Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRACTICA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru PRACTICA.
AJUNÁ , ajunez , vb . I . Intranz . 1. ( În practicile religioase ) A nu mânca nimic , a ține post complet . 2. Fig . A răbda de
ALCHIMÍE s . f . Chimia din evul mediu , în cadrul căreia se continuă și se amplifică practicile meșteșugărești ale antichității de obținere a unor produse , ca sticlă , coloranți , metale etc . , adesea cu presupuse puteri
COLÍVĂ , colive , s . f . ( În practicile religioase ortodoxe ) Grâu fiert amestecat cu zahăr și cu nuci pisate și ornat cu bomboane și zahăr pudră , care se împarte ca pomană la înmormântări și la
CUMINECĂTÚRĂ , cuminecături , s . f . ( În practicile religiei creștine ) Ritual care constituie una dintre cele șapte taine și care constă în gustarea de către credincioși a vinului și a pâinii sfințite de preot , simbol al sângelui și trupului lui Hristos ; euharistie , împărtășanie ,
CUMINECÁ , cumínec , vb . I . Refl . și tranz . ( În practicile religiei creștine ) A primi sau a da cuminecătura ; a ( se ) împărtăși , a ( se )
DEZLEGÁ , dezlég , vb . I . Tranz . 1. A deschide ceva desfăcând legătura cu care este închis ; a desface . 2. ( Mai ales în practicile religioase , în basme ) A scuti de obligațiile avute sau asumate , de jurăminte etc . , a da voie să nu facă un lucru . 3. A găsi soluția unei probleme , a unei ghicitori , a unei enigme etc . ; a
MÉDIU^2 , - IE , medii , adj . , s . f . 1. Adj . Care se află în mijloc ; de mijloc , mijlociu . 2. Adj . Care reprezintă o medie ( 3 ) . 3. S . f . Valoare mijlocie a mai multor mărimi . MÉDIU^1 , medii , s . n . 1. Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află ființele și lucrurile . 2. Societatea , lumea în mijlocul căreia trăiește cineva : ambianță . 3. Substanță solidă , lichidă sau gazoasă , câmp electromagnetic sau gravitațional etc . în care se desfășoară fenomenele fizice . 4. Persoană care poate fi trecută în stare de hipnoză , de transă și despre care , în practicile oculte , se crede că poate comunica cu spiritele și poate servi ca intermediar între ele și cei
PÁOS s . n . ( În practicile religiei creștine ) Pomană ( constând din vin , pâine , mâncăruri ) care se dă pentru cei
PENITÉNȚĂ , penitențe , s . f . 1. ( În practicile creștine ) Pedeapsă pe care și - o impune cineva sau pe care i - o dă cuiva preotul la spovedanie , pentru ispășirea păcatelor ; canon , p . ext . privațiune ( de ordin fizic , material ) ; viață aspră pe care și - o impune cineva . 2. ( Livr . )
POCĂÍNȚĂ s . f . ( În practicile creștine ) Căință pentru păcatele săvârșite ; p . gener . regret pentru o faptă rea , o greșeală etc . ; pocăială . - Pocăi + suf . -
POD , poduri , s . n . I. 1. Construcție de lemn , de piatră , de beton , de metal etc . care leagă între ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pământ , susținând o cale de comunicație terestră ( șosea sau cale ferată ) și asigurând continuitatea căii peste un obstacol natural sau artificial . 2. Platformă având forma asemănătoare cu a unui pod ( I 1 ) și care servește ca loc de lucru , ca element de protecție etc . ; spec . macara cu scheletul în formă de pod ( I 1 ) , pe care se deplasează aparatul de ridicare și de transportare a greutăților . 3. ( Înv . ) Puntea unei nave . 4. ( Înv . ) Pavaj din scânduri groase de stejar cu care se acopereau străzile ; caldarâm : p . ext . stradă , uliță pavată cu scânduri . Podul Mogoșoaiei . 5. ( În practicile religiei creștine ortodoxe ) Bucată de pânză îngustă și lungă care se așterne din loc în loc pe parcursul unui cortegiu mortuar . II. Spațiul dintre acoperiș și planșeul superior al unei clădiri . III. P . anal . 1. ( În sintagmele ) Podul mâinii = dosul mâinii . Podul palmei = partea interioară a palmei , de la încheietura cu antebrațul până la degete . 2. Lucrare protetică dentară , metalică sau mixtă , folosită ca metodă