|
|
||
Vezi și:AȘTERNERE,
AȘTERNUT,
STRAT,
ȘAPĂ,
ȚOL,
ALEE,
ARENĂ,
BALAST,
CEARȘAF,
CERGĂ,
CIOȘMOLI
... Mai multe din DEX...
AȘTERNE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. AȘTÉRNE, aștérn, vb. III. 1. Tranz. A întinde un covor, o pânză etc. pe o suprafață. ** (Adesea fig.) A (se) împrăștia, a (se) răspândi pe jos, încât să formeze un strat (care se nivelează). 2. Tranz. A pregăti (și a întinde) așternutul sau, p. ext., patul pentru culcare. ** A pregăti pe masă toate cele necesare pentru a mânca. 3. Tranz. A scrie, a compune. 4. Refl. și tranz. A (se) întinde (orizontal) pe jos, a (se) culca la pământ. ** (Fig.) A se apuca temeinic sau în tihnă de o treabă. * Expr. A se așterne la drum = a porni la drum lung. A se așterne drumului (sau câmpului etc.) = A fugi sau a merge foarte repede. 5. Tranz. A trânti, a culca pe cineva la pământ (printr-o lovitură). * Expr. (Înv.) A așterne (pe cineva) la scară = a întinde (pe cineva) pe jos pentru a-l bate. - Din lat. asternere.Sursa : DEX '98 A așterne ≠ a deșterneSursa : antonime AȘTÉRNE vb. v. arunca, azvârli, culca, dărâma, doborî, întinde, lungi, prăbuși, prăvăli, răsturna, trânti.Sursa : sinonime AȘTÉRNE vb. 1. v. culca. 2. v. depune. 3. v. cădea. 4. a așeza, a întinde, a pune. (\~ fața de masă.) 5. v. pune. *6. (fam. fig.) a se așeza, a se pune. (Se \~ pe carte, pe învățătură.)Sursa : sinonime aștérne vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aștérn; conj. prez. 3 sg. și pl. așteárnă; part. așternútSursa : ortografic A SE AŞTÉRNE mă aștérn intranz. 1) A se lăsa (pe o suprafață) formând un strat. Frunzele s-au așternut pe sub copaci. 2) (despre ființe) A se întinde pe jos; a se culca la pământ. 3) fig. A se apuca serios de ceva. \~ pe scris. \~ la vorbă. * \~ la drum a porni la drum lung. 4) A se întinde în fața ochilor; a se deschide; a se desfășura. /<lat. asternereSursa : NODEX A AŞTÉRNE aștérn tranz. 1) A întinde pe o suprafață. \~ covorul. \~ o pânză. \~ asfalt. 2) (patul) A pregăti pentru culcare, aranjând așternutul. * Cum îți vei așterne așa vei dormi ce acțiuni vei întreprinde așa rezultate vei obține. 3) (masa) A înzestra cu cele necesare pentru a mânca. 4) (gânduri, idei etc.) A exterioriza în scris. 5) A face să se aștearnă. /<lat. asternereSursa : NODEX așterné (-n, -út), vb. - 1. A întinde, a extinde, a expune. - 2. A pune pe hîrtie, a scrie. - 3. A acoperi. - 4. A da jos, a trînti. - 5. (Refl.) A fugi în goana mare (se construiește cu dat.). - 6. (Refl.) A-și petrece timpul cu cineva. - 7. A face patul. - Mr. așternu, aștearnire, megl. ștern, șterniri, istr. (a)şternu. Lat. astern?re (Cipariu, Gram., 107; Pușcariu 151; Candrea-Dens., 105; REW 8248; DAR); cf. alb. stron, piem. sterni "a pava", tess. sterni "a întinde paie pe jos vitelor", sard. isterriri "a desface snopii", engad. sterner. - Der. așternut, s.n. (lenjerie de pat; pat).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AȘTERNERezultatele 1 - 10 din aproximativ 271 pentru AȘTERNE. Ștefan Octavian Iosif - Vedenia Ştefan Octavian Iosif - Vedenia Vedenia de Heinrich Heine , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din volumul Romanțe și cîntece , 1901. M-a desfătat un vis frumos Și negrăit de fioros : Mi-e încă mintea tulburată Și-mi bate inima speriată... Mă pomenesc într-o grădină Fantastică, de farmec plină, Cu multe flori în multe fețe, Neasemănate-n frumusețe... Îmi ciripesc atîtea neamuri De paseri mici, săltînd pe ramuri; Măreț se-ngînă zorile, Stropind cu aur florile. Mă-mbată mîndre buruiene, Adie vînturile-alene... Umblam și nu știam anume De-s pe pămînt ori pe-altă lume. La mijloc sta o minunată Fîntînă-n marmură curată ; Alăturea, o fată dalbă Clătea mereu o pînză albă... Obraji duioși ; în ochi — un rai ; Un chip de sfînt cu păr bălai ; Și nu știu cum, dar mi-a păru' Străin, și-atît de cunoscut ! Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune de copilă dalbă, Pe seama cui speli pînza albă ?... ... ... iar mă simt copilul nebun de-odinioară, Cînd mă adormi de farmec, în pacea umbrei tale, Căci peste-a mele chinuri uitarea se așterne. Din vremi renvie basmul, și-mi torn palate iarăși Din aurul luminii ce printre crăngi se cerne... Veniți, crai din poveste, ne-om prinde iar ... Cincinat Pavelescu - E-așa de tristă așteptarea ... aștepți, aștepți zadarnic Și știi că n-ai ce aștepta... Încât de s-ar găsi cuvinte Să-exprimi a tale simțăminte, Să poți așterne pe hârtie Și suferință, Și durere, Și lacrimile ce-n tăcere Le verși amar Dar în zadar, În așteptarea celui care Nu vrea să vie ... Cincinat Pavelescu - Serenadă (Pavelescu, 1) Cincinat Pavelescu - Serenadă (Pavelescu, 1) Serenadă de Cincinat Pavelescu Domnișoarei Lily Istrati Ca să-ți cânt dintr-o chitară Sub fereastră ți-am venit. Era vară! Liliacul înflorit Și cu rozele semețe Risipeau printre alei Un fior de tinerețe. Iar în părul tău cel blond Caldul soare vagabond, Raza vrând să-și poleiască, S-a-ncurcat în adevăr, Și-n zadar vrea să ghicească În al buclelor tezaur, Care-i raza lui de aur, Care-i firul tău de păr! Viu și astăzi, din chitară Să-ți mai cânt ca astă-vară Serenade, Însă, vai, găsesc în poartă Frunza moartă! Toamna cade! Ploaia cerne; ceața deasă Tristă, umedă se lasă, Pe cărare e noroi, Și sub zarea cenușie Toamna rochia și-o sfâșie -N pomii goi! Sub balcon când se ridică Glasul meu pătruns de frică, De la geamul tău, iubită, Pică-o floare veștejită. Atunci inima-mi se frânge Și-un ecou departe plânge! Și-n zadar mă lupt în vânt Să dau coardelor cuvânt, Din chitara mea mâhnită Nota zboară, rătăcește Și de geamuri se izbește Ca o pasăre rănită! Cum neaua-ncepe să s-aștearnă Mi-e frig în suflet, nu știu ce-am, ... ... urmă glasul aspru acum al stăpânului nu-i dă răgaz. Bouleanul e deprins, mai așteaptă încă ceva; și nu întârzie mult: o vargă i se așterne pe spate, lăsând o dungă peste pielea udă. Omul țipă: — Sireace, sireace! Mânca-te-ar lupchii! O albină, rătăcită, se ține mortiș de plugar ... Heinrich Heine - Vedenia Vedenia de Heinrich Heine , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din volumul Romanțe și cîntece , 1901. M-a desfătat un vis frumos Și negrăit de fioros : Mi-e încă mintea tulburată Și-mi bate inima speriată... Mă pomenesc într-o grădină Fantastică, de farmec plină, Cu multe flori în multe fețe, Neasemănate-n frumusețe... Îmi ciripesc atîtea neamuri De paseri mici, săltînd pe ramuri; Măreț se-ngînă zorile, Stropind cu aur florile. Mă-mbată mîndre buruiene, Adie vînturile-alene... Umblam și nu știam anume De-s pe pămînt ori pe-altă lume. La mijloc sta o minunată Fîntînă-n marmură curată ; Alăturea, o fată dalbă Clătea mereu o pînză albă... Obraji duioși ; în ochi — un rai ; Un chip de sfînt cu păr bălai ; Și nu știu cum, dar mi-a păru' Străin, și-atît de cunoscut ! Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune de copilă dalbă, Pe seama cui speli pînza albă ?... Ea ... Mihai Eminescu - Când crivățul cu iarna... Mihai Eminescu - Când crivăţul cu iarna... Când crivățul cu iarna... de Mihai Eminescu Când crivățul cu iarna din nord vine în spate Și mătură cu-aripa-i câmpii întinse late, Când lanuri de-argint luciu pe țară se aștern, Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern... Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră, S-aud cânii sub garduri că scheaună și latră, Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești, Să cuget basme mândre, poetice povești. Pe jos să șadă fete pe țolul așternut, Să scarmene cu mâna lâna, cu gura glume, Iar eu s-ascult pe gânduri și să mă uit de lume, Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud. Orlogiul să sune  un greier amorțit  Și cald să treacă focul prin vinele-mi distinse, Să văd roze de aur și sărutări aprinse În vreascuri, ce-n foc puse trăsnesc des risipit, Ca vorba unei babe măruntă, țănduroasă. Atuncea focu-mi spune povestea-a mai frumoasă. Din el o aud astfel cum voi să o aud Ș-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit. Și mândru-acest amestec gândirea-mi o descoasă, O-nșiră apoi iarăși cum dânsa ... Mihai Eminescu - Mușat și ursitorile ... şi ursitorile Mușat și ursitorile de Mihai Eminescu Sub vântul rece-al amorțitei ierne Își pleacă codrul crengile-ncărcate; Sub alba-i haină câmpul se așterne, Cu stele dulci e bolta presărată; Din fundul lumii, ce se pierde-n zare, Prin rumeni aburi luna se arată Iar din bordei ce sta ... pe un pic de vreme, Să aibă ziua soare, noaptea lună! Căci de ar fi încoronat de steme Sau pe pământul gol de și-ar așterne, Tot viață și tot moarte-o să se cheme. Tu chemi blestemul nenduratei ierne Pe capul lui cel tânăr, nențeleapto! Tu-i ceri durerea unei ... Vasile Alecsandri - Toma Alimoș ... bătrânețe Ce-am plătit la tinerețe! Toma iute-ncăleca, După Mane se lua Și mereu, mereu striga: — Alelei! murguleț mic, Alei! murgul meu voinic, Așterne-te drumului Ca și iarba câmpului La suflarea vântului! Murgul mic se așternea, Mane-n lături se zărea, Toma turba și răcnea: — Tăiatu-m ... Ion Creangă - Punguța cu doi bani ... și de greoiu, și încunjurat de-atâta amar de galițe, i-a deschis poarta. Atunci cucoșul i-a zis: — Stăpâne, așterne un țol aici în mijlocul ogrăzii. Moșneagul, iute ca un prâsnel, așterne țolul. Cucoșul atunci se așază pe țol, scutură puternic din aripi și îndată se umple ograda și livada moșneagului, pe lângă paseri, și de cirezi ... Alexandru Vlahuță - România pitorească Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE. RUINI 1.5 LA CALAFAT 1.6 DESA 1.7 GURA JIULUI. BECHETUL. CELEIUL 1.8 SILIȘTIOARA 1.9 ISLAZUL 1.10 TURNU-MĂGURELE 1.11 ZIMNICEA 1.12 GIURGIU. CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AȘTERNERezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru AȘTERNE. ... AȘTÉRNERE s . f . ( Rar ) Acțiunea de a ( se ) așterne . - V. așterne ... AȘTERNÚT , așternuturi , s . n . Faptul de a ( se ) așterne ; ( concr . ) totalitatea obiectelor cu care se pregătește patul ( sau locul ) pentru dormit ; rufărie de pat ; pat astfel pregătit . V. așterne STRAT , straturi , s . n . 1. Material , substanță repartizată relativ uniform pe o suprafață de altă natură ( pentru a o acoperi ) sau între alte două suprafețe de altă natură ( pentru a le despărți ) . 2. Fâșie compactă dintr - o materie , aflată în interiorul unei mase de natură diferită . 3. Influență externă exercitată asupra unei limbi date . 4. Fig . Parte dintr - o clasă socială ; categorie , pătură socială . 5. Fâșie de pământ , cu cărări pe margini , pe care se seamănă legume sau flori ; fâșie de pământ împreună cu vegetația respectivă . 6. ( Pop . ) Culcuș , așternut pentru animale . 7. ( Pop . ) Pat , așternut pentru oameni . 8. Nume dat părții de jos pe care se reazemă unele obiecte sau unelte ; postament . 9. Patul puștii . [ Pl . și : ... ȘÁPĂ , șape , s . f . Strat ( de bitum , de asfalt etc . ) care se așterne ȚOL ^2 , țoluri , s . n . ( Pop . ) Țesătură groasă de lână , de cânepă sau de bumbac , folosită la țară ca pătură , ca velință sau pentru așternut pe jos . ȚOL ^1 , țoli , s . m . Unitate de măsură pentru lungimi folosită în Anglia și în Statele Unite ale Americii , egală cu 25 , 4 ALÉE , alei , s . f . Drum într - un parc , într - o grădină etc . așternut cu nisip sau cu prundiș și mărginit de arbori sau de ARÉNĂ , arene , s . f . 1. Spațiu așternut cu nisip , rumeguș etc . din mijlocul unui amfiteatru antic , unde se desfășurau reprezentațiile . 2. Teren de sport , împrejmuit cu tribune pentru spectatori . 3. Fig . Sferă , domeniu , loc de desfășurare a unei BALÁST , balasturi , s . n . 1. Încărcături de saci de nisip , pietriș etc . care reechilibrează o ambarcație sau reglează ridicarea în aer a unui aerostat ; lest , savură . 2. Pietriș , zgură etc . , folosite ca așternut pe care se montează traversele șinelor de tren ; amestec de pietriș și de nisip întrebuințat la prepararea betonului , la pietruirea șoselelor ... CEARȘÁF , cearșafuri , s . n . 1. Obiect de rufărie pentru pat , confecționat din pânză , care se așterne ... CÉRGĂ , cergi , s . f . 1. Pătură ( de lână ) care servește la învelit sau care se așterne CIOȘMOLÍ , cioșmolesc , vb . IV . Refl . ( Reg . ; despre oameni ) A se frământa , a se zvârcoli ( în așternut ) . IV. ] - Et . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||