|
|
||
|
Vezi și:ALOFON,
BOWLING,
EMPIRIOMONISM,
EMPIRIOSIMBOLISM,
EUFUISM,
FONOLOGIE,
HIPERURBANISM,
KOINE,
LAMAISM,
LATERAL,
PRESUPUNCTURĂ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului VARIANTĂ:
VARIANȚA,
VARIANȚĂ.
VARIANTĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VARIÁNTĂ, variante, s.f. 1. Aspect (ușor) schimbat față de forma de bază, tipică a unui lucru, a unei lucrări, a unui text, a unei acțiuni. ** Spec. (Lingv.) Formă a unui element lingvistic care diferă de aspectul tipic, obișnuit al acestui element. 2. Drum care ocoleşte (pe o anumită porțiune) traseul principal, ajungând în același punct final. [Pr.: -ri-an-] - Din fr. variante.Sursa : DEX '98 Variantă ≠ invariantăSursa : antonime VARIÁNTĂ s. 1. v. versiune. 2. (LINGV.) formă. (\~ lexicală.)Sursa : sinonime variántă s. f. (sil. -ri-an-), g.-d. art. variántei; pl. variánteSursa : ortografic VARIÁNT//Ă \~e f. 1) Formă a unui lucru, a unui fenomen sau a unei acțiuni care variază parțial față de forma de bază. 2) lingv. Unitate lingvistică (cuvânt, îmbinare, pronunție) care variază parțial față de normele literare. \~ stilistică. [Sil. -ri-an-] /Sursa : NODEX VARIÁNTĂ s.f. 1. Aspect particular, diferit față de o formă socotită ca bază sau tipică a unui lucru, a unei acțiuni etc. ** Drum diferit de cel obișnuit, dar care vizează același obiectiv. 2. (Lingv.) Formă a unui cuvânt diferită din punct de vedere fonetic sau ortografic față de forma lui obișnuită sau etimologică. [Pron. -ri-an-. / < fr. variante].Sursa : neologisme VARIÁNTĂ s. f. 1. aspect particular, diferit față de o formă socotită ca bază sau tipică a unui lucru, a unei lucrări, acțiuni. 2. formă a unui element lingvistic diferită din punct de vedere fonetic sau ortografic față de forma lui obișnuită sau etimologică. 3. drum (canal) care ocoleşte traseul principal, ajungând în același punct final. 4. (biol.) individ, populație care diferă de tip prin unul sau mai multe caractere. 5. (stat.) una din formele sub care s-a înregistrat variabila (II, 3) în cadrul activității cercetate. (< fr. variante)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VARIANTĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentru VARIANTĂ. Mihai Eminescu - Ochiul tău iubit (variantă) ... Mihai Eminescu - Ochiul tău iubit (variantă) Ochiul tău iubit de Mihai Eminescu (variantă) Ochiul tău iubit, Plin de mângâieri, Dulce mi-au lucit Până ieri. L-am iubit cu mii Lacrime fierbinți Și cu-atât de vii Rugăminți ... Mihai Eminescu - Sauve qui peut (variantă) ... Mihai Eminescu - Sauve qui peut (variantă) Sauve qui peut de Mihai Eminescu (variantă) Albumul tău e un salon în care S-adună fel de fel de lume multă Și fiecine așaz-o foaie smultă Din viața sa, în ... Constantin Negruzzi - Apolog (variantă la Domnul P. Prunco) ... Constantin Negruzzi - Apolog (variantă la Domnul P. Prunco) Apolog de Constantin Negruzzi Apărut cu titlul Domnului P. Prunco, în Alăuta românească , 1837, 14 martie Tot timpul care oamenii Pe ... Mihai Eminescu - Și oare tot n-ați înțeles... (variantă) ... Mihai Eminescu - Şi oare tot n-aţi înţeles... (variantă) Și oare tot n-ați înțeles... de Mihai Eminescu (variantă) Și oare tot n-ați înțeles Cum nu mi-i lumea dragă, Când cu nimic nu m-am ales Din viața mea întreagă. Când al ... Mihai Eminescu - Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... (variantă) ... Mihai Eminescu - Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... (variantă) Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... de Mihai Eminescu (variantă) Ce s-alegea de doi nebuni, iubito, De ne-ntâlneam demult și nu pierdeam O tinereță, care-am risipit-o? De dragul tău demult înnebuneam ... Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu ... părea o cifră... O, chilia mea sărmană... Catrene 1877 Lectură Codru și salon Diamantul Nordului (Capriccio) Sătul de lucru... (după Shakespeare) Albumul Sauve qui peut (variantă) O rămâi, rămâi cu bine... E ceasul cel de taină Din Iliada Din Odiseea Mi-am zidit monument... (Horațiu) 1878 Povestea codrului Povestea teiului Singurătate ... tălmăcirea aforismelor lui Schopenhauer Auzì prin frunzi uscate Ce s-alegea de noi, a mea nebună... Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... (variantă) Atât de dulce... Umbra lui Istrate Dabija-voievod La arme Fiind băiet păduri cutreieram Iambul Colinde, colinde! Învierea Rugăciune Mă-ntrebai dragă-ntr-o zi ... Sol De-ar fi mijloace În zădar în colbul școlii... 1882 Apari să dai lumină Renunțare Nu mă-nțelegi Ochiul tău iubit Ochiul tău iubit (variantă) Dacă iubești fără să speri Și oare tot n-ați înțeles... Și oare tot n-ați înțeles... (variantă) Să fie sara-n asfințit Un farmec trist și nențeles Mușat și ursitorile Oricât de mult am suferit 1883 Luceafărul Doina S-a dus ... trece anii... Lasă-ți lumea... Te duci... Din valurile vremii... Ce te legeni... La mijloc de codru... Mai am un singur dor De-oi adormi (variantă) Nu voi mormânt bogat ( ... Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș ... definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920 ... temporară a cadavrelor. Ferestre ale sufletului. / Obiectele meseriei. VII. Bocetul. Măicuța III. Tipologie - Antologie - Glosar Tipologie Notă asupra Antologiei Antologie Cea mai veche variantă a Mioriței Țara Maramureșului Varianta virtuală / corespunzătoare tipului nord-maramureșean Țara Chioarului Țara Codrului Țara Lăpușului Lexicul mioritic Glosar de termeni – Definiții ... Ion Luca Caragiale - Două note ... mai puÈ›in iniÈ›iat în ale miÈ™cării literare — că ar fi citaÈ›iunea de mai sus o falsificare: este o variantă originală, aceea anume la care È›inea poetul, o variantă ce mi se pare mie — care am groază de „apa de trandafirâ€� — cu mult preferabilă celei puse în vînzare de domnii editori ... Mihai Eminescu - Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... ... Mihai Eminescu - Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... de Mihai Eminescu (variantă) Ce s-alegea de doi nebuni, iubito, De ne-ntâlneam demult și nu pierdeam O tinereță, care-am risipit-o? De dragul tău demult înnebuneam ... Mihai Eminescu - De-oi adormi... ... Mihai Eminescu - De-oi adormi... De-oi adormi... (variantă) de Mihai Eminescu De-oi adormi curînd În noaptea uitării, Să mă duceți tăcînd La marginea mării. Nu voi sicriu bogat, Făclie și flamuri, Ci ... ... Mihai Eminescu - De-oi adormi De-oi adormi... (variantă) de Mihai Eminescu De-oi adormi curînd În noaptea uitării, Să mă duceți tăcînd La marginea mării. Nu voi sicriu bogat, Făclie și flamuri, Ci ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VARIANTĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru VARIANTĂ. ... ALOFÓN , alofone , s . n . ( Fon . ) Variantă ... BOWLING s . n . 1. Variantă ... EMPIRIOMONÍSM s . n . Variantă ... EMPIRIOSIMBOLÍSM s . n . ( Fil . ) Variantă ... EUFUÍSM , s . n . ( Livr . ) Variantă FONOLOGÍE s . f . Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul sunetelor limbii din punctul de vedere al valorii lor funcționale , stabilind sistemele de foneme ale unui idiom și caracterul diferitelor variante ; fonetică HIPERURBANÍSM , hiperurbanisme , s . n . Fenomen care constă în crearea unor variante fonetice , forme gramaticale , accentuări sau grafii necorecte , datorită intenției vorbitorului de a evita o exprimare sau o grafie presupusă neliterară ; formă care rezultă din acest ... KOINÉ s . f . ( Lingv . ) Variantă ... LAMAÍSM s . m . Variantă LATERÁL , - Ă , laterali , - e , adj . 1. Situat pe ( una dintre ) laturi , pe o parte a unui lucru ; situat la margine , la periferie , departe de un centru ; lăturalnic . 2. ( În sintagma ) Consoană laterală ( și substantivat , f . ) = consoană articulată prin atingerea vârfului limbii de palatul tare sau de alveolele incisivilor superiori , în timp ce suflul de aer iese prin cele două deschizături lăsate de marginile limbii . " L " este o consoană laterală . 3. ( În sintagma ) Gândire laterală = proces specific gândirii creatoare , având ca scop obținerea a cât mai multe variante posibile ale obiectului sau fenomenului ... PRESUPUNCTÚRĂ , presupuncturi s . f . Variantă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||