|
||
Vezi și:TRAHEAL,
BRONHIE,
CORNAJ,
GÂTLEJ,
INSECTĂ,
LARINGE,
LEMN,
OBSTRUCȚIE,
TRAHEOSCOPIE,
TRAHEOTOMIE
... Mai multe din DEX...
TRAHEE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TRAHÉE, trahei, s.f. 1. Tub elastic fibros și cartilaginos, la oameni și la animale, care leagă laringele de bronhii și prin care circulă aerul necesar respirației din cavitatea bucală sau nazală în bronhii. 2. Fiecare dintre tubulețele subțiri, chitinoase, deschise la exterior și ramificate în corpul insectelor, păianjenilor și miriapodelor, care servesc drept organ de respirație. 3. Fiecare dintre vasele lemnoase în formă de tuburi capilare prin care circulă seva brută în interiorul plantelor superioare. [Pr.: -he-e] - Din fr. trachée.Sursa : DEX '98 trahée s. f., art. trahéea, g.-d. art. trahéii; pl. trahéiSursa : ortografic TRAHÉ//E \~i f. 1) Tub prin care trece aerul spre plămâni în procesul respirației. 2) Fiecare dintre canalele din interiorul plantelor superioare care servesc la conducerea sevei. [G.-D. traheii] /<lat. trachea, fr. trachéeSursa : NODEX TRAHÉE s.f. 1. Tub format din inele cartilaginoase, care leagă laringele de bronhii și prin care circulă aerul necesar respirației. 2. Fiecare dintre tubulețele subțiri care formează aparatul respirator al insectelor. 3. Vas prin care circulă seva la plantele lemnoase. // (Și în forma tracheo-, traheo-, pron. -he-o-) Element prim de compunere savantă cu semnificația "(referitor la) trahee (1)", "al traheii (1)". [Pron. -he-e. / cf. fr. trachée, gr. tracheia].Sursa : neologisme TRAHÉE s. f. 1. tub din inele cartilaginoase, al aparatului respirator, care leagă laringele de bronhii. 2. fiecare dintre tubulețele subțiri care formează aparatul respirator al insectelor. 3. vas capilar prin care circulă seva la plantele lemnoase. (< fr. trachée)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRAHEERezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru TRAHEE. ... TRAHEÁL , - Ă , traheali , - e , adj . Care aparține traheii , privitor la trahee BRÓNHIE , bronhii , s . f . Fiecare dintre cele două ramificații ale traheii prin care aerul ajunge în ... CORNÁJ s . n . 1. Zgomot produs de trecerea aerului prin căile respiratorii ( laringe , bronhii , trahee GÂTLÉJ , gâtlejuri , s . n . Partea interioară a gâtului ( 1 ) , cuprinzând faringele cu esofagul și laringele cu traheea ; beregată , gâtiță , înghițitoare . - Gâlt ( înv . " gât " < sl . ) + suf . - ... mici animale nevertebrate din încrengătura artropodelor , cu corpul format din segmente diferențiate în cap , torace și abdomen , cu trei perechi de picioare articulate , respirând prin trahee LARÍNGE , laringe , s . n . ( Anat . ) Partea superioară a traheii , formată din mai multe cartilaje , în structura căreia intră și coardele vocale ; ... LEMN , lemne ( 2 , 3 ) s . n . 1. Țesut conducător al unor plante superioare , alcătuit din trahee , parenchim și fibre cu lignină , folosit ca material de construcție , drept combustibil etc . 2. Tulpina și ramurile unui arbore ( sau arbust ) tăiat , servind pentru construcții ... ... OBSTRÚCȚIE , obstrucții , s . f . 1. ( Med . ) Astupare a lumenului unui organ tubular ( trahee , bronhie , intestin , ureter etc . ) ca urmare a unui proces , a unui obstacol situat în interiorul organului sau a unei ... TRAHEOSCOPÍE , traheoscopii , s . f . Examen radiologic al traheii ( 1 ) . [ Pr . : - he - TRAHEOTOMÍE , traheotomii , s . f . Intervenție chirurgicală care constă în deschiderea peretelui anterior al traheii și în introducerea unei canule traheale , cu scopul de a restabili respirația unui bolnav care prezintă simptome grave de sufocație . [ Pr . : - he - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |