Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul ALCOOLICĂ nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: ALCOOLIC

  Vezi și:ALCOOLIC, ALCOOLISM, ALCOOLIZA, HIDROMEL, NEALCOOLIC, ÎMBĂTĂTOR, ȘPRIȚUI, ȚUICĂ, ABSINT, AFINATĂ, ALCOOL ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ALCOOLICĂ: ALCOOLICA.

 

ALCOOLICĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ALCOÓLIC, -Ă, alcoolici, -ce, adj., s.m. și f. 1. Adj. Care conține alcool. 2. S.m. și f. Persoană care consumă în mod abuziv băuturi alcoolice; bețiv. [Pr.: -co-o-] - Din fr. alcoolique.

Sursa : DEX '98

 

Alcoolicnealcoolic

Sursa : antonime

 

ALCOÓLIC s., adj. 1. s., adj. băutor, bețiv, (reg.) șumen, (fam.) pilaci, pilangiu, (fig.) sugaci, sugător. (Om \~.) 2. adj. spirtos, (înv.) spirituos. (Băutură \~.)

Sursa : sinonime

 

alcoólic adj. m., s. m. (sil. -co-o-), pl. alcoólici; f. sg. alcoólică, pl. alcoólice

Sursa : ortografic

 

ALCOÓLI//C^2 \~că (\~ci, \~ce) 1) Care conține alcool; spirtos. Băuturi \~ce. 2) Care este cauzat de alcool. Intoxicație \~că. Delir \~. /alcoolique

Sursa : NODEX

 

ALCOÓLI//C^1 \~ci m. Persoană care face abuz de băuturi alcoolice; bețiv. /alcoolique

Sursa : NODEX

 

ALCOÓLIC, -Ă I. adj. 1. care conține alcool. 2. referitor la alcool(ism). II. s. m. f. cel care consumă abuziv alcool; bețiv. (< fr. alcoolique)

Sursa : neoficial

 

ALCOÓLIC, -Ă adj. Care conține alcool. // s.m. și f. Om care abuzează de băuturi alcoolice; bețiv. [< fr. alcoolique].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ALCOOLICĂ

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru ALCOOLICĂ.

Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale

Garabet Ibrăileanu - Influenţe străine şi realităţi naţionale Influențe străine și realități naționale de Garabet Ibrăileanu Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare -- ca să întrebuințăm un cuvânt pompos -- comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă -- inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice -- nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și balade populare. Chiar și ideea de a culege poezie ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALCOOLICĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 65 pentru ALCOOLICĂ.

ALCOOLIC

ALCOÓLIC , - Ă , alcoolici , - ce , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care conține alcool . 2. S . m . și f . Persoană care consumă în mod abuziv băuturi alcoolice ; bețiv . [ Pr . : - co -

 

ALCOOLISM

ALCOOLÍSM s . n . Abuz permanent de băuturi alcoolice ; stare patologică determinată de consumul excesiv de alcool ; intoxicație alcoolică cronică ; etilism . [ Pr . : - co -

 

ALCOOLIZA

... ALCOOLIZÁ , alcoolizez , vb . I . 1. Refl . A consuma în mod excesiv și permanent băuturi alcoolice ; a deveni alcoolic

 

HIDROMEL

HIDROMÉL , hidromeluri , s . n . Băutură alcoolică obținută prin fermentația alcoolică a mierii de albine cu apă ; mied ; mursă ^

 

NEALCOOLIC

... adj . 1. ( Despre substanțe , mai ales despre băuturi ) Care nu conține alcool ( 2 ) . 2. ( Despre persoane ) Care nu consumă băuturi alcoolice . [ Pr . : ne - al - ] - Ne - + alcoolic

 

ÎMBĂTĂTOR

ÎMBĂTĂTÓR , - OÁRE , îmbătători , - oare , adj . 1. ( Rar ; despre băuturi alcoolice ) Care îmbată . 2. Fig . Care farmecă , încântă ; deosebit de plăcut ; încântător . - Îmbăta + suf . -

 

ȘPRIȚUI

ȘPRIȚUÍ^2 , șprițuiesc , vb . IV . Tranz . A stropi cu un lichid . ȘPRIȚUÍ^1 , șprițuiesc , vb . IV . Refl . ( Fam . ) A consuma șpriț ^1 sau alte băuturi alcoolice ; p . ext . a se ameți , a se îmbăta . - Șpriț ^1 + suf . -

 

ȚUICĂ

ȚÚICĂ , țuici , s . f . Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau a altor

 

ABSINT

ABSÍNT , absinturi , s . n . Băutură alcoolică tare , de culoare verde , cu gust amar , preparată cu uleiuri eterice de pelin , anason și alte plante

 

AFINATĂ

AFINÁTĂ , afinate , s . f . Băutură alcoolică preparată din afine . - Afină + suf . - ată ( după

 

ALCOOL

ALCOÓL , alcooli , ( 1 ) s . m . , alcooluri , ( 2 , 3 ) s . n . 1. Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril . 2. Lichid incolor , inflamabil , cu miros și gust specific , obținut prin fermentarea zaharurilor din cereale , fructe etc . sau pe cale sintetică și folosit la prepararea băuturilor spirtoase , ca dezinfectant , combustibil , dizolvant etc ; etanol , alcool etilic , spirt . 3. Băutură alcoolică . [ Pr . : - co -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...