|
|
||
|
Cuvântul BRAZDA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: BRAZDĂ Vezi și:BRĂZDĂTURĂ, BRĂZDAR, ANTETRUPIȚĂ, ARA, BRĂZDA, BRĂZDAT, BRĂZDUI, BRAZDĂ, CORMANĂ, GLIE, HREAPCĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului BRAZDA: BRĂZDĂ, BRAZDĂ, BRĂZDA.
BRAZDA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BRÁZDĂ, brazde, s.f. 1. Fâșie îngustă de pământ, tăiată și răsturnată cu plugul; urmă rămasă în pământ după plug; brăzdătură. * Loc. adj. Din (sau de) brazdă = (despre vite de jug) din dreapta. * Expr. A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazdă = a îndrepta pe cineva; a-l face să se acomodeze. A se da pe brazdă = a se îndrepta; a se deprinde cu o noua situație, a se acomoda. 2. Bucată de pământ înierbată, de formă paralelipipedică, desprinsă de pe terenurile acoperite cu iarbă, care serveşte la ornarea parcurilor, la protejarea taluzurilor etc. * Brazdă de udare = element provizoriu al sistemului de irigație, prin care apa este adusă la rădăcina plantelor. 3. Rând de iarbă, de grâu etc. cosit; polog^1. 4. Strat de legume sau de flori; răzor^1. 5. Urmă, dâră, pârtie. ** Crestătură. 6. Fig. Zbârcitură, cută a feței; rid. - Din sl. brazda.Sursa : DEX '98 BRÁZDĂ s. 1. (pop.) brăzdătură. (O \~ de pământ.) 2. v. răzor.Sursa : sinonime BRÁZDĂ s. v. crestătură, creț, cută, dâră, dungă, glie, încrețitură, rid, urmă, zbârcitură.Sursa : sinonime brázdă s. f., g.-d. art. brázdei; pl. brázdeSursa : ortografic BRÁZD//Ă \~e f. 1) Fâșie de pământ tăiată și răsturnată cu plugul. 2) Urmă lungă care rămâne în linie dreaptă după răsturnarea pământului cu brăzdarul. * A da (sau a se da) la \~ a se îndrepta; a se schimba în bine; b) a se acomoda; a se deprinde cu ceva. Din (sau de) \~ vite înjugate la plug dinspre brazdă; din dreapta. 3) Bucată de pământ, de obicei de formă paralelipipedică, desprinsă cu iarbă cu tot de pe un teren pentru a fi răsădită în alt loc (ca ornament, drept protecție etc.). 4) Fâșie de iarbă sau de cereale cosite, având lățimea unei apucături de coasă sau de cositoare; polog. 5) fig. Încrețitură a pielii (mai ales la față); rid; creț; zbârcitură; cută. 6) fig. Urmă longitudinală lăsată pe o suprafață. [G.-D. brazdei] /Sursa : NODEX brázdă (-de), s.f. - 1. Fîșie îngustă de pămînt tăiată și răsturnată cu plugul. - 2. Răzor, teren însămînțat, terasă. - 3. Bulgăre de pămînt. - 4. Polog. - Mr., megl. brazdă. Sl. brazda (Miklosich, Lexicon, 42; Slaw. Elem., 15, Cihac, Berneker 75); cf. bg., sb. brazda, rus. borozdá. Der. brăzda (var. brăzd(u)i, brezda, îmbrăzda), vb. (a trage brazde: a tăia); brăzdar, s.n. (fierul plugului); brăzdător, s.n. (brăzdar); brăzdătură, s.f. (brazdă); brăzdoi, s.n. (brazdă greșită).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BRAZDARezultatele 1 - 10 din aproximativ 111 pentru BRAZDA. Vasile Alecsandri - Plugul blestemat ... domnul vrea!" [1] A doua zi o ceată de mulți neferi călare, Înconjurând pe vodă, pășesc peste hotare, Și ca să tragă-o brazdă, aduc un mare plug, Unealtă de răpire cu șase boi în jug... Câmpia năvălită lucește verde-n soare, Dar un fior pătrunde în orice fir ... a-și urma, Și mama în uimire începe-a lăcrima. Muiere! strigă vodă turbat, schimbat în fiară. Pieri deci și tu pe brazdă, și țâncul fraged piară! Nebun, el se repede, dar n-a făcut doi pași, Și iată că tufarii se mișcă a vrăjmași ... ... ca într-o pânză răcoroasă. Apoi, cu ochii închiși, bouleanul rămâne în soare, încremenit, cu genunchiul piciorului drept îndoit, gata să urnească iarăși plugul pe brazdă Alexandru Macedonski - Apolog Apolog de Alexandru Macedonski Semănătorul printre brazde lăsa sămânța lui să cadă Ș-o parte i-o lua furtuna și paserilor o da-n pradă, O parte s-așternea pe stâncă și să rodească nu putea. Și altă parte pe sub iarba ce repede o-năbușea, Dar partea ce s-oprea-ntre brazde, c-o însutită rodnicie Îl răsplătea puțin la urmă... — A semăna e datorie. Apolog de Alexandru Macedonski Mickiewicz spune că un om, Văzându-și mama-n nesimțire, Mâhnit adânc de-acel simptom, Cheamă pe doctori cu grăbire -- Consult făcură între ei Dar nu căzură la-nvoire. Mult lăudații semizei Se tot certau pe leacuri multe La capul jalnicei femei... Curgeau și vorbe și insulte, Zâmbiri amare fără spor, Și alte lucruri zise culte... Dar omul nostru din popor Privi icoana minunată Și le grăi ca din topor Și mi-i luă la goană-ndată; Apoi la mamă-sa cătă În letargie cufundată... Iar când din plânset încetă -- Strigându-i: ,,mamă", în simțire, Prin farmec ea se deșteptă. Astfel ș-o țară în pieire Mormânt și lanțuri le sfărmă Călcând pe-a soartei îndârjire Pe loc ce-i strigă ... ... mai stau să-l mai privesc! Zările-alergându-le, Vifor măsurându-le Fulger despicându-le! Calu-n vânt i se-ncurca Prin urdii îmi fulgera, Brazdă-n urmă-i revărsa, Brazda roșie-nflăcărată Tot cu sânge-amestecată N-am mai văzut niciodată! Iar cel vodă bogdănesc Da năvală-n căzăcime, Și ... Petruț Pârvescu - Gesturi aproximative ... vrăjit mereu și m-a iubit în vămile erorilor timpul de punct și val prin spațiul răvășit catarg de dor pe osia mirării brazdă sămînței celui care sunt mînat de dorul stelei răzvrătite la margine de cîmp desferecat din nou un taur alb m-a-npuns aseară ... Vasile Alecsandri - Cuza Vodă Cuza Vodă de Vasile Alecsandri Văzutu-te-am în pace suind scara mărirei Și-n pace luănd calea augusta-a nemurirei, O! scump amic, domn mare, o! nume cu splendoare Sadit pe miriade de libere ogoare! O clipă apărut-ai în planul veciniciei Și vecinice mari fapte lăsat-ai României, Nălțând din părăsire antica-i demnitate Prin magica Unire și sacra Libertate. Ca norul plin de mană ce trece și revarsă O ploaie roditoare pe brazda care-i arsă, Și, stând apoi deoparte, în urma lui privește Cum brazda se deschide și câmpul înflorește, Așa și tu din ceruri ai dulcea mângâiere Și vezi a țării tale frumoasa renviere, Tu, ce-ai stârpit cu sceptrul, unealta de rodire, Din suflete și câmpuri sămânța de serbire, Acum te odihnește gustând eterna pace În taina măiestoasă a morții care tace, Lăsând o lume-ntreagă la tine să gândească Ș-a ta legendă, Cuza! cu fală s-o rostească... Sunt nume destinate, ca numele tău mare, Să steie neclintite pe-a Timpului hotare Și vecinic să răspânda o falnică lumină Pe seculii ce-n umbră, trecând, li se Vasile Alecsandri - Movila lui Burcel ... striga: ,,Să trăiești, măria-ta!" Când aproape de intrare, Ce s-aude-n depărtare? Glas de om chiuind tare: ,,Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tapșan." Ștefan-vodă se oprea Și din gură-așa grăia: ,,Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă să-l găsiți, Și ... sus mergeau Pân' zăreau într-o movilă Un român arând în silă Și movila brăzduind Și din gură chiuind: ,,Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tapșan!" Cei panțiri descălecară, Pe român îl ferecară, La Vaslui îl aduceau Și la Domnul mi-l duceau: ,,Măi române, să n-ai teamă ... Vasile Alecsandri - Plugurile Plugurile de Vasile Alecsandri Noroc bun!... Pe câmpul neted ies românii cu-a lor pluguri! Boi plăvani în câte șease trag, se opintesc în juguri! Brațul gol apasă-n coarne; ferul taie brazde lungi Ce se-nșiră-n bătătură ca lucioase, negre dungi. Treptat câmpul se umbrește sub a brazdelor desime; El răsună-n mare zgomot de voioasa argățime, Iar pe lanul ce în soare se zvântează fumegând, Cocostârcii cu largi pasuri calcă rar și meditând. Acum soarele-i l-ameazi; la pământ omul se-ntinde; Cârd de fete și neveste de la sat aduc merinde; Plugul zace-n lan pe coaste, iar un mândru flăcăoaș Mână boii la izvoare și îi paște la imaș. Sfântă muncă de la țară, izvor sacru de rodire, Tu legi omul cu pământul în o dulce înfrățire!... Dar lumina amurgește, și plugarii cătră sat, Hăulind pe lângă juguri, se întorc de la Vasile Alecsandri - Sămănătorii Vasile Alecsandri - Sămănătorii Semănătorii de Vasile Alecsandri Sămănătorii harnici, cu sacul subsuoară, Pășescu-n lungul brazdei pe fragedul pământ; Pe culme, pe vălcele se suie și coboară Zvârlind în a lor cale semința după vânt. „O mie!â€� zice unul menind cu veselie. „Noroc și roadă bună!â€� adaoge un alt. „Ca vrabia de toamnă rotund spicul să fie! Ca trestia cea naltă să fie paiul nalt! Din ziori și până-n noapte tot grâul să răsară; În el să se ascundă porumbii osteniți, Și când flăcăi și fete vor secera la vară, În valuri mari de aur să-noate rătăciți!â€� Sămănătorii veseli spre fund înaintează, De-a curmezișul brazdei boroanele pornesc, Și grapele spinoase de-aproape le urmează, Îngroapă-ncet semința și câmpul Ștefan Octavian Iosif - Nu știu, n-am văzut Ştefan Octavian Iosif - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate să fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze la vechile lor gazde. Că holdele pe urmă bogate au crescut... Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Spun alții că cireșii, salcâmii și castanii Au înflorit și anul acesta ca-n toți ani, Că sub albastra boltă pictată de ozonă A dat concerte iarăși eterna primadonă Și că natura toată un rai s-a prefăcut… Se poate…Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Afirmă alții iarăși că holdele bogate S-au copt și-au fost pe urmă cu grabă secerate, C-au fluierat mașine și-au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din ... Alexandru Macedonski - Noaptea de martie Alexandru Macedonski - Noaptea de martie Noaptea de martie de Alexandru Macedonski Trebuia într-acea noapte ca să sufle vântul rece, Ca să viscolească-afară, ca și azi, neapărat, Iar copacii printre crivăț la pământ să se aplece Când mă-mpinse-n astă lume pântecul ce m-a purtat. Maica-mea, de-a lungu-ntinsă, de abia scăpă cu zile... Moartea groaznică, ce-n umbră mulțumirea și-o rânjea, Înghețată sărutare-și-aplecase peste ea Și pe-obraz îi scuturase flori de vinete zambile. Doctorul, care-o scăpase, în acea învălmășeală, Vrând să șeadă pe un scaun, doborât de osteneală, Ca pe-o minge de nimica mă turtea nemijlocit, Dacă doica ce, prin leafă, se afla interesată, Nu sărea ca o leoaică să-l oprească deodată Printr-un țipăt ascuțit. Toți îmi fură împotrivă, numai doctorul, săracu'! Se-ncercase, făr' să știe, să mă scape de nevoi, -- Doctore, primi-te-ar sfântul, și pe tine, doică, dracu', Că mă nasc fără de voie nu puteați ghici și voi? Voi puteați băga de seamă, când cuprinși de turburare, Că de voie nu se iese încleștat de două fiare, -- Și-mi făcusem datoria de-a voi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BRAZDARezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru BRAZDA. ... BRĂZDĂTÚRĂ , brăzdături , s . f . ( Rar ) Brazdă ( 1 ) . - Brazdă ... Parte componentă a plugului , care taie brazda ( 1 ) în plan orizontal . 2. Parte constitutivă la mașinile de semănat , care introduce semințele în pământ . - Brazdă ANTETRÚPIȚĂ , antetrupițe , s . f . Piesă la plugurile perfecționate , cu ajutorul căreia se răstoarnă brazdele . - Ante - + ARÁ , ar , vb . I . Tranz . A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru BRĂZDÁ , brăzdez , vb . I . Tranz . , absol . și refl . 1. Tranz . și absol . A trage brazde ( 1 ) cu plugul ; a brăzdui . 2. Tranz . și absol . ( Despre roți , corăbii , fulgere etc . ) A lăsa urmă , dâră . 3. Tranz . și refl . Fig . ( Despre fața omului ) A ( se ) zbârci , a ( se ) cuta , a ( se ) rida . 4. Tranz . Fig . ( Despre ape curgătoare , forme de relief etc . ) A străbate dintr - o parte în alta , de la un capăt la altul o regiune , o BRĂZDÁT , - Ă , brăzdați , - te , adj . 1. Acoperit sau străbătut de brazde ( 1 ) . 2. Fig . ( Despre fața omului ) Cu cute , cu zbârcituri ; zbârcit , ridat , ... BRĂZDUÍ , brăzduiesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A brăzda ( 1 ) . - Brazdă BRÁZDĂ , brazde , s . f . 1. Fâșie îngustă de pământ , tăiată și răsturnată cu plugul ; urmă rămasă în pământ după plug ; brăzdătură . 2. Bucată de pământ înierbată , de formă paralelipipedică , desprinsă de pe terenurile acoperite cu iarbă , care servește la ornarea parcurilor , la protejarea taluzurilor etc . 3. Rând de iarbă , de grâu etc . cosit ; polog ^1 . 4. Strat de legume sau de flori ; răzor ^1 . 5. Urmă , dâră , pârtie . 6. Fig . Zbârcitură , cută a feței ; CORMANĂ , cormane , s . f . Parte a plugului confecționată din tablă de oțel , care deplasează lateral , răstoarnă și mărunțește brazdele ; răsturnătoare . [ Var . : ( reg . ) cormán s . ... GLÍE , glii , s . f . ( Pop . ) 1. Pământ , ogor ; fig . patrie . 2. Brazdă ... HREÁPCĂ , hrepci , s . f . ( Reg . ) Greblă mică aplicată la coasă ca să așeze în brazdă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||