|
|
||
|
Vezi și:VIE,
ȘASLA,
CHARDONNAY,
FETESC,
FILOXERĂ,
FURMINT,
PIRAMIDĂ,
PLĂVIȚ,
TRAMINER,
ÎNCORDA,
AFUZALI
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului VIȚĂ:
VITĂ,
VITA.
VIȚĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VÍȚĂ, vițe, s.f. I. (Adesea determinat prin "de vie") Nume dat mai multor plante perene cu rădăcina puternică, cu tulpina lipsită de susținere proprie, din care ies mlădițe cu cârcei agățători, cu frunze mari, crestate adânc și cu fructele în formă de ciorchine, care se cultivă într-un număr mare de soiuri și de varietăți; vie (Vitis). * Viță de Canada sau viță sălbatică = arbust agățător din familia vitaceelor, cu frunze verzi care se colorează toamna în roșu, cultivat ca plantă decorativă (Vitis hederacea). ** Fiecare dintre lăstarele lungi și flexibile ale viței (I); p. gener. curpen, vrej. ** Compus: viță-albă = plantă agățătoare din familia ranunculaceelor, cu flori albe mirositoare (Clematis vitalba). II. 1. (Pop.) Șuviță de păr. ** Fiecare dintre firele, șuvițele etc. din care se confecționează, prin împletire sau răsucire, un obiect. ** (Mar.) Parâmă de sârmă. 2. Fig. Descendent, urmaș, vlăstar; p. ext. neam; soi, fel. * Loc. adj. De viță = a) de calitate superioară; b) de obârșie boierească. - Lat. *vitea (= vitis).Sursa : DEX '98 VÍȚĂ s. 1. (BOT.; Vitis) vie. (Frunză de \~; plantează \~.) 2. (BOT.) viță de vie (Vitis vinifera, riparia etc.) = (reg.) acrid, loază, poamă. 3. (BOT.) viță sălbatică (Vitis hederacea) = (rar) viță de Canada, (pop.) viță puturoasă, (reg.) aguridar. 4. (BOT.) coardă. (Butucul de vie are mai multe \~.) 5. v. neam. 6. v. familie. 7. v. urmaș.Sursa : sinonime VÍȚĂ s. v. șuviță.Sursa : sinonime víță s. f., g.-d. art. víței; pl. víțeSursa : ortografic VÍȚ//Ă \~e f. 1): \~ de vie arbust cu tulpină noduroasă și rădăcini puternice, cu frunze mari, crestate adânc, și cu fructe dispuse în ciorchini. 2) Șuviță de păr sau din alt material, din care se confecționează prin răsucire sau împletire anumite obiecte. 3) ramificație a rădăcinii plantelor. 4) fig. Persoană care descinde dintr-un neam sau dintr-o familie oarecare; urmaș. 5) fig. Succesiune de generații care provin dintr-un strămoș comun; neam; seminție; familie. [G.-D. viței] /<lat. vitisSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VIȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 184 pentru VIȚĂ. Constantin Stamati - Mascurii în vie Constantin Stamati - Mascurii în vie Mascurii în vie de Constantin Stamati Odată s-au întâmplat Că niște porci stricători într-o vie au intrat, Găsind poarta făr’ de pază, căci vierul se-mbătase, Și pe cuptor se culcase. Via era minunată, vița era de soi bun, Sădită de Ștefan-vodă, după cum românii spun; A ei struguri ca de aur, sau de granat mărgele, Pleca mlădioșii curpeni la pământ în floricele, Și plini de mursă ca mierea aștepta culegătorii, Meșteri să știe să facă din al lor must belșugat Vinul cel mai minunat, Demn și pentru trapeza lui Jupiter tunător, Dar, cum am zis, tocmai atunci, din nenorocire, Sosi și a ei pieire; Căci porcii, ce nimic nu cruță, Sta grohăind, între dânșii zicând: “Cum se fudulește Ceastă vie roditoare și cum de frumos rodește, Și cum strugurii pe dânsa stau bour și se gurguță! Nu cumva gândește, oare, Că sub a ei frunze late Să se umbrească poate Vreun crai sau herțog mare, Și să bea al ei nectar? Dar noi să o umilim, Să o pedepsim amar: La dânsa să năvălim, La pământ s-o prăvălim, În picioare s-o ... Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte ... e frică de câini, zise ea. - Nu te teme, că nu-ți fac nimic. - Daca vei să-mi faci bine, mai zise ea, na o viță din cosiță și leagă-ți câinii. El puse vița de cosiță pe foc. - Uf! ce greu miroase, zise Muma-pădurii, cosița ce ți-am dat ... Cincinat Pavelescu - Madrigal (Pavelescu, 2) ... Madrigal (Pavelescu, 2) Madrigal de Cincinat Pavelescu Prințului Barbu Știrbej cu prilejul unei serbări date în pivnițele sale și în prezența familiei regale. Pe rimele viță și domniță. Cine bea din vinul tău, Om deștept sau nătărău, Zice, fără să te știe: Ce mai vin și ce mai vie! Însă cine ... George Coşbuc - Angelina Angelina de George Coșbuc Baladă din Albania Ca Dumitru-n albanime Mai viteaz nu era nime, Nici la braț mai viguros, Nici la umblet mai frumos: Era înger la iubire, Zmeu era la războire; Între fete curcubeu, La bătăi trăsnet și leu. El cu dragii săi tovarăși La război pornit-a iarăși, Dar pe drumul lat și-ntins L-a cuprins un dor pe cale: Dorul Angelinei sale. Și el zice către frați: Dragii mei! Voi m-așteptați, Până-n seară, până-n noapte, Până mâine-seară poate, Pân mă duc la draga mea Căci nu pot de dor de ea! Astfel zise lin și blând Și-apoi pleacă șuierând Pe poteca mult bătută, Care duce la palută! La palat dacă-a sosit Porțile-nchise-a găsit. Ce-i aceasta? Niciodată N-a fost poarta sub lăcată, Și-acum pentr-ntâia oară Geme poarta sub zăvoară?! Greu uimit d-aceste, el Bate-n poartă-ncetinel. Vine-o babă și-l privește, De pe zid apoi vorbește: Ce tot bați? Mergi înapoi! N-ai să cați nimic la noi! Și Dumitru greu mâhnit De răspunsul ce- ... ... tărie Învîrtesc sapa prin vie ! Fiind de mult împărată Și vița pe pari legată. Gunoiul ce se cărase Și-ntr-un loc să descărcase, Între viță îl resfiră La rădăcini îl înșiră Și săpînd împrejur locul Prin el înmulțește focul, Focul, vara și căldura, Care, precum e natura Silește rodul să ... ... târziu, la pubertate - zice-se - îi mai crescu lui Fuchs și un fel de organe genitale cari erau numai o tânără și exuberantă frunză de viță, căci era din firea lui afară din cale de rușinos și nu ar fi permis, în ruptul capului, decât cel mult o frunză sau o ... aezii Olympului inspirați înstrunindu-și lyrele preamăriră în versuri momentul nemuritor... Dar după aproape o oră de ședere, în care timp își verifică frunza de viță și schițase o romanță pentru piano, Fuchs apăru în sfârșit pe lobul urechii, îmbrăcat în frac și cravată albă, satisfăcut și radios, mulțumind și complimentând ... turbau de ofensa adusă Olympului de către un muritor nedibaci... O mână viguroasă din ordinul lui Apollon și Marte îi smulse lui Fuchs frunza de viță, anexându-i în loc obiectele la care avea dreptul. Ordin sever fu dat ca pe viitor frunza să nu fie acordată decât numai la statui ... Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni ... religioasă, și când limba se găsea formată și înfășurată cu limbile megieșilor slavoni. România , după Petru Maior, a zis: limba romană e de viță romană , iar nu latină , și este mai mult decât o greșeală a predica latinirea: este un anahronism; prelungit anahronismul este un pedantism ridicol ... numai pentru tinerii români, ce-și dovedesc baștina. Am fi dorit ca ajutorul să se întindă la tot pământeanul, fără osebire de lege sau de viță. Educația, ocrotirea obștească, egalitatea morală și civilă, împărtășirea la toate șterg baștina și dau locuitori buni și îndatoriți. Principatele au a mulțumi cârmuirilor ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sorcova ... nară, falcă de falcă, degera oul în găină de ger ce se pornise. — N-am putea duce l-alde biata Bălașa ceva curmeie de viță și vreascuri ujujite? zicea mama Arghirița fetei-mari ce învârtea mămăliga între genunchi și se ștergea la ochi din pricina fumului. Biata Bălașa! o fi ... stângă, căci cu dreapta strângea cât putea sorcova de merișor, iacă și Irina a mamei Arghirița, cu un maldăr de găteje și de viță uscată. — Mama, dadă Irină, cere apă, deschide-mi, deschide-mi! Când intrară în casă, biată Bălașa se dusese pe lumea ailaltă. Plapuma și velințele ... Ion Luca Caragiale - O conferință Ion Luca Caragiale - O conferinţă O conferință de Ion Luca Caragiale S-a hotărât! trebuie sâmbătă să țiu la S.P.M.D.R. o conferență în ședință plenară. Imposibil să scap: am apucat, într-un moment de slăbiciune, să promit junei mele amice din tinerețe, madam Parigoridi — este pentru mine o chestiune de conștiință, de onoare, de inimă. Eu țiu la madam Parigoridi, fiindcă și dumneei ține la mine. De atâta vreme suntem buni prietini, și nici un nor n-a venit să întunece... în sfârșit, ce să mai vorbim? îmi zice: „nene Iancule". Asta, ce-i drept, nu-mi prea place... Când eram sufler la teatru, acu vreo patruzeci de ani, damele aveau obicei să-mi zică „Iancule", ba, unele, chiar „mă Iancule" — nici un respect! Apoi, au mai trecut așa cam douăzeci de ani, îmi ziceau „domnule Iancule". Când am ajuns director, îmi ziceau „stimate domnule director..." Acu, după alți vreo douăzeci, toate — adică toate câte-mi mai sunt prietine — din „nene Iancule" nu vor să mai mă scoată. Toată lumea în serviciu public înaintează — numai eu, din zece-n zece ani, regulat, degradat! De ... Vasile Alecsandri - Prietenii românilor ... moșie. Înconjurat de mari puteri, cuprins pretutindene de neamuri străine, slavi, germani, unguri și turci, cu care el nu are nici o rudire, fiind de viță latină, românul s-a făcut punte și munte în mijlocul greutăților prin care s-a strecurat, și a scăpat ... turcești, precum Bulgaria etc., și puțini din publiciștii străini pricepuseră importanț a unei Românii bine organizate în cumpăna chestiei Orientului. Națiile apusene de viță latină au trăit un lung șir de veacuri fără măcar a visa că aveau chiar pe marginea Europei, la porțile Răsăritului, zece milioane ... Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt Ştefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt de Ștefan Octavian Iosif Ștefan-voievod, Slăvit de norod, S-a sculat în zori, Pe la cântători, Și s-a mânecat, Măre, și-a plecat, C-un pâlc de curteni, Falnici moldoveni, Și s-a dus, s-a dus Prin Țara-de-Sus, Și-a ajuns voios În Țara-de-Jos. Iar dacă-a ajuns, I-a venit răspuns, Că dușmanii Țării, Cât nisipul mării, Năvălesc grămadă, Pustiesc și pradă... Ștefan-voievod, Slăvit de norod, Nu s-a-nspăimântat De câte-a aflat, Ci din bucium sună, Și gloate-și adună, Iar în Cel-de-Sus Nâdejdea și-a pus, Unde e nădejde La ceas de primejde... Domnul s-a-ndurat Și l-a bucurat, Și-a trimis o ceață Către dimineață... Ștefan, când văzu Ceața ce căzu, Repede-a-nțeles Repede-a ales Pe câțiva viteji, S-aștepte prilej În crâng nepătruns, De ceață ascuns, Dincolo de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VIȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 76 pentru VIȚĂ. ... VÍE , vii , s . f . 1. Teren plantat cu viță ( I ) ; plantație de viță . 2. Viță ... ȘASLÁ s . f . 1. Nume dat mai multor soiuri de viță de vie care produc struguri pentru masă . Șasla napoleon , Șasla muscat . 2. Portaltoi hibrid pentru vița de vie , folosit pe solurile bogate în calciu . [ Var ... ... CHARDONNAY s . n . Soi de viță de vie , de origine franceză , cu struguri mici , cilindrici , cu boabe rotunde , albe - verzui , care produce vinuri dulci ; p . ext . vin din acest soi de ... ... EÁSCĂ , fetești , adj . , s . f . 1. Adj . ( Rar ) Care aparține fetei , privitor la fată . 2. S . f . Numele a două soiuri autohtone de viță de vie , care produc vinuri de calitate superioară ; p . ext . vin produs din strugurii acestor două soiuri de viță FILOXÉRĂ , filoxere , s . f . 1. Insectă parazită care distruge rădăcina și frunzele viței de vie ( Phylloxera vastatrix ) . 2. Boală a viței de vie provocată de filoxeră ( ... FURMÍNT s . m . Soi de viță de vie cu struguri mijlocii , cilindrici , cu boabe dese , omogene , verzi - gălbui , din care se fac vinuri superioare ; vin din acest soi de viță ... viței de vie portaltoi , alcătuit dintr - un stâlp înalt din vârful căruia pornesc 6 - 8 sârme fixate cu câte un țăruș lângă fiecare butuc de viță ... albă - gălbuie sau albă - argintie . 2. ( Pop . ; despre oameni ) Cu pielea albă și cu părul blond ; ( despre părul oamenilor ) blond ; plăviu . 3. ( Reg . ; în sintagma ) Viță plăviță = varietate de viță ... TRAMÍNER s . n . Soi de viță de vie originară din Germania , cu struguri cilindrici și cu boabe mici , rotunde , de culoare roz - murdar , nearomate ; vin de calitate superioară obținut din strugurii ... ÎNCORDÁ , încordez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) contracta mușchii corpului , p . ext . corpul întreg , în vederea unui efort . 2. Tranz . A întinde ( puternic ) o coardă , un arc , un cablu etc . 3. Tranz . A lega coardele viței de vie . 4. Refl . Fig . ( Despre raporturile dintre oameni ) A ajunge într - o stare de tensiune ( maximă ) , a se înăspri . - În + ... AFUZALÍ subst . Soi de viță Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||