|
|
||
|
Vezi și:CETEȚ,
BANDĂ,
LAIE,
ȘLEAHTĂ,
BĂTĂLIE,
BULIBAȘĂ,
BULUC,
CÂRD,
CEAUȘ,
CENTURIE
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CEATĂ:
CEAȚA,
CEAȚĂ.
CEATĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CEÁTĂ, cete, s.f. 1. Grup (neorganizat) de oameni, adunați de obicei în vederea unui scop comun. ** (Urmat de determinări) Grămadă de animale (de același fel). 2. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Grup de organizare specială, militară și fiscală, alcătuit din subalternii de la sate ai dregătorilor domnești; pâlc (2), stol (2); trupă înarmată și organizată. - Din sl. ?eta.Sursa : DEX '98 CEÁTĂ s. v. cin, tagmă.Sursa : sinonime CEÁTĂ s. 1. bandă, buluc, cârd, droaie, gloată, grămadă, grup, mulțime, pâlc, stol, (pop.) crilă, liotă, (reg.) canara, ciurdă, mișină, (Olt. și Transilv.) ciopor, (Olt. și Ban.) clapie, (înv.) cin, tacâm. (O \~ de copii.) 2. ceată primitivă v. hoardă. 3. v. buluc. 4. v. tabără.Sursa : sinonime ceátă s. f., g.-d. art. cétei; pl. céteSursa : ortografic CEÁTĂ céte f. 1) Grup (mare) de oameni care urmăresc același scop. O \~ de copii. 2) (în evul mediu) Unitate militară cu efectiv redus; pâlc. [G.-D. cetei; Sil. cea-tă] /Sursa : NODEX ceátă (-éte), s.f. - 1. Corporație, breaslă. - 2. În vechea organizare militară, trupă a unui singur nobil, a unui oraș sau a unei mănăstiri, companie, unitate. - 3. Trupă, companie, detașament. - 4. Totalitatea servilor aparținînd aceluiași stăpîn. - 5. Bandă, grup de răufăcători supuși aceluiași șef. - 6. Grupare, asociere de persoane care au caractere și interese comune. - 7. Mulțime. - Mr., megl. țeată. Sl. ?eta "breaslă" (Miklosich, Fremdw., 82; Lexicon, 1113; Cihac, II, 47; Meyer 446; Conev 36; DAR); cf. rus. ?eta "pereche", pol. czata, mag. csata "ceartă", rut. ?áta "companie", alb. tetë. DAR presupune că termenul sl. a venit în contact cu un der. rom. al lat. coetus, cu care a ajuns să se confunde. - Der. cetaș, s.m. (soldat, stegar, tovarăș; ortac; șef, căpetenie); înceti, vb. (a se asocia, a se forma o companie, a egala).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CEATĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 247 pentru CEATĂ. Ștefan Petică - II (O ceată-ntunecată s-a oprit) ... Ştefan Petică - II (O ceată-ntunecată s-a oprit) O ceată-ntunecată s-a oprit de Ștefan Petică O ceată–ntunecată s-a oprit Tăcută și răsleață la răscruce; Atât de grea ... ... că în urma lor rămânea numai cenușă și sânge. Păgânii dracului!... cică mâncau carne de cal și beau lapte de iapă. Într-o zi, o ceată de tătari, pătrunzând în munți, ajunseră până în valea Bicazului, prădând, arzând, ucigând tot ce era în calea lor. Tatăl Corbiței și logodnicul ei căzură ... prăpastie. Trupul ei se cufundă în apa Bicazului, zdrobindu-se de bolovani, iar tătarii rămaseră încremeniți și fură uciși chiar pe muchea stâncii de o ceată de plăieși, care alergaseră în ajutorul Corbiței. De atuncea locul acesta se numește: Stânca Corbului! În zilele de sărbători, pe când fragii sunt copți, fetele ... nostru, legănat de vuietul valurilor Bistriței, fu totodată și frământat de visuri neplăcute. Pare că o stâncă mare ne apăsa pieptul, în vreme ce o ceată Constantin Stamati - Dorul de patrie ... fioroși? Unde-s mocanii de munte Ce purta prăștii și lănci, Și sărea ca niște ciute Peste șanțuri și pălănci? Și a arcașilor ceată Ale cărora săgeată Pătrundea fără de greș Dușmanii cei mai aleși? Unde-s cete cu sinețe A ghibacilor plăieși Ce la războaie-ndrăznețe ... Dimitrie Bolintineanu - Bătălia de la Varna ... ucid amar. Furia lor n-are pace, nici hotar. Astfel într-o turmă lupii când coboară, Fără de repaos, sparg, fărâm, omoară. Huniad cu mândra ceată de români Cade printre dânșii... vin la piepturi, mâini, Intră pân'la corturi unde-n pace lină Amurat răsfață fruntea lui senină. Se spăimântă... fuge ... ... Lupta ce se pierde cu-acest chip sublim Este-o biruință! Frații mei, murim!" Zice și s-aruncă cu stindardu-n mână Într-o mare ceată d-armie păgână. Cei mai bravi îi urmă, iar pe calea lor Turcii rânduri, rânduri cad zdrobiți și mor. Noaptea pune termen într-a ... Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman) Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman) Cetatea Albă (Akerman) de Dimitrie Bolintineanu Știți voi câte valuri se ridic pe mare Când o vijelie suflă cu turbare? Astfel sunt la număr mândrii musulmani Ce-apără cetatea sclavă de mulți ani! Într-un fluviu d-aur, soarele lucește Și pe coifuri, arme, focu-i strălucește. Ștefan stă sub cortu-i împletit cu fir; Cetele Moldovei lângă el deșir. Pasă dorobanii cei cu coapse late, Cu sclipoase coifuri în argint lucrate. Îi urmez panțirii ce pe cai în spume, Ca ușoare vânturi, lunecă prin lume. Călărașii țării pe vânoși fugari, Îmbrăcați în zale ca bătrâni stejari. Între toți curtenii pasă cu mândrețe, În veșminte d-aur, cu frumoase fețe. Apoi toporanii de securi armați Și codrenii ageri și de toți stimați, Ziși și pieptul țării, căci aveau chemare S-apere Moldova de oștiri tătare. După dânșii pasă sprinteni vânători Renumiți în lupte ca săgetători. Și tunarii țării toți în negre poarte, Pestrițate-n roșu, crud simbol de moarte. Mai veneau în urmă oști de mercenari, Cei cu fruntea mică, ce se zic tătari. Unguri lați în spete, cu mustăți stufoase, Leși cu părul galben, cu cerbice groase, Apoi tighinenii și-alți republicani Pasă ... George Coșbuc - Pe drumul Plevnei ... n cale o bătrână și gemea, Cu desagii goi pe umeri, semn de-o cale-ndelungată. Iar din văi, urcând alene se vedea venind o ceată De drumeți din țara noastră și s-opriră lângă ea. Bună calea, zise unul, Inima vă fie bună, Oameni buni! Dar unde mergeți? De ne ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XII Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a XII Țiganii la sfat încep gâlceavă; Războiul atuncea li s-arată Cu toată curtea sa cea gubĂ¡ Ș-învrăjbește țigănia toată; Mulți voinici să-ucig în bătălie; Vlad de voia sa merge-în urgie. Așa zisă Goleman și-aștepta Vorbă-înțăleaptă să-i întărească, Dar' alții nu să putea deștepta Din atâte sfaturi să găsască Care-i mai bun, și cei mai cu minte Nu voia să să certe-în cuvinte. Atunci Bobul a să răbda nu poate Și zice: ,,Dă ț-ar hi mintea lungă Ca căciula, Golemane! poate Că-ar nimeri doar sfat să-ți ajungă A ne-îndupleca-întra-aceaiaș' parte, Unde vrei să ne duci pe departe. [1] Dar n-am mâncat încă stregoaie Nici mătrăgună, să nu sâmțim Când ar vra cine să ne despoaie!... Și pentru ce să nu grăbim Așa tare, într-un lucru care Poftește mai multă judecare? Au doară ca să te punem pe tine Vodă, sau doar ban, sau cevaș' altă, Și țiganii ție să să-închine? Iar' tu la dânșii cu sprânceană naltă Căutând în zios, să scĂșpii dăparte, Uitându-ți dă-opincile sparte! Dar nu!... ... Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie ... Veneticul, Tecelski și Pruhninski, Iarmeric Mazovitul și Kozjatic Ucranul, Ce crește cai sălbatici și-i prinde cu arcanul. Ei merg, bătând din pinteni!... Zburdalnica lor ceată Străluce de departe în haine poleite: Dulămi cu flori de aur la piept împodobite Și-ncinse cu paftale de piatră nestemată, Ciapce purtând un vultur ... Ștefan Octavian Iosif - Cântec vechi (Iosif) Ştefan Octavian Iosif - Cântec vechi (Iosif) Cîntec vechi de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Codrule, stăpînule, Codrule, bătrînule ! Mișcă-ți tu poienile Și-ți ridică genele, De privește pînă-n zare : Nu s-arată șir de care, Șir de care ferecate, Scîrțîind împiedicate, De-angarale-mpovărate, De neferi încunjurate ?... Codrule, stăpînule, Codrule, bătrînule ! Scutură-ți tu pletele Să s-adune cetele : Cetele haiducilor, Spaimele răscrucilor, Să răstoarne carăle, Vînzolind covoarăle, Să desfunde lăzile, Să-și împartă Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun ... mesele, Să umple păharele, Că vă vine Nașterea, O Naștere de Împărat Al lui Hristos Cel Luminat În giulgiuri înfășurat. Vine Domnul Dumnezeu Cu o ceată de îngeri, Făcând slujbe și cântări. Vine Domnul Dumnezeu Cu o ceata îngerească, Pe diavoli să-i biruiască. Vine Domnul Dumnezeu Cu Vanghelia deschisă, În ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEATĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru CEATĂ. CETÉȚ , ceteți , s . m . ( Înv . ) Persoană care citește ; ... atribuite diferitelor servicii de radiocomunicații prin reglementări naționale și internaționale . Bandă X = bandă de frecvențe cuprinse în domeniul microundelor . BÁNDĂ^1 , bande , s . f . 1. Ceată , grup de răufăcători care acționează sub conducerea unui șef . 2. ( Înv . ) Ceată ... LÁIE s . f . 1. Ceată de țigani ( nomazi ) . 2. Ceată ... ȘLEÁHTĂ , șlehte , s . f . 1. ( Peior . ) Clică , bandă ; gloată , ceată BĂTĂLÍE , bătălii , s . f . Luptă între armate , între grupuri , cete armate etc . ; BULIBÁȘĂ , bulibași , s . m . Conducător al unei cete de ... În vechea organizare a armatei din țările românești ) Unitate militară tactică formată din mercenari , care corespundea aproximativ efectivului unei companii ; bulucbășie ; p . ext . ceată ... CÂRD , cârduri , s . n . 1. Grup mare de animale mamifere , de păsări , de pești de același fel , care se află împreună . 2. ( De obicei peior . ) Ceată CEAÚȘ , ceauși , s . m . 1. Funcționar inferior la turci , care îndeplinea funcția de ușier , de curier sau de aprod ( 1 ) al curții . 2. Nume dat , în evul mediu , în Țara Românească și în Moldova , unor funcționari publici : a ) șef al unei cete de slujitori ; b ) căpetenie de surugii ; c ) căpetenia vânătorilor domnești ; d ) aprod ( 3 ) . 3. ( Înv . ) Om de serviciu la CENTÚRIE , centurii , s . f . 1. ( În armata romană ) Subdiviziune tactică cuprinzând o sută de ostași ; ( în vechea organizare a armatei române ) subîmpărțire a cetei . 2. ( În vechea Romă ) Diviziune politică și administrativă formată dintr - o sută de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||