A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru RODI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 79 pentru RODI.

Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite

Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite Cele trei rodii aurite de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat, și avea un fecior; acesta, șezând la fereastră, vede o babă bătrână, care venea cu tivga să ia apă de la fântână. Ce-i vine lui, ia o piatră și aruncând-o către fântână, nemerește drept în tivgă, și aceasta se sparge; baba, care simțise de unde venise piatra își auncă ochii la fereastra împăratului și vede pe fiul de împărat făcând haz; atunci baba zise: - Până nu vei găsi cele trei rodii aurite, să nu te însori, dragul mamii; și se întoarse acasă tristă și fără tivgă și fără apă. Fiul de împărat, auzind acest blestem, stătu, și după ce se gândi mult timp la rodiile aurite, se aprinse dorința în el de a le vedea și de a le avea; deci se duse la tată­său și-i zise: - Tată, să-mi faci trei rânduri de haine de fier, căci am să fac o călătorie mare. Și toată silința ce puse împăratul a opri pe fiul său de la aceasta, fu în zadar. ...

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun (Adunate din norod) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Doi boieri de cei mari, O! Leroi, Doamne [1]! Ca și doi drumari, O! Leroi, Doamne! Vin din Rusalim, Merg spre Vithleem. Dară cine sunt? Îi Iosif cel sfânt Și Maria sfântă, Care așa cuvântă: — Iosif, mi-i greu De acest drum rău. Vină să ne odihnim. Și să ne umbrim. De un plop au dat Și acolo au stat, De s-au răcorit. Plopul că s-o clătinat, Umbra că s-au tras, Soarele i-au ars... Sfânta Maria Mult se supără Și mi-l blestemă, Din gură-mi zicea: — Plop afurisit, Să nu fii rodit, Să crești tot în sus, Umbră nu mi-ai adus! Iară au plecat Și ei mi-au plecat Prin văi și vâlcele, Miriști, păpușoiști. Precista au picat, Căci s-au împiedicat De-o tufă din cale. Ea, oftând cu jale, Din gură-mi zicea Și mi-o blestema: — Tufă-afurisită, Să nu crești în sus, Cine de tine se va-mpiedica, Toți te-or blestema... Iar au mai plecat, Un măr au aflat. Și ei ...

Dimitrie Anghel - Tata (Anghel)

Dimitrie Anghel - Tata (Anghel) Tata de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 759, 28 ian. 1911, p. 1. Ca un miraj nălucitor te-a chemat pe tine strălucirea aurului, și tu cel dezbrăcat de toate patimele ai alergat după el pînă ce ai căzut. Negrul neant la tine a fost mărginit de un zid de aur și zidul s-a prăbușit peste tine, îngropîndu-te sub el. Ce urmăreai tu, de ce te-ai zbuciumat, de ce flacăra vie a minții tale a ars fără preget, ca vîlvătăile de foc ce le aprindeau și le hrăneau necurmat întîii oameni în vremuri obscure, ca să se apere de dușmănia fiarelor ? După perdeaua de foc a minții tale, ai stat tu ascuns toată viața, apărîndu-te. Vie, puternică, fantastică, se consuma inteligența ta. Mari, flăcările jucau zvîrlind scîntei orbitoare. Vînturile întîmplărilor o înălțau și o coborau și ghearele lacome așteptau cu răbdare să te sfîșie ; sclipitorii ochi pîndeau din umbră stingerea marelui incendiu, ca să poată prin drumul de cenușă să ajungă pînă la tine. Ce te împingea pe tine, căci din înfrîngeri și dureri, ca la mulți ...

Vasile Alecsandri - Însura-m-aș

Vasile Alecsandri - Însura-m-aş Însura-m-aș, însura, Nu știu soacra ce mi-a da? Coșarca cu fusele, Costrețul cu mâțele? Însura-m-aș, însura, Nu știu ce fată-aș lua Să fie de om bogat, Rău mi-e teamă de-un păcat! Ea mi-a cere lumea toată Făr-a se gândi la plată, Și mi-a cere piei de zmeu Să-ncalțe piciorul său, Că de capră Lesne crapă. Și de oaie Se despoaie Și de țap Îți sare-n cap! Aș lua-o de Bărgău, Mă tem c-a fi lucru rău. Oi lua o sărmăncuță Care poartă opincuță Și cămașă cu altiță, Și pe șolduri o catrință. ↑ Însurătorile pentru români sunt un prilej de mari veselii, căci nunțile țin mai multe zile și bancheturile nu contenesc. Obiceiurile sunt păzite cu rigurozitate de la moși-strămoși în asemenea ceremonii de familie și sunt foarte interesante de observat. Iată, de pildă, datina împletirii cum se practică în munții Vrancei. Vornicelul, ținând o năframă cusută în mână, merge întovărășit de alți doi oameni la părinții fetei și zice: ,,Buna vreme la cinstita adunare! și la cinstiți ...

Vasile Alecsandri - Hora țigănească

Vasile Alecsandri - Hora ţigănească Arde-mă și frige-mă, Pe-un cărbune pune-mă! De mă-i pune pe-un cărbune, Ibovnicul nu ți-oi spune. De mă-i pune-ntr-o frigare, Ibovnicul vină n-are! De mă-i bate cu-o vărguță Peste ochi și peste țâță, Tot m-oi duce la portiță Să dau altuia guriță. De mă-i bate cu gardul, Tot m-oi iubi cu altul! Așa-mi cere sufletul, Așa-mi este umbletul. Via-n vară înflorește, Iar în toamnă, cum rodește, Vine graur de-o ciupește. Eu de ieri am înflorit; Sânu-mi încă n-a rodit Și îl arde-un foc cumplit. ↑ Vestitul poet rus Pușkin a tradus această horă din românește și a introdus-o în poemul său intitulat

Ștefan Octavian Iosif - Elegie (Iosif, 1)

Ştefan Octavian Iosif - Elegie (Iosif, 1) Elegie de Ștefan Octavian Iosif De ce așa de trist rămâi Și trist înăbuși un suspin, Când rândunici în țară vin Din țări cu rodii și lămâi Și vezi cocorii cei dintâi Rotindu-se sub cer senin? De ce așa de trist revii Și trist rămâi, suspini stingher, Când negurile iernii pier Și roua scânteie-n câmpii Și mii de ciocârlii zglobii S-avântă ciripind la cer? De ce așa de trist suspini Și trist rămâi și-atuncea când Vezi florile-nflorind pe rând (Și chiar măceșii plini de spini) Și vezi pe-alee, prin grădini, Perechi de-ndrăgostiți trecând? — Cum n-ai fi trist, cum n-ai ofta Când numai dragoste respiri În tot cuprinsul mândrei firi, Când toate râd în preajma ta Și plânge-n tine inima Însângerată de-

Ștefan Octavian Iosif - Scrisoare (Iosif-Anghel)

Ştefan Octavian Iosif - Scrisoare (Iosif-Anghel) Scrisoare de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel De când trăiesc la țară, Sacerdote, M-a convertit, ca pe Rousseau, natura. De-aceea de astăzi las literatura Și-azvârl în foc carnetul meu de note. De-acum mă pun serios să adun bancnote, În pod îmi spânzur lancea și armura, Și, cum vă spun, am să vă fac figura, Chiar dac-aș ști că-s Anghel Bounarotte! Ce-atâta artă când în pruni rodește Aperitivul zilelor de mâne, Când am hameiul dospitor de pâne, Și mă-nveșmântă cânepa și inul?! Vezi Sacerdote, astfel se sfârșește Cariera mea…Așa mi-a fost

Ștefan Octavian Iosif - Un imn francez lui Eminescu

Ştefan Octavian Iosif - Un imn francez lui Eminescu Cunosc povestea tristă și scurtă-a vieții tale Și scârba ta născută din vanele plăceri, Și lumea ta de visuri, dorințe și dureri... Năluca urmărită de tine-n veci pe cale. Și am citit o parte din opera-ți măiastră; Sub biciul suferinței umane te zăresc Trist, implorând în graiul tău dulce românesc Pe amor, pe tiranul divin din lumea noastră. Dar mai presus citit-am poemul tău romantic, Bogat în idealuri și falnice avânturi Ce-o să-ți rodească neamul, vrăjit de-acele cânturi, În care se trezește al Romei geniu antic. Și mi-am adus aminte atunci că-n voi renaște Același sânge nobil al rasei vechi latine, Și-n ciuda depărtării, m-apropie de tine, Și m-a cuprins mândria că te-am putut cunoaște! De-atunci și munca-ți sfântă cu dragoste-o aleg. Ci, de n-am fi vlăstare aceleiași tulpine, Te-aș fi-nțeles eu totuși, citindu-te pe tine: Poeții mari sunt domnii pământului întreg! Așa toți cei ce-odată simțit-au cu putere Delirul deznădejdii, cel plin de-amar și jale Vor plânge la accentul sublim al lirei tale, ...

Alexandru Macedonski - Apolog

Alexandru Macedonski - Apolog Apolog de Alexandru Macedonski Semănătorul printre brazde lăsa sămânța lui să cadă Ș-o parte i-o lua furtuna și paserilor o da-n pradă, O parte s-așternea pe stâncă și să rodească nu putea. Și altă parte pe sub iarba ce repede o-năbușea, Dar partea ce s-oprea-ntre brazde, c-o însutită rodnicie Îl răsplătea puțin la urmă...      — A semăna e datorie. Apolog de Alexandru Macedonski Mickiewicz spune că un om, Văzându-și mama-n nesimțire, Mâhnit adânc de-acel simptom, Cheamă pe doctori cu grăbire -- Consult făcură între ei Dar nu căzură la-nvoire. Mult lăudații semizei Se tot certau pe leacuri multe La capul jalnicei femei... Curgeau și vorbe și insulte, Zâmbiri amare fără spor, Și alte lucruri zise culte... Dar omul nostru din popor Privi icoana minunată Și le grăi ca din topor Și mi-i luă la goană-ndată; Apoi la mamă-sa cătă În letargie cufundată... Iar când din plânset încetă -- Strigându-i: ,,mamă", în simțire, Prin farmec ea se deșteptă. Astfel ș-o țară în pieire Mormânt și lanțuri le sfărmă Călcând pe-a soartei îndârjire Pe loc ce-i strigă ...

Alexandru Macedonski - Imn

Alexandru Macedonski - Imn Imn de Alexandru Macedonski Tăcut mă urc pe colină Soarele s-a înălțat, Câmpul se scaldă-n lumină, Aerul e parfumat! Văd raze, scântei și rouă, Petale de flori ce plouă Și lumea îmi pare nouă, Fii, Doamne, glorificat! Se pare c-o legătură Este-ntre cer și pământ! Cerul nu este natură? Natura, Dumnezeu sfânt? El e-n făpturile sale, Tot omul și-l află-n cale De plângi, el plânge cu jale, De cânți, al lui e-al tău cânt! Pământul de-l stăpânește, Este că-l stăpânim! Crima de-o pedepsește, Este c-o pedepsim!... Din univers se compune, Totul la Tot se supune. Și iarba care se-nclină, Și astrul luminător, Și vântul care suspină, Și râul tânguitor! Și stelele nenumărate Cu lumile nemăsurate, Și florile care-nfloresc Pe văile care rodesc! Și nu e-mpărat sau rege Afară dintr-astă lege! Unii i-au zis Rațiune, Făcându-și iluziune; Alții-n materie-l pun; Mulți după plac îl compun! Dar eu, care-l simt în mine, Dar El, care-mi curge-n vine, Creieru-mi care-l conține Îmi strigă cu toți împreună Este oriunde voiești Pe buzele noastre ...

Alexandru Macedonski - Noaptea de octombrie

Alexandru Macedonski - Noaptea de octombrie Noaptea de octombrie de Alexandru Macedonski Unde oare se tot duce apa ce din matcă-afară A ieșit de-atâta vreme sfărâmând orice zăgaz, Întinzându-și nimicirea din o țară-n altă țară, Și în veci fără cruțare, neavând, nici dând răgaz? În zadar se-ncearcă unii drumul ei să-l stăvilească, Nu mai e putere-n lume revărsarea să-i oprească. Și e groaznică urgia, însă e dumnezeiască. Șterge-n clipă o cetate, trece munții dintr-un salt. Lasă-n urmă numai leșuri și târăște-ncoa și-ncolo Dărmături muiate-n sânge cu popor după popor... Se cutremură pământul zguduit de-un lung fior, Iar toți zeii vechi se surpă, ș-amuțit e chiar Apollo. Printre țipete și lacrimi lumea-ntreagă se scufundă, Ce-a rodit de veacuri mintea este astăzi dus la fund, Unde-au fost ogoare-odată este-o mare fără

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru RODI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru RODI.

1 Imparati Capitol 7

1 Imparati Capitol 7 1 Imparati 6 1 Imparati Capitol 7 1 Solomon și -a mai zidit și casa lui, și a ținut treisprezece ani pînă cînd a isprăvit -o de tot. 2 A zidit mai întîi casa din pădurea Libanului, lungă de o sută de coți, lată de cincizeci de coți, și înaltă de treizeci de coți. Se sprijinea pe patru rînduri de stîlpi de cedru, și pe stîlpi erau grinzi de cedru. 3 A acoperit cu cedru odăile cari erau sprijinite de stîlpi și cari erau în număr de patruzeci și cinci, cîte cincisprezece de fiecare cat. 4 Erau trei caturi, și fiecare din ele avea ferestrele față în față. 5 Toată ușile și toți ușiorii erau din bîrne în patru muchi, și la fiecare din cele trei caturi, ușile erau față în față. 6 A făcut un pridvor de stîlpi, lung de cincizeci de coți și lat de treizeci de coți, și un alt pridvor înainte cu stîlpi și trepte în față. 7 A făcut pridvorul scaunului de domnie, unde judeca, pridvorul judecății; și l -a acoperit cu cedru, dela ...

Ieremia Capitol 52

Ieremia Capitol 52 Ieremia 51 Ieremia Capitol 52 1 Zedechia avea douăzeci și unu de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna. 2 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim. 3 Și lucrul acesta s`a întîmplat din pricina mîniei Domnului împotriva Ierusalimului și împotriva lui Iuda, pe cari voia să -i lepede dela Fața Lui. Și Zedechia s`a răsculat împotriva împăratului Babilonului. 4 În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în ziua a zecea a lunii a zecea, a venit Nebucadnețar, împăratul Babilonului, cu toată oștirea lui, împotriva Ierusalimului; au tăbărît înaintea lui, și au ridicat șanțuri de apărare dejur împrejurul lui. 5 Cetatea a stat împresurată pînă în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia. 6 În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, așa că poporul țării nu mai avea pîne de loc. 7 Atunci s`a făcut o spărtură în cetate; ...

Exodul Capitol 39

Exodul Capitol 39 Exodul 38 Exodul Capitol 39 1 Cu materiile văpsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, au făcut veșmintele preoților pentru slujba sfîntului locaș, și au făcut veșminte sfinte lui Aaron, cum poruncise lui Moise Domnul. 2 Au făcut efodul de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit. 3 Au întins niște plăci de aur, și le-au tăiat în fire subțiri, pe cari le-au țesut în materiile vopsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, și în in subțire; era lucrat cu măestrie. 4 I-au făcut niște umărari cari se împreunau cu el, așa că la cele două capete ale lui, efodul era legat cu ei. 5 Brîul era de aceeaș lucrătură ca efodul și prins de el; era de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit, cum poruncise lui Moise Domnul. 6 Au pregătit pietrele de onix, le-au prins în legături de aur și au săpat pe ele numele fiilor lui Israel, cum se sapă pecețile. 7 Le-au pus pe umărarii efodului, ca pietre de aducere aminte pentru fiii lui Israel, cum poruncise lui ...

2 Cronici Capitol 4

2 Cronici Capitol 4 2 Cronici 3 2 Cronici Capitol 4 1 A făcut un altar de aramă, lung de douăzeci de coți, lat de douăzeci de coți, și înalt de zece coți. 2 A făcut marea turnată. Ea avea zece coți dela o margine la alta, era rotundă de tot, înaltă de cinci coți, și un fir de treizeci de coți ar fi înconjurat -o. 3 Supt marginea ei, de jur împrejur, erau niște chipuri de boi, cîte zece de fiecare cot, de jur împrejurul mării; boii așezați pe două rînduri, erau turnați dintr`o singură bucată cu ea. 4 Era așezată pe doisprezece boi, dintre cari trei întorși spre miazănoapte, trei întorși spre apus, trei întorși spre miazăzi, și trei întorși spre răsărit; marea era așezată pe ei, și toată partea dindărăt a trupurilor lor era înlăuntru. 5 Grosimea ei era de un lat de mînă, și marginea, ca marginea unui pahar, era făcută în felul unei flori de crin. Puteau să încapă în ea trei mii de bați. 6 A făcut zece lighene, și a pus cinci la dreapta și cinci la stînga, ca să slujească ...

Exodul Capitol 28

Exodul Capitol 28 Exodul 27 Exodul Capitol 28 1 Apropie de tine pe fratele tău Aaron și pe fiii săi, și ia -i dintre copiii lui Israel și pune -i deoparte în slujba Mea ca preoți: pe Aaron și pe fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar și Itamar. 2 Fratelui tău Aaron, să -i faci haine sfinte, ca să -i slujească de cinste și podoabă. 3 Vorbește cu toți cei destoinici, cărora le-am dat un duh de pricepere, să facă veșmintele lui Aaron, ca să fie sfințit, și să-Mi împlinească slujbă de preot. 4 Iată veșmintele pe cari le vor face: un pieptar, un efod, o mantie, o tunică lucrată la gherghef, o mitră și un brîu. Să facă fratelui tău Aaron și fiilor săi, veșminte sfinte, ca să-Mi împlinească slujba de preot. 5 Să întrebuințeze aur, materii văpsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu și subțire. 6 Efodul să -l facă de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit; să fie lucrat cu măiestrie. 7 Să aibă doi umerari uniți cu el; la cele două capete ale lui, să fie legat de ei. 8 Brîul să fie de ...

Numeri Capitol 13

Numeri Capitol 13 Numeri 12 Numeri Capitol 13 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Trimete niște oameni să iscodească țara Canaanului, pe care o dau copiilor lui Israel. Să trimeți cîte un om pentru fiecare din semințiile părinților lor, toți să fie dintre fruntașii lor.`` 3 Moise i -a trimes din pustia Paran, după porunca Domnului; toți oamenii aceștia erau căpetenii ale copiilor lui Israel. 4 Iată numele lor: pentru seminția lui Ruben: Șamua, fiul lui Zacur; 5 pentru seminția lui Simeon: Șafat, fiul lui Hori; 6 pentru seminția lui Iuda: Caleb, fiul lui Iefune; 7 pentru seminția lui Isahar: Igual, fiul lui Iosif; 8 pentru seminția lui Efraim: Osea, fiul lui Nun; 9 pentru seminția lui Beniamin: Palti, fiul lui Rafu; 10 pentru seminția lui Zabulon: Gadiel, fiul lui Sodi; 11 pentru seminția lui Iosif, seminția lui Manase: Gadi, fiul lui Susi; 12 pentru seminția lui Dan: Amiel, fiul lui Ghemali; 13 pentru seminția lui Așer: Setur, fiul lui Micael; 14 pentru seminția lui Neftali: Nahbi, fiul lui Vofsi; 15 pentru seminția lui Gad: Gheuel, fiul lui Machi. 16 Acestea sînt numele bărbaților, pe cari i - ...

Deuteronomul Capitol 8

Deuteronomul Capitol 8 Deuteronomul 7 Deuteronomul Capitol 8 1 Să păziți și să împliniți toate poruncile pe cari vi le dau astăzi, ca să trăiți, să vă înmulțiți, și să intrați în stăpînirea țării pe care a jurat Domnul că o va da părinților voștri. 2 Adu-ți aminte de tot drumul pe care te -a călăuzit Domnul, Dumnezeul tău, în timpul acestor patruzeci de ani în pustie, ca să te smerească și să te încerce, ca să-ți cunoască pornirile inimii și să vadă dacă ai să păzești sau nu poruncile Lui. 3 Astfel, te -a smerit, te -a lăsat să suferi de foame, și te -a hrănit cu mană, pe care nici tu n`o cunoșteai și nici părinții tăi n`o cunoscuseră, ca să te învețe că omul nu trăiește numai cu pîne, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăiește omul. 4 Haina nu ți s`a învechit pe tine, și nici nu ți s`au umflat picioarele, în timpul acestor patruzeci de ani. 5 Recunoaște dar în inima ta că Domnul, Dumnezeul tău, te mustră cum mustră un om pe ...

2 Imparati Capitol 25

2 Imparati Capitol 25 2 Imparati 24 2 Imparati Capitol 25 1 În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit cu toată oștirea lui împotriva Ierusalimului; a tăbărît înaintea lui, și a ridicat întărituri de jur împrejur. 2 Cetatea a fost împresurată pînă la al unsprezecelea an al împăratului Zedechia. 3 În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, și nu era pîne pentru poporul țării. 4 Atunci s`a făcut o spărtură în cetate; și toți oamenii de război au fugit noaptea, pe drumul porții dintre cele două ziduri de lîngă grădina împăratului, pe cînd Haldeii înconjurau cetatea. Fugarii au apucat pe drumul care duce în cîmpie. 5 Dar oștirea Haldeilor a urmărit pe împărat, și l -a ajuns în cîmpiile Ierihonului, și toată oștirea lui s`a risipit dela el. 6 Au prins pe împărat, și l-au suit la împăratul Babilonului la Ribla; și s`a rostit o ...

2 Cronici Capitol 3

2 Cronici Capitol 3 2 Cronici 2 2 Cronici Capitol 3 1 Solomon a început zidirea Casei Domnului la Ierusalim, pe muntele Moria, care fusese arătat tatălui său David, în locul pregătit de David în aria lui Ornan, Iebusitul. 2 A început să zidească în a doua zi a lunii a doua, în al patrulea an al domniei lui. 3 Iată pe ce temelii a zidit Solomon Casa lui Dumnezeu. Lungimea, în coți de măsura cea veche a coților, era de șasezeci de coți, iar lățimea de douăzeci de coți. 4 Pridvorul dinainte avea douăzeci de coți lungime, cît era de lată casa, și o sută douăzeci de coți înălțime; Solomon l -a acoperit pe dinlăuntru cu aur curat. 5 A îmbrăcat cu lemn de chiparos casa cea mare, a acoperit -o cu aur curat, și a săpat pe ea finici și împletituri de lănțișoare. 6 A acoperit casa cu pietre scumpe ca podoabă; și aurul era aur din Parvaim. 7 A acoperit cu aur casa, bîrnele, pragurile, pereții și ușile, și ...

Psalmii Capitol 65

Psalmii Capitol 65 Psalmii 64 Psalmii Capitol 65 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David. O cîntare.) Cu încredere, Dumnezeule, vei fi lăudat în Sion, și împlinite vor fi juruințele cari Ți-au fost făcute. 2 Tu asculți rugăciunea, de aceea toți oamenii vor veni la Tine. 3 Mă copleșesc nelegiuirile: dar Tu vei ierta fărădelegile noastre. 4 Ferice de cel pe care -l alegi Tu, și pe care -l primești înaintea Ta, ca să locuiască în curțile Tale! Ne vom sătura de binecuvîntarea Casei Tale, de sfințenia Templului Tău. 5 În bunătatea Ta, Tu ne asculți prin minuni, Dumnezeul mîntuirii noastre, nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pămîntului și mării! 6 El întărește munții prin tăria Lui, și este încins cu putere. 7 El potolește urletul mărilor, urletul valurilor lor, și zarva popoarelor. 8 Ceice locuiesc la marginile lumii se înspăimîntă de minunile Tale: Tu umpli de veselie răsăritul și apusul îndepărtat. 9 Tu cercetezi pămîntul și -i dai belșug, îl umpli de bogății, și de rîuri dumnezeiești, pline cu apa. Tu le dai grîu, pe care iată cum îl faci să rodească: 10 îi uzi brazdele, îi sfărîmi bulgării, îl moi cu ploaia, și -i ...

Proverbele Capitol 12

Proverbele Capitol 12 Proverbele 11 Proverbele Capitol 12 1 Cine iubește certarea, iubește știința; dar cine urăște mustrarea, este prost. - 2 Omul de bine capătă bunăvoința Domnului, dar Domnul osîndește pe cel plin de răutate. 3 Omul nu se întărește prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniți nu se va clătina. - 4 O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face rușine este ca putregaiul în oasele lui. - 5 Gîndurile celor neprihăniți nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înșelăciune. - 6 Cuvintele celor răi sînt niște curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăvește. - 7 Cei răi sînt răsturnați, și nu mai sînt, dar casa celor neprihăniți rămîne în picioare! - 8 Un om este prețuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este disprețuit. - 9 Mai bine să fii într`o stare smerită și să ai o slugă, decît să faci pe fudulul și să n`ai ce mînca. - 10 Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă. 11 Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. - 12 Cel rău poftește ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RODI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru RODI.

RODIT

... RODÍT , - Ă , rodiți , - te , adj . ( Despre plante ) Care a făcut rod ( bogat ) , care are roade ( multe ) . - V. rodi

NEPRODUCTIV

NEPRODUCTÍV , - Ă , neproductivi , - e , adj . ( Despre terenuri , soluri ) Care nu rodește , neroditor ; care rodește puțin , sărac . - Ne - +

RODIRE

... RODÍRE rodiri , s . f . Acțiunea de a rodi și rezultatul ei . - V. rodi

ÎMBELȘUGA

ÎMBELȘUGÁ , îmbelșughez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A face pământul să rodească , să devină îmbelșugat . - În +

BISTRIȚ

BÍSTRIȚ , - Ă , bistriți , - e , adj . Prune bistrițe ( Reg . , în sintagmele ) = prune brumării . Prun bistriț = prun care rodește prune brumării . - Et .

LEGA

... prinzând ) ; spec . a ( se ) pansa , a ( se ) bandaja . VI. 1. Intranz . ( Despre plante ) A face rod ; a rodi

NERODITOR

NERODITÓR , - OÁRE , neroditori , - oare , adj . Care nu este roditor , care nu rodește ; sterp . - Ne - +

PEREN

PERÉN , - Ă , pereni , - e , adj . ( Despre plante ) Care trăiește și rodește mai mulți ani de - a rândul , având o rădăcină persistentă din care se dezvoltă în fiecare primăvară o nouă tulpină ;

RODIE

RÓDIE , rodii , s . f . Fructul rodiului ^1 , comestibil , de mărimea unui măr , cu coaja groasă , roșiatică și cu numeroase semințe , înconjurate de un înveliș cărnos și

RODITOR

... RODITÓR , - OÁRE , roditori , - oare , adj . ( Despre plante ) Care dă roade ; ( despre terenuri ) care produce roade îmbelșugate ; fertil , bogat ; ( despre arbori ) cu fructul comestibil . - Rodi

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...