Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESTINAT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 166 pentru DESTINAT.
DESTINÁ , destinez , vb . I . Tranz . 1. A stabili , a hotărî ( ceva ) dinainte , în vederea unui scop ; a hărăzi . 2. A hotărî dinainte soarta unei ființe sau a unui lucru ; a ursi , a meni , a sorti , a
DESTINÁȚIE , destinații , s . f . 1. Întrebuințare ( hotărâtă dinainte ) . 2. Loc , persoană către care se îndreaptă cineva sau unde se trimite
BÚNCĂR , buncăre , s . n . 1. Construcție alcătuită dintr - un recipient de oțel , de beton etc . și un schelet de susținere , destinată depozitării temporare a unor materiale granulare . 2. Cutie metalică destinată depozitării pieselor la mașinile - unelte în vederea prelucrării lor . 3. Compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului ( cărbuni ) . 4. Mic adăpost blindat ;
CABINÉT , cabinete , s . n . I. 1. Încăpere dintr - o locuință sau dintr - o instituție , folosită pentru exercitarea unei profesiuni . 2. Secție sau serviciu în întreprinderi , în instituții de învățământ etc . , destinate unor studii și consultații de specialitate . Cabinet tehnic . 3. ( În unele țări ) Consiliu de miniștri ; guvern . II. Mobilă de dimensiuni mici , cu sertare , destinată păstrării obiectelor de
... DESTINÁRE , destinări , s . f . Acțiunea de a destina și rezultatul ei . - V. destina
NEMURITÓR , - OÁRE , nemuritori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( În unele concepții religioase și în basme ) ( Ființă , suflet ) care nu moare niciodată , care trăiește veșnic . 2. S . m . Spec . Zeu , Dumnezeu . 3. Adj . Care este menit să reziste timpului , care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor ; care este destinat gloriei , celebrității eterne ; nepieritor . - Ne - +
NEPIERITÓR , - OÁRE , nepieritori , - oare , adj . Care este menit să reziste timpului ; care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor ; care este destinat gloriei , celebrității eterne ; nemuritor . - Ne - +
RECEPTÓR , - OÁRE , receptori , - oare , subst . , adj . 1. S . n . Sistem tehnic destinat să primească ( și să dirijeze ) un anumit material . 2. S . n . Aparat , instalație , mașină , dispozitiv destinate să primească energie de o anumită formă și să o transforme în energie utilă . Receptor telefonic = aparat care transformă oscilațiile curentului electric produs de un microfon telefonic în vibrații sonore similare mesajului transmis . Receptor radio = radioreceptor . 3. S . m . ( Fiziol . ) Organ care înregistrează anumite modificări ale mediului extern sau intern și transmite excitațiile la centrii nervoși . 4. Adj . ( Tehn . ) Care receptează , care primește ( o acțiune mecanică , un curent , un semnal
STUDIÓ , studiouri , s . n . I. 1. Atelier special amenajat în care lucrează pictorii , sculptorii , fotografii etc . 2. Ansamblu de clădiri , de instalații și de amenajări speciale care servește în procesul de turnare a filmelor . 3. Încăpere special amenajată din punctul de vedere al acusticii ( și iluminatului ) și echipată cu utilajul necesar captării unor programe sonore sau de sunete și imagini , destinată transmisiunii sau înregistrării în vederea unei transmisiuni ulterioare la radio și televiziune . 4. Teatru de capacitate mică , de obicei dependent de un teatru mai mare , destinat prezentării de spectacole în scopul valorificării unor artiști ( tineri ) sau al prezentării unor spectacole experimentale . II. Divan prevăzut cu o ladă pentru păstrarea așternutului ( și cu polițe sau rafturi pentru cărți ) . [ Pr . : - di -
ÎNGRĂȘĂTORÍE , îngrășătorii , s . f . Construcție , unitate zootehnică etc . în care sunt îngrășate animalele destinate consumului . - Îngrășător + suf . -