânti

TRÂNTITURĂ

... TRÂNTITÚRĂ , trântituri , s . f . Trântă , trânteală , izbitură . - Trânti