|
||
Vezi și:SONOR,
ARMONIU,
AUTOFON,
COARDĂ,
FALSET,
FONIC,
FONIE,
GLAS,
STRUNĂ,
VIBRAȚIE
... Mai multe din DEX...
VIBRARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VIBRÁRE, vibrări, s.f. 1. Acțiunea de a vibra și rezultatul ei. 2. Operație de îndesare a materialelor granulare sau păstoase de construcție cu ajutorul vibratorului; vibrație. - V. vibra.Sursa : DEX '98 VIBRÁRE s. 1. (FIZ.) oscilație, vibrație. (\~ unui mediu elastic.) 2. vibrație, zbârnâit. (\~ coardei unui instrument muzical.) 3. v. vibrație.Sursa : sinonime vibráre s. f. (sil. -bra-), g.-d. art. vibrării; pl. vibrăriSursa : ortografic VIBRÁRE s.f. 1. Acțiunea de a vibra. 2. (Constr.) Procedeu de îndesare a unor materiale de construcție granulare prin lovituri ușoare și foarte dese cu ajutorul unui vibrator. [< vibra].Sursa : neologisme VIBRÁRE s. f. 1. acțiunea de a vibra; vibrație. 2. procedeu de îndesare a unor materiale de construcție granulare prin loviri ușoare și foarte dese cu ajutorul unui vibrator. (< vibra)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VIBRARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru VIBRARE. Mircea Demetriade - Pianistul Pianistul de Mircea Demetriade Informații despre această ediție Vibrări adânci, sonore, și pline de mâhnire Sub degete nervoase pe clape-alunecau... Se răspândeau în juru-i în lungă hohotire De plânsete ce-n suflet adânc îl pătrundeau. De plânsete ce-n suflet adânc îl pătrundeau, Accente disperate de-apusă fericire, - Pianul, - sub amare gândiri care-l munceau Scotea ca bun tovarăș l-a lui nenorocire. Scotea, ca bun tovarăș l-a lui nenorocire, Suspinuri prelungite, ce pieptu-i năbușeau; Mustrări acelei care uită a lui iubire... Reamintiri de-acele ce-odată îi zâmbeau. Vibrări adânci, sonore și pline de mâhnire, De plânsete ce-n suflet adânc îl pătrundeau... Scotea ca bun tovarăș l-a lui nenorocire... Reamintiri de-acele ce-odată îi zâmbeau Reamintiri de-acele ce-odată îi zâmbeau, Fermecător pianul și-n dulce suvenire Scotea ca bun tovarăș l-a lui nenorocire. Scotea ca bun tovarăș l-a lui nenoricire, Șoptirile ce-odată cu drag îl mângâiau De plânsete ce-n suflet adânc îl pătrundeau. De plânsete ce-n suflet adânc îl pătrundeau, Aproape-n neștiință porni în aiurire Vibrări adânci, sonore, ... Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate Paul Zarifopol - Artă şi virtuozitate Artă și virtuozitate de Paul Zarifopol Note elementare Între răzoare de spanac, / Varză roșie și ardei... / Ascult un cântec de pitpalac, / Văd focul sub căldare la bordei. / Văd și șanțurile în lung și lat / În care argintul apei seacă, / Tot cerul e un argint viu picurat. / Luna stă între cer și o creacă, / Un fluier se îngână cu pitpalacul / Și un greier se întrece într una. / Ce e mai frumos e spanacul / Și pe urmă luna. Se vede ușor: în aceste strofe sunt o sumă de idei nepermise. Zarzavaturile și, mai întâi, tocmai spanacul; apoi varză roșie, în sfârșit, ardei. În versuri, toate astea. Însă cântecul de pitpalac ce se îngână cu fluierul, pe-nserate, în peisaj potrivit, e fără nici o îndoială poetic. Asemenea argintul apei, cerul argint viu picurat. Și luna neapărat. Dar: Ce e mai frumos, e spanacul și pe urmă luna asta ce e? Răspunde știința literaturii: aceasta e intervenție ironică, farsă, atitudine antilirică. Vezi bine. Totuși, e permis a bănui că intenția ironică, atitudinea antilirică, farsa nu sunt, prin voia lui Dumnezeu, cusururi absolute și veșnice; nici măcar în versuri. Să fie morala versurilor mai definitivă decât ... Alexandru Macedonski - La harpă ... VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII I Precum în gol un sunet nu dă nici o vibrare, Astfel și de pe harpă zburând a mea cântare Nu poate-n acest secol să afle un ecou; Dar tu, de tainici versuri ... Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) Lui Octavian Goga de Dimitrie Anghel Publicată în Seara , III, 844, 23 mai 1912, p. 1. Am fost o grămadă pornită sub același steag. Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. În taberi ne-am strîns din nou, baricade de hîrtie am înălțat și am schimbat de taberi, precum am schimbat și de baricade. Dușmanii de ieri am redevenit prieteni. Prietenii de ieri suntem astăzi dușmani. Stropul de venin căutat cu îndîrjire pentru a fi picurat în rana pe care i-o cunoșteai potrivnicului lacrimă de înduioșare s-a prefăcut și spinul ce-l țineai la îndemînă, în prinos de floare și în vorbe de părere de rău. Grămada s-a răzlețit, fiecare căutîndu-și drumul. Cel ce-a slujit un steag a căutat să-și arboreze culorile lui proprii și să și-l apere singur. Bunul și răul din fiecare a căutat să se cearnă și sita fiecăruia a prins să împrăștie pentru el lamura sufletului lui, roditoare plăpîndă, în care avea să înflorească propria lui floare. În paginile multe ce le-a scris fiecare ... Dimitrie Gusti - Închinare lui Ștefan-Vodă ... lauri zice : că Ștefan v-au depus. Din turnul mănăstirei cu fruntea-ncărunțită De patru secoli cîntă un glas armonios Și-a lui vibrare dulce de-aramă curățită Prin flăcări întreite, e imn religios. E-a clopotului Buga suspin și lamentare, Ce-a munților ecouri ... Iuliu Cezar Săvescu - La polul nord ... rari, Când dintre văile adânci, când dintre munții solitari. Și dorm adânc, și dorm mereu nemărginirile polare, Iar din prăpăstiile-adânci se-aude-o stranie vibrare Vasile Alecsandri - Concertul în luncă ... melodie Ca suflarea unui geniu pintre frunze-alin adie, Și tot crește mai sonoră, mai plăcută, mai frumoasă, Pân' ce umple-ntreaga luncă de-o vibrare-armonioasă. Gânditoare și tăcută luna-n cale-i se oprește, Sufletul cu voluptate în estaz adânc plutește, Și se pare că s-aude prin a ... Vasile Alecsandri - Lunca din Mircești ... umbra cu lumina se alungă sub frunziș. El se duce după visuri; inima lui crește plină De o sacră melodie, melanholică, divină, De o tainică vibrare, de-un avânt inspirător Ce-i aduc în pept suspinuri și-n ochi lacrimi de amor. Este timpul renvierii, este timpul rennoirei, Ș-a ... ... voios A salei tăcere senină. Din bolta ferestei arcată pompos S-aude vibrând mandolină Și-un eco ușor Petrece cu-amor, Cu dulcea vibrare de strune, Ce spune. Și toată viața lui, tot ce-a cules Din unde, din munte, din vale, Tot sufletu-i june, tot ... ... voios A salei tăcere senină. Din bolta ferestei arcată pompos S-aude vibrând mandolină Și-un eco ușor Petrece cu-amor, Cu dulcea vibrare de strune, Ce spune. Și toată viața lui, tot ce-a cules Din unde, din munte, din vale, Tot sufletu-i june, tot ... Alexandru Macedonski - Noaptea de decembrie Alexandru Macedonski - Noaptea de decembrie Noapte de decemvrie de Alexandru Macedonski Pustie și albă e camera moartă... Și focul sub vatră se stinge scrumit... Poetul, alături, trăsnit stă de soartă, Cu nici o scânteie în ochiu-adormit... Iar geniu-i mare e-aproape un mit... Și nici o scânteie în ochiu-adormit. Pustie și albă e-ntinsa câmpie... Sub viscolu-albastru ea geme cumplit... Sălbatică fiară, răstriștea-l sfâșie, Și luna-l privește cu ochi-oțelit... E-n negura nopții un alb monolit... Și luna-l privește cu ochi oțelit. Nămeții de umbră în juru-i s-adună... Făptura de humă de mult a pierit Dar fruntea, tot mândră, rămâne în lună Chiar alba odaie în noapte-a murit... — Făptura de humă de mult a pierit. E moartă odaia, și mort e poetul... În zare, lupi groaznici s-aud, răgușit, Cum latră, cum urlă, cum urcă, cu-ncetul, Un tremol sinistru de vânt-năbușit... Iar crivățul țipă... — dar el, ce-a greșit? Un haos, urgia se face cu-ncetul. Urgia e mare și-n gându-i ș-afară, Și luna e rece în el, și pe cer... Și bezna ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VIBRARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru VIBRARE. ... SONÓR , - Ă , sonori , - e , adj . 1. Care produce , prin vibrare , sunete ( puternice ) ; care răsună sau face să răsune . 2. ( Adesea adverbial ) Care are un sunet plăcut , armonios ( și pătrunzător ) . 3. Care amplifică sunetele , care are ... ARMÓNIU , armonii , s . n . Instrument muzical cu claviatură asemănător cu orga , la care sunetele sunt produse de vibrarea unor lamele metalice la presiunea aerului ieșit dintr - un burduf acționat cu AUTOFÓN , - Ă , autofoni , - e , adj . ( Despre instrumente muzicale de tipul clopoțelului , gongului etc . ) Care produce sunete exclusiv prin vibrarea componentelor sale elastice , fără ajutorul unei tensiuni speciale . [ Pr . : a - ... f . ] COÁRDĂ^1 , coarde , s . f . 1. Fir elastic confecționat din metal , din intestine de animale etc . , care întins pe anumite instrumente muzicale , produce , prin vibrare , sunete ; strună . 2. Fir împletit de sfoară , păr etc . care ține întinse capetele unui arc . 3. ( Mat . ) Segment de dreaptă care unește două puncte ale ... FALSÉT , falsete , s . n . Sunet ( sau șir de sunete ) din registrul acut al vocii unui cântăreț , produs prin vibrarea părții superioare a coardelor FÓNIC , - Ă , fonici , - e , adj . 1. Construit din sunete ; privitor la sunete . 2. ( Despre consoane ) Care se pronunță cu vibrarea coardelor vocale ; FONÍE , s . f . ( Rar ) Calitate a sunetelor limbii rezultată din vibrarea coardelor vocale în timpul emisiunii lor ; sonoritate ( a sunetelor GLAS , glasuri , s . n . 1. Ansamblul sunetelor produse de vibrarea coardelor vocale umane ; facultate specifică omului de a emite sunete articulate ; voce . 2. Fig . Zgomot produs de vânt , de o apă etc . ; sunet produs de un instrument muzical sau de un obiect sonor . 3. Fig . ( Înv . ) Veste , știre . 4. Denumire dată scării muzicale în cântarea bisericească ... STRÚNĂ , strune , s . f . 1. Fir elastic confecționat din metal , din intestine de animale etc . care se întinde pe unele instrumente muzicale și produce , prin vibrare , sunete ; coardă . 2. Sfoară bine întinsă , făcută din fire elastice și răsucite , destinată să țină întinsă pânza ferăstrăului . 3. Parte a frâului care ... ... periodică a unui corp sau a particulelor unui mediu , efectuată în jurul unei poziții de echilibru , cu frecvență relativ înaltă ; oscilație . 2. Vibrare Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |