Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IE
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 1630 pentru IE.
PORÚMB , - Ă , porumbi , ( I 1 , 2 , II ) s . m . , porumbi , - e , ( III ) adj . , porumburi , ( I 3 ) s . n . I. 1. S . m . Plantă din familia gramineelor , cu tulpina înaltă , puternică și groasă , cu frunzele lungi și ascuțite la vârf și cu inflorescența un spic sau un panicul , cultivată ca plantă alimentară , industrială și furajeră ; păpușoi , cucuruz , mălai ( Zea mays ) . 2. S . m . Știuletele de porumb ( I 1 ) , împreună cu boabele de pe el ; boabele desprinse de pe știulete . 3. S . n . Semănătură , lan de porumb ( I 1 ) ; porumbiște . II. S . m . ( Pop . ) Porumbel ( I 1 ) . III. Adj . ( Pop . ) De culoare cenușie - albăstruie ; ( despre animale și păsări ) care are părul , lâna , penele de culoare cenușie - albăstruie ; porumbel (
PORUMBÉL , - EÁ , porumbei , - ele , subst . , adj . I. 1. S . m . Nume dat mai multor specii de păsări sălbatice sau domestice , de talie mijlocie sau mică , cu ciocul scurt , cu penajul extrem de variat ( Columba ) ; pasăre aparținând uneia dintre aceste specii ; hulub , porumb ( II ) , porumbaș . 2. S . f . ( Reg . ) Porumbiță . II. S . m . Știulete de porumb cu boabele încă necoapte , în lapte , care se mănâncă fierte sau coapte în spuză . III. 1. S . f . Fructul porumbarului ^1 , sferic , de culoare neagră - vineție , cu gust acru , astringent ; porumbă ^1 . 2. S . m . ( Bot . ) Porumbar ^1 . 3. S . m . ( bot . ; la pl . ) Mică plantă erbacee din familia liliaceelor , cu flori albastre , care crește prin vii și livezi ( Muscari botryoides ) . IV. Adj . ( Reg . ) Porumb ( III ) . - Porumb + suf . - el , -
SPÁTĂ , spate , ( I , III ) ( II ) spete , s . f . I. Piesă la războiul de țesut formată dintr - un sistem de lamele paralele fixate la ambele capete , formând un fel de pieptene cu două rădăcini printre dinții căruia trec firele de urzeală . II. 1. Porțiune a scapulei care susține articulația umărului ; p . ext . regiunea corespunzătoare a corpului . 2. ( Reg . ) Spătarul scaunului . III. ( Înv . ) Sabie cu lamă lungă , dreaptă și lată , cu două
TIMP , timpuri , ( II , V , rar IV ) s . n . , timpi , ( IV , înv . și II ) s . m . I. S . n . Dimensiune a Universului după care se ordonează succesiunea ireversibilă a fenomenelor . II. S . n . și ( înv . ) m . 1. Durată , perioadă , măsurată în ore , zile etc . , care corespunde desfășurării unei acțiuni , unui fenomen , unui eveniment ; scurgere succesivă de momente ; interval , răstimp , răgaz . 2. Perioadă determinată istoric ; epocă . III. S . n . Stare a atmosferei într - o regiune , pe o perioadă dată , determinată de ansamblul factorilor meteorologici . IV. S . m . și ( rar ) n . Fiecare dintre fazele sau momentele unei mișcări , ale unei operații , ale unui fenomen , ale unei acțiuni etc . V. S . n . Categorie gramaticală specifică verbului , cu ajutorul căreia se exprimă raportul dintre momentul vorbirii , un moment de referință și momentul în care se petrece acțiunea sau în care este adevărată o anumită stare de
UȘÓR^2 , - OÁRĂ , ușori , - oare , ( I , II ) adj . , ( III ) adv . I. Adj . 1. Care are greutate mică , care cântărește puțin , care exercită o presiune redusă asupra suprafeței pe care stă . 2. ( Despre alimente ) Care se digeră cu ușurință , care nu cade greu la stomac . 3. Iute , sprinten , vioi . 4. ( Despre urme , linii etc . ) Care este ( sau pare a fi ) făcut printr - o apăsare slabă sau de un corp cu greutate redusă . 5. Mic , puțin , redus ( ca volum , amploare , consistență , intensitate ) . II. Adj . 1. Care este lesne de suportat , de îndurat ; ( despre boli ) lipsit de gravitate ; ( despre obligații materiale ) care nu împovărează ; mic . 2. Care nu prezintă dificultăți , care este lesne de înțeles sau de realizat ; simplu . 3. Lipsit de seriozitate , superficial ; frivol . III. Adv . 1. Încet , domol , lin ^3 ; fără zgomot . 2. Cu ușurință , fără efort ; lesne , comod . 3. Fără seriozitate ; în mod superficial , ușuratic . 4. Puțin . [ Var . : ( Înv . și reg . ) ușúre adj . , adv . ] UȘÓR^1 , ușori , s . m . Fiecare dintre cei doi stâlpi verticali de care se prind canaturile porții sau ale ușii ; părțile laterale ale tocului ușii sau ferestrei . [ Var . : usciór , ușciór s .
VÉRDE , verzi , ( I , II ) adj . , ( III ) s . n . I. Adj . 1. Care are culoarea frunzelor , a ierbii sau , în general , a vegetației proaspete de vară . 2. ( Despre plante sau părți ale lor ) Plin de sevă , care nu s - a uscat ; viu . 3. ( Despre legume și fructe ) Care nu a ajuns la deplină maturitate ; crud , necopt . 4. ( Despre piei ) Care nu a fost prelucrat , tăbăcit ; brut . II. Adj . Fig . ( Despre oameni ) Voinic , viguros ; curajos , îndrăzneț . III. S . n . Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar , situată între galben și albastru , care este aceea a frunzelor , a ierbii fragede
ÎNTOÁRCE , întórc , vb . III . I. 1. Refl . și tranz . A se înapoia ^2 sau a face să se înapoieze de unde a fost plecat ; a reveni ^2 sau a face să revină . 2. ( Pop . ) A - și schimba sau a face pe cineva să - și schimbe părerea , a se răzgândi sau a face pe cineva să se răzgândească . 3. ( Pop . ) A ( se ) transforma , a ( se ) modifica , a ( se ) preface . S - a întors ploaia în ninsoare . II. 1. Tranz . A învârti , a suci , a răsuci ( de pe o parte pe alta ) . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) mișca , a ( - și ) orienta corpul sau o parte a corpului , p . ext . privirea în altă direcție decât cea inițială . III. Tranz . 1. A schimba poziția unui obiect , așezându - l invers față de poziția anterioară sau față de poziția firească 2. A da îndărăt , a
AJÚNGE , ajúng , vb . III . I. 1. Intranz . A se afla într - un loc după parcurgerea unui drum , a atinge capătul unui drum ; a sosi . 2. Tranz . A întâlni , venind din urmă , o ființă sau un vehicul în mișcare ; a prinde din urmă . 3. Tranz . A nimeri , a lovi pe cineva sau ceva . 4. Intranz . A se întinde până la . . . ; a atinge . 5. Intranz . ( Despre prețuri ; p . ext . despre mărfuri ) A atinge un anumit nivel . II. 1. Refl . A se întâlni , a se împreuna , a se uni . 2. Intranz . A realiza , a împlini . A ajunge la un rezultat . 3. Intranz . A deveni . III. Intranz . și refl . A fi în cantitate
ÁRDE , ard vb . III . I. Intranz . ( Despre foc ) A fi aprins . II. 1. Tranz . A da foc , a băga în foc . 2. Tranz . , refl . și intranz . A ( se ) consuma , a ( se ) distruge prin foc . 3. Tranz . și intranz . A încinge , a încălzi ( tare ) . III. Intranz . 1. A răspândi lumină ; a luci , a străluci . Lampa arde . 2. ( Despre soare ) A răspândi căldură mare ; a dogori ; a fi fierbinte . IV. 1. Refl . și tranz . A suferi sau a face să sufere o durere vie , o arsură la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte ; a ( se ) frige . 2. Tranz . Fig . A da o lovitură . I - a ars o palmă . 3. Intranz . A se înroși tare ( din cauza unei stări
... o săritură . 2. ( În expr . și loc . adv . ) ( A cântări ) cu bătaie = ( a cântări ) cu puțin peste greutatea exactă . [ Pr . : - ta - ie
... BÁIE^2 , băi , s . f . ( Reg . ) Mină ^1 ( din care se extrag mineralele ) . [ Pr . : ba - ie ] BÁIE^1 , băi , s . f . I. 1. Scăldat , scaldă , îmbăiere . 2. Cadă , vas special de îmbăiat ; feredeu . 3. ( Urmat de determinări ) Expunere a corpului ... etc . în vederea unor operații tehnice ; p . ext . lichidul , soluția chimică etc . în care se fac asemenea operații . II. ( La pl . ) Stațiune balneară . [ Pr . : ba - ie