Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JOC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 64 pentru JOC.

JUCAT

... JUCÁT s . n . Faptul de a ( se ) juca . - V. juca

 

JUCA

JUCÁ , joc , vb . I . 1. Refl . A - și petrece timpul amuzându - se cu diferite jocuri sau jucării ; a se distra . 2. Refl . Fig . A - și bate joc , a nu da importanța cuvenită , a nu lua în serios pe cineva sau ceva ; a glumi . 3. Intranz . A - și petrece timpul cu jocuri de noroc sau de societate . 4. Intranz . A participa ca jucător la o competiție sportivă . 5. Intranz . și tranz . ( Pop . ) A dansa . 6. Intranz . Fig . ( Despre lucruri văzute în mișcare ) A se mișca ( sau a da impresia că se mișcă ) repede și tremurat ; a vibra . 7. A interpreta un rol într - o piesă sau într - un film ; ( despre trupe de teatru ) a da o reprezentație . 8. Intranz . A nu sta bine fixat , a se mișca ; ( despre piesele unei mașini , ale unui angrenaj etc . ) a se deplasa într - un spațiu

 

TONTOROI

... TONTORÓI s . n . A juca ( În expr . ) ( sau a sări ) tontoroiul = a juca sau a dansa cu mișcări bruște și cu sărituri , fără ritm ; a țopăi . ( Fam . ; în expr . ) A juca

 

ȘAHIST

ȘAHÍST , - Ă , șahiști , - ste , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care cunoaște bine jocul de șah ; jucător de șah . 2. Adj . Referitor la jocul de șah sau la cei care îl joacă ; care aparține șahului ( 2 ) sau celor care îl joacă . - Șah + suf . -

 

JUCĂRIE

... JUCĂRÍE , jucării , s . f . 1. Obiect cu care se joacă copiii . 2. Fig . Lucru neînsemnat ; fleac , bagatelă , nimic . - Juca

 

JUCĂUȘ

... JUCĂÚȘ , - Ă , jucăuși , - e , adj . 1. Căruia îi place să se joace . 2. Fig . Care se mișcă repede și capricios ; vioi , neastâmpărat , zglobiu . - Juca

 

JUCABIL

... JUCÁBIL , - Ă , jucabili , - e , adj . ( rar ) Ușor de jucat ( 7 ) ; care se pretează reprezentării ( 3 ) . - Juca

 

ȚUȚĂNEASCA

ȚUȚĂNEÁSCA s . f . art . ( Reg . ) Numele unui dans popular care se joacă la nunți ; melodie după care se execută acest dans . - Et .

 

ȚURCĂ

ȚÚRCĂ^2 , țurci , s . f . Căciulă mare și mițoasă făcută din blană de oaie țurcană . ȚÚRCĂ^1 , țurci , s . f . Bețisor ascuțit la ambele capete , cu care se joacă copiii , încercând să - l arunce cât mai departe cu ajutorul altui băt mai lung ; jocul la care se folosește acest

 

BĂLĂCEALĂ

BĂLĂCEÁLĂ , bălăceli , s . f . Joacă , zbenguială prin apă ( la scăldat ) . - Bălăci + suf . -

 

   Următoarele >>>