|
||
Vezi și:IARBĂ,
ÎNFRĂȚIRE,
ANANAS,
BATAT,
BRÂNDUȘĂ,
BRĂDIȘOR,
CALCE,
CALOMFIR,
CHENOPODIACEE,
CRIPTOFITĂ
... Mai multe din DEX...
PEREN - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PERÉN, -Ă, pereni, -e, adj. (Despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani de-a rândul, având o rădăcină persistentă din care se dezvoltă în fiecare primăvară o nouă tulpină; vivace, ** Fig. Care are caracter stabil, care durează mult timp; durabil. - Din lat. perennis, fr. pérenne.Sursa : DEX '98 Peren ≠ trecător, vremelnicSursa : antonime PERÉN adj. v. durabil, persistent, rezistent, trainic.Sursa : sinonime PERÉN adj. (BOT.) vivace, (rar) perenie. (Plantă \~.)Sursa : sinonime perén adj. m., pl. peréni; f. sg. perénă, pl. peréneSursa : ortografic PERÉN \~ă (\~i, \~e) 1) (despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani, având rădăcină persistentă; cu capacitatea de a trăi și de a rodi mai mulți ani de-a rândul; vivace. 2) fig. Care durează un timp îndelungat; de lungă durată; persistent; dăinuitor. /<lat. perennis, fr. pérenneSursa : NODEX PERÉN, -Ă adj. (Despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani fără să fie nevoie de o nouă însămânțare; vivace; (p. ext.) de lungă durată. ** Cultură perenă = recoltarea de mai multe ori pe an a unei suprafețe cultivate. [Cf. fr. pérenne, lat. perennis].Sursa : neologisme PERÉN, -Ă adj. 1. (despre plante) cu rădăcini care persistă în sol mai mulți ani; vivace. 2. cu caracter stabil, de lungă durată. (< fr. pérenne, lat. perennis)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PERENRezultatele 1 - 10 din aproximativ 49 pentru PEREN. IÁRBĂ , ierburi , ( 2 ) s . f . 1. Nume generic dat plantelor erbacee , anuale sau perene , cu părțile aeriene verzi , subțiri și mlădioase , folosite pentru hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită pețiolului lung ) plutesc la suprafața apei , și cu flori albe ( Hydrocharis morsus - ranae ) ; iarba - ciutei = plantă perenă din familia compozeelor , cu flori galbene dispuse în capitule ( Doronicum austriacum ) ; iarba - fiarelor = a ) plantă erbacee veninoasă , cu frunze opuse , acoperite cu peri , cu flori albe - gălbui ( Cynanchum vincetoxicum ) ; b ) ( în basme ) iarbă cu putere miraculoasă , cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată ; p . ext . putere supranaturală , care poate ajuta la ceva greu de obținut ; iarba - găii = plantă erbacee cu frunze dințate , acoperite cu peri aspri , cu flori galbene ( Picris hieracioides ) ; iarbă - creață = izmă - creață ; iarbă - deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , ... ÎNFRĂȚÍRE s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) înfrăți și rezultatul ei ; prietenie frățească ; fraternizare . 2. Formare a lăstarilor laterali la baza tulpinii principale a cerealelor păioase sau a gramineelor perene din pajiști ; ANANÁS , ananași , s . m . 1. Plantă erbacee perenă originară din țările calde , cu frunze lungi și tulpină scurtă , care poartă în vârf o inflorescență simplă ca un spic ( Ananas sativus ) . 2. Fructul comestibil al acestei plante , cărnos , cu gust dulce - acrișor și foarte BATÁT , batați , s . m . Plantă perenă din țările calde , cu tulpina lungă , târâtoare , cu frunze mari , cu flori albe sau roz , cultivată pentru tuberculele sale comestibile bogate în amidon , vitamine și zahăr , cartof dulce ( Ipomoea batatas ) ; p . restr . tuberculul acestei BRÂNDÚȘĂ , brândușe , s . f . 1. Plantă erbacee cu flori violete în formă de pâlnie , care înflorește primăvara timpuriu ( Crocus heuffelianus ) . 2. ( În sintagma ) Brândușă galbenă = plantă erbacee perenă cu florile galbene - aurii , ocrotită de lege ( Crocus moesiacus ) . 3. Plantă veninoasă din familia liliaceelor , cu frunze mari alungite și cu flori roșietice sau liliachii , care înflorește toamna și care este folosită în medicină ( Colchicum autumnale ) ; floarea - BRĂDIȘÓR , brădișori , s . m . 1. Brăduț . 2. Nume dat unor specii de plante erbacee perene , cu tulpina culcată , acoperită cu frunze mici , aciculare , la subsuoara cărora se găsesc sporangi cu spori , răspândite în pădurile montane ; pedicuță . - Brad + suf . - CÁLCE^2 , s . f . 1. Oxid de calciu . 2. Material refractar obținut prin calcinarea carbonatului de calciu natural . CÁLCE^1 , călci , s . f . Calcea calului ( În sintagma ) = plantă erbecee perenă , toxică , cu frunze groase și lucitoare , în formă de copită de cal , și cu flori mari , galbene - aurii ( Caltha CALOMFÍR calomfiri , s . m . Plantă erbacee perenă , aromatică , cu tulpina catifelată , frunzele ovale compuse și florile galbene ; calapăr ( Chrysanthemum CHENOPODIACÉE , chenopodiacee , s . f . ( La pl . ) Familie de plante perene cu flori mici , de obicei verzui , dispuse în inflorescențe dese ; ( și la sg . ) plantă din această familie . [ Pr . : - di - CRIPTOFÍTĂ , criptofite , s . f . ( La pl . ) Grup de plante erbacee perene care continuă să trăiască în timpul iernii datorită rădăcinilor adânc înfipte în pământ ; ( și la sg . ) plantă din acest Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |