Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru B

 Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 460 pentru B.

BĂNUIT

BĂNUÍT , - Ă , bănuiți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este presupus vinovat ; suspect . 2. ( Reg . ) Supărat ,

 

BĂNUITOR

BĂNUITÓR , - OÁRE , bănuitori , - oare , adj . Care bănuiește ; care este înclinat ( în mod exagerat ) spre

 

BĂRAT

BĂRÁT , bărați , s . m . ( Înv . ) Călugăr sau preot

 

BĂRBAT

BĂRBÁT , - Ă , bărbați , - te , s . m . , adj . I. S . m . 1. Persoană adultă de sex masculin . 2. Soț . II. Adj . ( Rar ) Curajos ; voinic ; harnic ,

 

BĂRBIE

BĂRBÍE , bărbii , s . f . 1. Parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior ; barbă . 2. Parte cărnoasă care atârnă sub falca de jos la unele animale . 3. Dispozitiv de lemn aplicat la baza viorii , pe care se sprijină bărbia ( 1 ) violonistului . - Barbă + suf . -

 

BĂRBIER

BĂRBIÉR , bărbieri , s . m .

 

BĂRBIERESC

BĂRBIERÉSC , - EASCĂ , bărbierești , adj . ( Rar ) De bărbier , privitor la bărbier . [ Pr . : - bi - e - ] - Bărbier + suf . -

 

BĂRBIERI

BĂRBIERÍ , bărbieresc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) rade . 2. Refl . Fig . A se lăuda cu lucruri neadevărate ; a minți . [ Pr . : - bi -

 

BĂRBIERIE

BĂRBIERÍE , bărbierii , ( 2 ) ( Rar ) 1. Meseria de bărbier . 2. Frizerie . [ Pr . : - bi - e - ] - Bărbier + suf . -

 

BĂRBIERIT

BĂRBIERÍT s . n . Acțiunea de a ( se ) bărbieri . [ Pr . : - bi - e - ] - v .

 

BĂRBOI

BĂRBÓI , bărboaie , s . n . ( Fam . ) Augmentativ al lui barbă . - Barbă + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>