Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PERFECTA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentru PERFECTA.
PERFÉCT , - Ă , perfecți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care întrunește în gradul cel mai înalt toate calitățile cerute ; desăvârșit . 2. ( Adesea adverbial ) Absolut , deplin , complet , total . II. S . n . Timp al verbului care exprimă o acțiune petrecută și încheiată în trecut ;
... infinitivul formează perfectul infinitivului ) Se poate lăuda a fi învățat totul . 5. ( Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect ) Să se fi aflând mulți în lume ? III. ( Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu , servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect ...
... adj . , adv . I. Adj . 1. Care este independent de orice condiții si relații , care nu este supus nici unei restricții , care nu are limite ; necondiționat , perfect , desăvârșit . 2. ( Despre fenomene social - economice , în legătură cu noțiuni de creștere sau de scădere cantitativă ) Considerat în raport cu sine însuși și nu în ... Lingv . ; în sintagma ) Verb absolut = verb tranzitiv care are complementul neexprimat , dar subînțeles . II. Adv . ( Servește la formarea superlativului ) Cu totul , cu desăvârșire ; exact , întocmai , perfect
... ERMÉTIC , - Ă , ermetici , - ce , adj . ( Adesea adverbial ) 1. Care închide perfect sau care este perfect
... PERFECȚIÚNE , perfecțiuni , s . f . Însușirea de a fi perfect , starea a ceea ce este perfect
PERFECTÁRE , perfectări , s . f . Acțiunea de a perfecta și rezultatul ei . - V.
... POTRÍVĂ s . f . Egalitate , perfectă asemănare ( cu cineva sau cu ceva ) ; ceea ce se potrivește , seamănă perfect
... 6. Tranz . A acoperi în intensitate un zgomot , o melodie etc . ; a înăbuși . 7. Refl . și tranz . A corespunde perfect
ACÓRD , acorduri , s . n . 1. Înțelegere , învoială , convenție etc . între două sau mai multe părți în vederea încheierii , modificării sau desființării unui act juridic . Expr . A fi de acord să . . . = a se învoi ( la ceva ) ; a aproba . A fi de acord ( cu cineva ) = a avea aceeași părere ( cu cineva ) . De acord ! = bine ! ne - am înțeles ! ( Pleonastic ) De comun acord = în perfectă înțelegere . 2. ( În sintagmele ) ( Plată sau salariu ) în acord = ( sistem de remunerare a muncii normate ) în raport cu rezultatele obținute . Acord progresiv = plata muncii în proporție crescândă , în raport cu depășirea normei . Muncă în acord = muncă normată retribuită în raport cu îndeplinirea normei . 3. Expresie gramaticală care stabilește concordanța ( în persoană , număr , gen sau caz a ) formei cuvintelor între care există raporturi sintactice . 4. ( Fiz . ) Egalitate a frecvențelor de oscilație a două sau mai multe aparate , sisteme fizice etc . ; sintonie . 5. ( Muz . ) Sonoritate rezultată din reunirea a cel puțin trei sunete , formând o
ATARAXÍE s . f . 1. ( Med . ) Stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcțiuni . 2. Concepție filozofică idealistă din antichitate care susținea că omul trebuie să tindă spre o stare de perfectă liniște sufletească prin detașarea de frământările