Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OAMENI

 Rezultatele 1641 - 1650 din aproximativ 1679 pentru OAMENI.

VIS

VIS , visuri , s . n . 1. Faptul de a visa ; înlănțuire de imagini , de fenomene psihice și de idei care apar în conștiința omului în timpul somnului . 2. Reverie , meditație , visare . 3. Fig . Iluzie deșartă ; gând , idee , aspirație

 

VISCERE

VÍSCERE s . n . pl . Totalitatea organelor care se află în marile cavități ale corpurilor ( mai ales în cavitatea abdominală ) , la oameni și animale ;

 

VIZIONAR

VIZIONÁR , - Ă , vizionari , - e , adj . 1. ( Despre oameni sau despre firea , ideile lor ; adesea substantivat ) Care se lasă stăpânit de vise , de idealuri ( nelegate de realitatea imediată ) ; care prevede , prevestește evenimentele viitoare . 2. Cu caracter de viziune ; fantastic ; extravagant , neobișnuit . [ Pr . : - zi -

 

VOCE

VÓCE , voci , s . f . 1. Facultate specifică omului de a emite sunete articulate ; ansamblul sunetelor produse de vibrarea coardelor vocale umane ; glas . 2. Însușire , aptitudine pe care o au unele persoane de a cânta frumos din gură . 3. Linie melodică încredințată fiecărui instrument dintr - o

 

VOINȚĂ

VOÍNȚĂ , voințe , s . f . 1. Funcție psihică caracterizată prin orientarea conștientă a omului spre realizarea unor scopuri și prin efortul depus pentru atingerea lor . 2. Ceea ce hotărăște cineva ; hotărâre , decizie , voie . 3. Intenție , scop , țel , țintă . 4. Dorință , poftă , chef . - Voi ^2 + suf . -

 

VOINIC

VOINÍC , - Ă , voinici , - ce s . m . , adj . I. S . m . 1. Tânăr bine făcut , chipeș , curajos , viteaz , îndrăzneț . 2. Flăcău , fecior . 3. ( Înv . ) Soldat , ostaș . II. Adj . ( Despre oameni ) Bine făcut , robust , viguros ,

 

VOLUBIL

VOLÚBIL , - Ă , volubili , - e , adj . 1. Care are ușurință și rapiditate în vorbire , care dispune de un debit verbal bogat , curgător și rapid ; fluent , curgător , locvace ; ( despre manifestări ale oamenilor ) mobil ; prompt ; spontan . 2. ( Despre unele plante ) Care își înfășoară tulpina mlădioasă în jurul unui arac , al unei sfori

 

VOLUNTAR

VOLUNTÁR , - Ă , voluntari , - e , adj . , s . m . I. Adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) 1. Care acționează de bunăvoie , din proprie inițiativă , nesilit de nimeni , în mod conștient ; ( despre acțiuni ) care se face de bunăvoie , fără constrângere . 2. Care exprimă voință . 3. Care își impune voința ; autoritar . II. S . m . Persoană care intră în armată din proprie dorință spre a face serviciul militar ( înainte de a fi împlinit vârstă cerută ) ; p . ext . persoană care ia parte la o campanie militară din proprie inițiativă sau care se facă un serviciu de bunăvoie și dezinteresat . [ Var . : ( II ) ( înv . ) volintír , volontír s .

 

VRĂJMAȘ

VRĂJMÁȘ , - Ă , vrăjmași , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Dușman ; inamic . 2. Adj . ( Despre oameni ) Dușmănos ,

 

VULPOI

... VULPÓI , vulpoi , s . m . 1. Masculul vulpii ; vulpan . 2. Fig . Om

 

ZĂBALĂ

ZĂBÁLĂ , zăbale , s . f . 1. Parte a căpăstrului constând dintr - o bară subțire de metal cu două brațe , prevăzute cu câte un inel mare , care se introduce în gura calului înapoia ultimilor incisivi pentru a - l struni și a - l conduce . 2. Bubuliță albicioasă molipsitoare , care apare la oameni în colțurile gurii și la vite pe buze ; zăbăluță . 3. ( La pl . ) Bale . 4. ( La pl . ) Colțurile cărnoase ale ciocului unor pui de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>