|
||
Cuvântul BARBA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: BARBĂ Vezi și:BĂRBIE, BĂRBOI, BĂRBOS, BĂRBUȘOARĂ, BĂRBUȚĂ, POMĂDAT, TUNS, ÎMPÂSLI, ȚĂCĂLIE, BĂRBĂRIE, BĂRBIȘOARĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului BARBA: BARBĂ.
BARBA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BÁRBĂ, bărbi, s.f. 1. Păr care crește la bărbați pe bărbie și pe obraji. * Loc. adv. În barbă = pe ascuns, numai pentru sine. * Expr. (Fam.) A se trage de barbă (cu cineva) = a fi foarte intim cu cineva, a se bate pe burtă (cu cineva). (Arg.) A pune (sau a trage) bărbi = a minți, a înșira verzi și uscate. * Compuse: barba-caprei = denumire dată mai multor specii de plante erbacee perene, cu frunze lungi și înguste și cu flori galbene (Tragopogon); barba-împăratului = plantă erbacee cu flori de diferite culori, care se cultivă ca plantă de ornament și a cărei rădăcină are proprietăți purgative; norea (Mirabilis jalapa); barba-lupului = plantă erbacee cu flori galbene (Crispis biennis); barba-ursului = coada-calului. 2. Bărbie. 3. Smoc de păr pe care îl au unele animale sub bot. 4. Țepii de la spicele cerealelor. - Lat. barba.Sursa : DEX '98 BÁRBĂ s. 1. v. bărbie. (Are o \~ proeminentă.) 2. (BOT.) țeapă, (pop.) mustață. (\~ de la spicele cerealelor.) 3. (BOT.) barba-boierului (Ajuga laxmanni) = avrămeasă, avrămească, (reg.) cârstănească, cristeneasă; barba-caprei (Tragopogon major) = (reg.) floare-de-câmp-galbenă, salată-de-iarnă, țâța-caprei; barba-caprei (Calocera viscosa) = (reg.) coada-șopârlei; barba-îm-păratului (Mirabilis jalapa) = (reg.) noptiță, norea; barba-popii (Spiraea aruncus) = (reg.) barba-țapului, coada-priculicilor, cornul-dra-cului, floarea-zmeului, goliciunea-fetii-pădurii, Mama-Pădurii; barba-ursului v. coada-calului.Sursa : sinonime bárbă s. f., g.-d. art. bărbii, pl. bărbiSursa : ortografic BÁRB//Ă bărbi f. 1) Păr care crește (la bărbați) pe bărbie și pe obraji. A-și lăsa \~. * A râde în \~ a râde pe ascuns, numai pentru sine. A vorbi în \~ a spune ceva încet; a vorbi numai pentru sine. Câți peri în \~ în număr foarte mare. 2) v. BĂRBIE. 3) Smoc de păr care crește la unele animale sub bot. 4) Totalitate a țepilor unui spic de cereale. * \~a-împăratului plantă erbacee, cultivată mai ales în scopuri decorative, având flori de diferite culori și rădăcini cu proprietăți purgative. \~a-caprei a) plantă erbacee, având frunze lungi și înguste, flori galbene și fructe achene de formă lunguiață; b) ciupercă comestibilă sub forma unor ace suculente. [G.-D. bărbii] /<lat. barbaSursa : NODEX BÁRBĂ s. f. fiecare dintre perișorii implantați în tija unei pene de pasăre. (< fr. barbe)Sursa : neoficial bárbă (-?rbi), s.f. - Păr crescut pe bărbie și pe obraji. - Mr., megl. barbă, istr. borb?. Lat. barba (Pușcariu 182; REW 994; Candrea-Dens., 133; DAR) comun tuturor limbilor romanice. - Der. bărbărie, s.f. (bătrîn ramolit, boșorog); bărbos, adj. (cu barbă); bărbușoară, s.f. (caracudă, plevușcă). Din rom. provine săs. bärbos. - Cf. și bărbat.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BARBARezultatele 1 - 10 din aproximativ 257 pentru BARBA. Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos de Nicolae Filimon A fost odată ca niciodată, daca n-ar fi, nici că s-ar mai povesti, cînd lupii beau tutun și urșii făceau săpun, de-și ungeau femeile fețele și uncheșii bărbile. A fost odată un împărat mare și tare. După ce bătu pre toți împărații pămîntului și le luă împărățiele, se însură și făcu trei fete: una cu soarele-n frunte, alta cu luna în spate, iar cea mai mică cu luceafărul de dimineață iarăși în frunte; și toate erau mai frumoase decît zînele munților și ale pădurilor. Aceste fete se duseră la scăldat și intrară într-o baie de marmură; dar deodată se ridică o furtună pe cer și le răpi pe cîtetrele. Ajungînd la urechile împăratului această întîmplare, i se tăie inima și muri, lăsînd pe împărăteasa văduvă. Într-o zi, împărăteasa se apucă să măture pîn casă, dar pe cînd mătura, îi sări un bob de piper în poală; ea luă bobul și-l puse pe sobă, dar el sări și de acolo ... George Coşbuc - Prutul Prutul de George Coșbuc Prutule, tu vii turbat Și cu sânge-amestecat, Și n-ai pace și-alinare Și n-ai loc cum vii de mare: Ce ți-e iar de spumegare? Și-aduci arme ghintuite, Trupuri de voinici ciuntite, Steaguri de oștiri păgâne Și cai roibi fără de frâne! Iar de maluri tu izbești Capete moldovenești Și prin rădăcini încurci Bărbi cărunte, bărbi de turci! Spune, Prutule, măi frate, Spune-mi, ale cui păcate? Oliolio! Voinic durut! De când sunt pe lume Prut Ce văzui n-am mai văzut! Cât cuprinzi cu ochii-n zare Numai tunuri, numai care, Numai turci bătrâni călare, Numai turci, numai cazaci. Multă-i frunza pe copaci, Dar de stai și seama faci Tot erau mai mulți cazaci. Barba lor bătea-le brâul Și țineau cu dinții frâul, Pe-unde trec ei duc pustiul! Și când i-am văzut, creștine, Că iau calea către mine, Și când le-am văzut mai bine Ochii cu fulgerătura, Pletele cu zbârlitura, Bărbile cu-ncâlcitura, Eu de maluri m-am izbit Prins de friguri și-ngrozit, Că mi se negrea vederea Și mi se topea puterea Și-amărât stăteam ca fierea! Dar când mă- ... ... bună, veselie!" Striga Costea cu mânie. Și Dolca se repezea. La Fulga mereu bătea, Iar Fulga cum o zărea Crunt de spaimă tresărea. ,,Alei, Fulgo, barbă neagră, Dar cu mintea neîntreagă, Când la drum te-am întâlnit Eu, mări, ți-am dăruit Trei mioare de frigare Ș-încă una de căldare ... prânzare, Și tu,-n loc de mulțumită, Ca o fiară flămânzită, Toată stâna mi-ai răpit Și pe Dolca mi-ai rănit! Stai, măi Fulgo, barbă neagră, Să te fac cu mintea-ntreagă." Și cum sta și-l judeca, Inima i-o despica, Și Dolcăi o arunca, Iară Dolca n-o ... Vasile Alecsandri - Noaptea albă (Alecsandri) ... fetei a muțit, Iar în lunca deșteptată Hohot lung au clocotit. Și vrăjitul fag 'ntinde Un braț lung, cuprins de ger, Pe uncheș de barbă-l prinde Și-l ridică pe sub cer. Statu-Palmă țipă, zbiară, El se zbuciumă turbat, Dar din iarnă pân-în vară Sus rămâne spânzurat ... Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă ... ntorc iute, părăsind armele crude, Și zăresc pe Statu-Palmă de-a lungul pe deal sărind Ș-încurcat în a sa barbă ca un ghem rostogolind. Sfarmă-Peatră-i ține calea și-l ridică-ncet pe palmă. „Săriți, voi, urgia lumei! săriți!... țipă Statu-Palmă, Răsturnați ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunicul ... este a mea. - Și partea asta, a mea! - Mustața asta este a mea. - Și asta, a mea! La barbă se-ncurcară. Bunicul îi împăcă, zicându-le: - Pe din două. Și copii o și dăspicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. - Jumătate mie. - Și ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce ... război. - Ia spune drept-drept, câți turci au murit în război? Cazacul își arată părul din cap. - Și câți muscali? Cazacul își arată părul din barbă. În cap avea cazacul păr cu nemiluita, în barbă câteva fire rari și pârlite. - Lomiliev, ai văzut tu pe țarul? Cazacul făcu trei cruci și răspunse: - Da, l-am văzut peste Dunăre. Era ca ... Mihai Eminescu - Mitologicale Mitologicale de Mihai Eminescu Da! din porțile mândre de munte, din stânci arcuite, Iese-uraganul bătrân, mânând pe lungi umeri de nouri Caii fulgerători și carul ce-n fuga lui tună. Barba lui flutură-n vânturi ca negura cea argintie, Părul îmflat e de vânt, și prin el colțuroasa coroană, Împletită din fulgerul roș și din vinete stele Hohot-adânc bătrânul când vede că munții își clatin Și-și prăvălesc căciule de stânci când vor să-l salute... Codrii bătrâni râd și ei din adânc și vuind îl salută Paltenii nalți și bătrânii stejari și brazii cei vecinici. Numai marea-albastră murmură-n contra orgiei, Care bătrânul rege-o făcea: -n beția lui oarbă, El mân-oștiri de nori contra mării... ș-armia-i neagră, Ruptă pe-ici, pe colea de-a soarelui roșă lumină Șiruri lungi fug repede grei pe cerul cel verde. Și netezindu-și barba, trece prin ei uraganul Dus de fulgerătorii cai în bătrâna căruță, Care scârție hodorogind, de-ai crede că lumea Stă să-și iasă din vechile-i vecinice încheieture.  Groaznic s-a îmbătat bătrânul  soarele zice; Nu-i minune  a ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Poveste (Delavrancea) ... am, ale pustii de bătrâneți. Nu mă mai țin genunchii ca să-mi joc copila. Ce n-aș da să-mi mai facă bau prin barbă! — Da' eu, măria-ta, trebuie să mă sui pe-un scaun ca să-i ajung cu pieptenele în creștet, ș-apoi să mă grămădesc ... se uitară unul la altul până scăpătă soarele. Și tot acolo adormiră, fără să se miște, parc-ar fi fost de piatră. Împăratul îngenuncheat pe barbă, împărăteasa c-o tâmplă pe dunga patului, iar domnița aci fiartă de călduri, aci cutremurată de fiori. A doua zi împăratul adună pe ... Ștefan Octavian Iosif - Somnul lui Corbea ... uriașul, răsturnat pe spate, Ferecat în lanțuri pline de lăcate, Barba-l învelește ca un strat de iarbă, Viperi și șopârle i-au clocit în barbă... Și-nchisoarea-i largă de-ar cuprinde-o țară, Totuși lui i-atârnă picioarele-afară, Ba mai pe-ndelete dacă s-ar întinde, Două țări ... Constantin Negruzzi - Anecdote (Negruzzi) ... tiranul a poruncit să taie barba cea de aur care era la idolul lui Asklepios, zicând că nu era potrivit ca feciorul să aibă barbă, când Apolon, tatăl său, nu avea. Un guraliv, povestind multe lucruri lui Aristotel, l-a întrebat în sfârșit dacă poveștile sale nu-l ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BARBARezultatele 1 - 10 din aproximativ 40 pentru BARBA. ... BĂRBÍE , bărbii , s . f . 1. Parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior ; barbă . 2. Parte cărnoasă care atârnă sub falca de jos la unele animale . 3. Dispozitiv de lemn aplicat la baza viorii , pe care se sprijină bărbia ... ... BĂRBÓI , bărboaie , s . n . ( Fam . ) Augmentativ al lui barbă . - Barbă ... BĂRBÓS , - OÁSĂ , bărboși , - oase , adj . , s . f . 1. ( Adesea substantivat , m . ) Cu barbă ( lungă și deasă ) ; care nu s - a bărbierit mai multe zile . 2. S . f . Plantă erbacee cu frunze păroase , cu flori dispuse în ... ... BĂRBUȘOÁRĂ , bărbușoare , s . f . 1. ( Rar ) Diminutiv al lui barbă ; bărbuță . 2. Plantă erbacee din familia cruciferelor , cu flori galbene plăcut mirositoare ; micsandră - sălbatică ( Erysimum repandum ) . 3. ( Reg . ) Crușățea ( Barbarea vulgaris ) . - Barbă ... BĂRBÚȚĂ , bărbuțe , s . f . Diminutiv al lui barbă ; bărbiță ( 2 ) . - Barbă ... POMĂDÁT , - Ă , pomădați , - te , adj . ( Despre păr sau despre barbă ... TUNS ^2 , - Ă , tunși , - se , adj . ( Despre păr , barbă , mustață , lână , iarbă etc . ) Tăiat , scurtat , retezat ; ( despre oameni sau unele animale ) cu părul , barba , mustața , lâna tăiate , scurtate , retezate . V. tunde . TUNS ^1 s ... ... ÎMPÂSLÍ , împâslesc , vb . IV . 1. Refl . ( Despre tricotaje de lână ) A se face des , îndesat ca pâsla . 2. Tranz . ( Despre păr sau barbă ... ȚĂCĂLÍE , țăcălii , s . f . Barbă ... BĂRBĂRÍE s . f . Barbă ... BĂRBIȘOÁRĂ , bărbișoare , s . f . Plantă erbacee cu flori galbene , care devin mai târziu albe ( Alyssum minimum ) . - Barbă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |