|
|
||
Vezi și:BĂRBIOARĂ,
BĂRBIUȚĂ,
BARBĂ,
BARBIȘON,
BARBUN,
FAVORIT,
FLORINTE,
GROPIȚĂ,
GUȘĂ,
HOITAR
... Mai multe din DEX...
BĂRBIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BĂRBÍE, bărbii, s.f. 1. Parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior; barbă. * Bărbie dublă = gușa de sub bărbie la persoanele grase. 2. Parte cărnoasă care atârnă sub falca de jos la unele animale. ** (La pl.) Cele două lame roșii, cărnoase, care atârnă de o parte și de alta sub ciocul găinilor. 3. Dispozitiv de lemn aplicat la baza viorii, pe care se sprijină bărbia (1) violonistului. - Barbă + suf. -ie.Sursa : DEX '98 BĂRBÍE s. (ANAT.) 1. barbă. (Are o \~ proeminentă.) 2. v. gușă.Sursa : sinonime BĂRBÍE s. v. bavetă, bavețică, bărbiță.Sursa : sinonime bărbíe s. f., art. bărbía, g.-d. art. bărbíei; pl. bărbíi, art. bărbíileSursa : ortografic BĂRBÍ//E \~i f. 1) Parte inferioară a feței aflată sub buza de jos, formând o proeminență rotunjită de sub bărbia unor persoane grase; gușă. 2) Parte cărnoasă de sub falca de jos a unor animale sau păsări. \~a cocoșului. 3) muz. Dispozitiv concav aplicat în partea de jos a viorii, menit să sprijine bărbia violonistului. [Art. bărbia; G.-D. bărbiei; Sil. -bi-e] /barbă + suf. \~ieSursa : NODEX bărbíe (-íi), s.f. - Parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior, barbă. Lat. *barbilia (Pușcariu 184; Tiktin; DAR), cf. it. barbiglio, sp. barbilla. Cuvîntul rom. poate fi der. intern. Cuvînt generalizat (ALR, 34). - Der. bărbiță, s.f. (bavețică).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BĂRBIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 54 pentru BĂRBIE. ... din pămînt, ca o arătare, a început să plîngă un cîntec trist de vioară. Cu hainele vechi în bătaia vîntului, zgribulit, cu o bărbie violetă înțepenită de coșul uscat al vioarei, cu pletele în neorînduială peste ochi, cu un umăr mai ridicat decît celălalt, își tremură arcușul, în timp ... Dimitrie Bolintineanu - La Cilia Dimitrie Bolintineanu - La Cilia La Cilia de Dimitrie Bolintineanu Cum palida roză se-ntoarce de ploaie, Roșește, surâde la viață voios, Sub roua ce-o scaldă, sub vântul ce-o-ndoaie, Sub soarele zilei, o, suflet frumos! O, dulce Cilia, din lânceda stare Te-nturni către viață ca roza la ploi. Din zi-n zi pe față fericea repare, Purpură, surâsuri și farmece noi! A ta mânușiță se-mplină, s-albește, Și brațul se umflă sub dragi aluniți, Și sânul tău, dragă, iar se rotunjește, Bărbia se-ntinde și face gropiți. În ochii-ți un soare mai viu acum luce, Zăresc sănătatea pe tot corpul tău Vărsând crini și roze cu mâna ei dulce, Și hora de grații urmând pasul tău. Amorul în umbră așteaptă, veghează, Aruncă asupră-ți un hor de visări, Dorința în sânu-ți roșind, s-aripează, Și buza-ți s-aprinde de dulci sărutări. În timpul acesta, amara ta soarte, Rugai ca să scape al tău așternut, D-această bătrână ce-i zice toți moarte; Opreste-mi dar mie întâiul Duiliu Zamfirescu - Culcate-s romanițe.... ... Copilă albă, vina ta să fie De te-o-ntâlni Polibus bunăoară: Cum mâinile-ți sunt prinse de ulcioară O să-ți sărute benghiul din bărbie. Dar ea zâmbește. Colțurile gurei S-ascund hoțos în gingașe gropițe Iar ochii vineți iau coloarea murei. Și iată-l el încununat de vițe, Că ... Duiliu Zamfirescu - O noapte în pădure ... de rușine: I-a-nlemnit gurița frica Și-a uitat să se închine; Gînditoarea dadă Uță Stă c-o labă sub bărbie, Scrisă-n chip de pisicuță Gata de călugărie; Magdalina , găinușa, Numai-n horbotă de pene, Își mlădie-n voaluri gușa Tremurînd ușor din gene. Doamna ... George Coșbuc - Legenda rândunelei George Coşbuc - Legenda rândunelei Legenda rândunelei de George Coșbuc Din zori, de cum s-aprind, Tot cântă rândunica Sub streșini ciripind Era și fată mare Și mândră de-a cătare Și-apoi, pe lângă toate, Și fată de-mpărat. Ușor se duce nume De-un lucru bun în lume, Dar mai ușor de-un lucru Frumos cu-adevărat. Și-n toată lumea vestea I-a mers, cum merg de-acestea Când trec din gură-n gură Grăbit din sat în sat. Dă roate șoimu-n zbor Și țipă rândunica Și n-află ajutor. Cum vin în șir cocorii, Venit-au pețitorii: Ieșea din casă unul, Iar celălalt intra. Și ea și-a plâns durerea: O, dă-mă cui ți-e vrerea, Măicuțo, dar străină Departe nu mă da! Și-n ciuda bietei fete, Ea, vitrega, o dete Străinilor de-acolo, Veniți de undeva. Cad fulgi pe câmpul gol Și plânge-o rândunică Pierdută dintr-un stol Pe-un larg adânc al mării Spre-adâncul larg al zării Se duc corăbii multe Cu fata de-mpărat. De-amar ea nu mai poate: Inelul scump și-l scoate, Din deget, și-l aruncă În marea ... Ion Luca Caragiale - Cochetărie ... zbătut, e șifonat: Cum să ias-un june-n lume Negătit, nepieptănat? Uite-l cum se dichisește, Cu ce grije se pudrează, Fulgii tineri din bărbie, Fir cu fi cum și-i frizează! Stă să-și facă toaleta Coconașu ! –n loc să zboare... Ce ți-e cu cochetăria La ființele ... Mihai Eminescu - Înger și demon Mihai Eminescu - Înger şi demon Înger și demon de Mihai Eminescu Noaptea-n Doma întristată, prin lumini îngălbenite A făcliilor de ceară care ard lângă altare - Pe când bolta-n fundul Domei stă întunecoasă, mare, Nepătrunsă de-ochii roșii de pe mucuri ostenite, În biserica pustie, lângă arcul în părete, Genuncheată stă pe trepte o copilă ca un înger; Pe-a altarului icoană în de raze roșii frângeri, Palidă și mohorâtă Maica Domnului se vede. O făclie e înfiptă într-un stâlp de piatră sură; Lucii picături de smoală la pământ cad sfârâind Și cununi de flori uscate fâșâiesc amirosind Ș-a copilei rugăciune tainic șopotit murmură. Cufundat în întuneric, lâng-o cruce mărmurită, Într-o umbră neagră, deasă, ca un demon El veghează, Coatele pe brațul crucii le destinde și le-așază, Ochii cufundați în capu-i, fruntea tristă și-ncrețită. Și bărbia lui s-apasă de al pietrei umăr rece, Părul său negru ca noaptea peste-al marmurei braț alb; Abia candela cea tristă cu reflectul ei roz-alb Blând o rază mai aruncă ce peste-a lui față trece. Ea un înger ce se roagă - El un demon ... ... & Grummer [1] de Urmuz Algazy este un bătrân simpatic, știrb, zâmbitor și cu barba rasă și mătăsoasă, frumos așezată pe un grătar înșurupat sub bărbie și împrejumuit cu sârmă ghimpată... Algazy nu vorbește nici o limbă europeană... Dacă însă îl aștepți în zori de zi, în faptul dimineței, și îi ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie ... spate, și le mișcă moale și gras în mersul lui șontâcâit pe piciorul drept. Ochii adormiți nu spun nimic. Buza de jos se răsfrânge pe bărbie. Pieptul dezvelit e blănit cu păr roșcat, ca de vulpe. Zdrențos, murdar, desculț, cu părul capului vițioane, sărac, idiot și liniștit, Zobie își deapănă alene ... Mama-Pădurii... Făt-Frumos a ucis-o cu paloșul... Zobie-și sfârși povestea și-și mângâie prietenul. Buza de jos se frângea pe bărbie. Scuipatul i-aluneca în creștetul copilului. La urmă se sculară de jos mulțumiți ș-o porniră spre târg. Mirea-și netezea pisoiul, îndrugând: — Și ... Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeț ... beam cafeaua. Deodată mă pomenesc cu mama lui Turculeț. Vine să-mi mulțumească, mi-am zis. Bătrâna se opri în ușă, își puse mâna la bărbie, plecă pe umăr capul și îmi spuse cu glasul amărât: — Barem nu-l lăsași, coane Iorgule, să-și tragă băiatul sorții. Acu o să ... Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie 1 Aprilie de Ion Luca Caragiale UN TÂNĂR (aer și maniere de mic impiegat, costum cam sărăcuț, dar curățel; jiletca, foarte deschisă, lasă să se vază pieptul cămășii de coloare ; mănuși, țilindru; floare-n piept; baston subțire) Eu mărturisesc drept, cum am spus și la jurați, eu, domnule președinte, i-am zis lui Mitică: nu-mi plac glume de astea! Adică nu că mi-era frică de ce s-a-ntâmplat... nici nu mă gândeam! dar vorba e, nu-mi plac mie astea; că eu îl știam cine e Mișu, laș! și n-are curaj; mi-era frică să nu pățim cu el cum mai pățisem o dată, când s-a-ntâmplat la Hierestrăul Vechi bătaia cu mizerabilii ăilalți, care ne-a atacat, și Mișu de frică a fugit și s-a ascuns undeva... După ce s-a isprăvit bătaia — că (sever) i-am pus pe goană pe mizerabilii, care se lăuda că o să ne-o facă ei, că sunt de la parchetul general; da... am lucrat... teribil (învârtește bastonul repede) — l-am căutat pe Mișu pân toată grădina, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BĂRBIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru BĂRBIE. ... BĂRBIOÁRĂ , bărbioare , s . f . ( Rar ) Diminutiv al lui bărbie ; bărbiuță . [ Pr . : - bi - oa - ] - Bărbie ... BĂRBIÚȚĂ , bărbiuțe , s . f . ( Rar ) Diminutiv al lui bărbie ; bărbioară . [ Pr . : - bi - u - ] - Bărbie ... BÁRBĂ , bărbi , s . f . 1. Păr care crește la bărbați pe bărbie și pe obraji . 2. Bărbie BARBIȘÓN , barbișoane , s . n . Barbă ( scurtă ) lăsată să crească numai pe vârful bărbiei ; cioc ^2 ( 3 ) , țăcălie , ... BARBÚN , barbuni , s . m . Pește de mare , de culoare roșiatică , cu înotătoare galbene , cu două fire lungi în formă de mustăți , sub bărbie FAVORÍT , - Ă , favoriți , - te , adj . , subst . I. Adj . Care este preferat de cineva , pe care cineva îl place mai mult . Mâncare favorită . II. S . m . și f . 1. Persoană iubită sau prețuită cu predilecție de cineva . 2. Participant la o competiție , la un concurs , considerat cu cele mai mari șanse de reușită . III. S . m . ( Mai ales la pl . ) Barbă care încadrează de o parte și de alta obrazul , lăsând bărbia liberă . [ Pl . și : ( III , n . ) FLORÍNTE , florinți , s . m . Pasăre mică cu ciocul gros și roșiatic , cu penele măslinii și cu bărbia și gușa gălbui ; florean , brotăcel ( Carduelis chloris chloris ) . - Et . ... al lui groapă ; gropușoară . 2. Mică adâncitură care se formează în obrajii unor oameni când râd sau pe care o au unii oameni ( grași ) în bărbie ... patologică formată în partea anterioară a gâtului prin mărirea glandei tiroide ; boală care provoacă această umflătură . 4. Cută de grăsime care atârnă sub bărbie la unele persoane . 5. ( Fam . ) Gât . 6. Partea de sub gât a unei blăni sau a unei piei . 7. ( În sintagma ... HOITÁR , hoitari , s . m . Specie de vultur pleșuv , de culoare albă - gălbuie , cu vârful aripilor negre , cu fața și bărbia golașe care se hrănește cu hoituri , excremente și insecte ( Neophron percnopterus ) . - Hoit + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||