Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VEDERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 601 pentru VEDERE.

OCHI

... colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , față . II. P . anal . 1. S . n . Fiecare dintre spațiile libere ale unei ferestre , în care se montează geamurile ...

 

AGITATOR

AGITATÓR , - OÁRE , agitatori , - oare , s . m . și f . , s . n . I. S . m . și f . Persoană care face agitație ( politică ) în vederea unei acțiuni . II. S . n . 1. ( Chim . ) Dispozitiv sau aparat care servește la amestecarea substanțelor solide sau fluide în vederea omogenizării lor . 2. Organ de mașină montat în rezervoarele mașinilor de stropit , de prăfuit , de împrăștiat îngrășăminte , de semănat

 

ALIAT

ALIÁT , - Ă , aliați , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Unit , întovărășit cu cineva printr - o alianță în vederea unei acțiuni comune ; ( despre un stat ) care a încheiat un tratat de alianță . 2. S . m . și f . Persoană , clasă , partid , stat etc . care se unește cu cineva în vederea unei acțiuni comune . 3. Adj . ( Despre metale ) Căruia i s - a adăugat o anumită cantitate din unul sau mai multe elemente , pentru a forma un aliaj . [ Pr . : - li - at ] - V.

 

ALOTROPIE

... Proprietate a unui element chimic de a exista în două sau mai multe forme care diferă între ele din punct de vedere fizic , iar , uneori , și din punct de vedere

 

AMAUROZĂ

AMAURÓZĂ s . f . Diminuare sau pierdere a vederii datorită lezării retinei , căilor nervoase optice sau centrilor cerebrali ai vederii . [ Pr . : - ma -

 

BINE

... Ceea ce este util , favorabil , prielnic , ceea ce aduce un folos cuiva . 2. Ceea ce corespunde cu morala , ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic . 3. ( Fil . ; art . ) Obiectul moralei ca știință . 4. ( Adjectival ; despre oameni ) Armonios dezvoltat , plăcut la vedere

 

CAMERĂ

CÁMERĂ , camere , s . f . I. 1. Încăpere într - o clădire ; odaie . 2. Nume dat unor încăperi cu destinație specială : cameră obscură = a ) încăpere neluminată în care se execută developarea , fixarea și alte operații fotografice ; b ) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran ( sau pe un clișeu ) imaginea răsturnată a unui obiect ; cameră de comandă = încăpere specială în care se efectuează în mod automat controlul și conducerea funcționării unei centrale sau stațiuni electrice ; cameră frigorifică ( sau refrigerentă ) = încăpere izolată termic , în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant . 3. Spațiu în care se produce un proces tehnic ; incintă care face parte integrantă dintr - un aparat , dintr - un instrument etc . sau care reprezintă instrumentul însuși : cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil într - un cazan cu aburi sau într - un motor cu ardere internă în vederea folosirii energiei gazelor rezultate ; camera cartușului = partea dinapoi a țevii armelor de foc , unde se introduce cartușul și unde se produce explozia pulberii ; cameră de luat vederi = aparat cu ajutorul căruia se obțin imaginile succesive ale obiectelor în mișcare pe pelicula cinematografică ; cameră de sunet = aparat folosit pentru înregistrarea ...

 

CECITATE

CECITÁTE s . f . Absență a vederii datorită unor leziuni ale mediilor transparente oculare , ale retinei , ale căilor nervoase sau ale centrilor vederii ; ablepsie ,

 

DECAPA

DECAPÁ , decapez , vb . I . Tranz . 1. A curăța de acizi sau de grăsimi o suprafață metalică în vederea operațiilor ulterioare . 2. A nivela un teren sau un pavaj de asfalt prin înlăturarea unui strat subțire de la suprafață . 3. A trata pieile sau blănurile cu soluții ale unor acizi sau săruri în vederea conservării lor temporare sau pentru prelucrarea

 

DIELECTRIC

... DIELÉCTRIC , - Ă , dielectrici , - ce , adj . , s . n . 1. Adj . Care izolează din punct de vedere electric ; izolator . 2. S . n . Material izolant din punct de vedere

 

FĂLȚUI

FĂLȚUÍ , fălțuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A prelucra cu falțul pieile tăbăcite pentru a le reduce și a le uniformiza grosimea . 2. A face unor scânduri , țigle etc . un falț ( care să permită îmbinarea lor ) . 3. A îndoi și a împături o coală de hârtie sau o tipăritură ( în vederea manipulării , păstrării sau în vederea broșării ori a

 

   Următoarele >>>