Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CUPTORAR, BUDINCĂ, CUPTORAȘ, FURNAL, ROSTOGOLITOR, TOPITOR, VATRĂ, ÎNCĂRCĂTOR, ȘAMOTA, ȘAMOTAR ... Mai multe din DEX...

CUPTOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CUPTÓR, cuptoare, s.n. 1. Construcție de cărămidă, de piatră, de metal sau de lut, pentru copt pâinea și alte produse de panificație. ** Cantitate de pâine, de plăcinte etc. care se poate coace o dată. ** Platformă zidită în prelungirea vetrei și pe care se doarme la țară. * Expr. A sta (sau a zăcea) pe cuptor sau a se muta de pe vatră pe cuptor = a trândăvi. A aduce (părinților) noră pe cuptor = a se însura. ** Despărțitură la mașina de gătit, în care se coc prăjituri, pâine sau se rumenesc mâncărurile. 2. Construcție specială de încălzire, constituită dintr-o cameră cu pereți metalici căptușiți cu material refractar în vederea supunerii unui material la tratamente termice, de topire sau la alte operații tehnologice. * Cuptor de cărămizi = cantitate de cărămizi brute (din argilă) așezate în așa fel încât poată fi încălzite până la incandescență de un foc central înăbușit. Cuptor de var = varniță. 3. Fig. Căldură mare; arșiță. * (Pop.; în sintagma) Luna lui cuptor = (luna) iulie. - Lat. *coctorium.

Sursa : DEX '98

 

CUPTÓR s. v. arșiță, caniculă, călduri, dogoare, dogoreală, fierbințeală, iulie, năbușeală, năduf, nădușeală, pârjol, pojar, sobă, toropeală, zăduf, zăpușeală.

Sursa : sinonime

 

CUPTÓR s. 1. (Ban.) șparhat. (\~ de pâine.) 2. (reg.) rolă, tobă. (\~ la mașina de gătit.) 3. v. vatră. 4. cuptor de var = varniță. 5. cuptor înalt v. furnal.

Sursa : sinonime

 

cuptór s. n., pl. cuptoáre

Sursa : ortografic

 

CUPT//ÓR \~oáre n. 1) Construcție pentru copt pâinea și alte produse de panificație. 2) Cantitate de pâine, de plăcinte etc. care se coc odată. 3) Parte de deasupra a acestei construcții, care se încălzește. * A sta (sau a dormi) pe \~ a fugi de lucru; a lenevi. A aduce noră pe \~ a se însura. 4) Despărțitura de jos la mașina de gătit, în care se coc prăjituri sau alte preparate. 5) Instalație industrială pentru topirea metalului sau pentru alte operații tehnice. * \~ de var instalație unde se arde piatra de var; varniță. 6) fig. Căldură mare și dogoritoare; caniculă. * Luna lui \~ luna iulie. /<lat. coctorium

Sursa : NODEX

 

cuptór (-oáre), s.n. - 1. Construcție de cărămidă, piatră etc. pentru copt pîinea. - 2. Mașină de gătit, plită. - 3. Cantitate de pîine coaptă o dată. - 4. Sobă în casele de țară, vatră. - 5. Arșiță, căldură mare. - 6. Luna iulie. - Istr. coptor. Lat. *coctorium (Densusianu, Rom., XXXIII, 277; Candrea-Dens., 371; REW 2019; Jokl, BA, IV, 195; DAR); cf. alb. koftor, abruz. kottora "ceaun", calabr. cuttuoru, it. cottoio (Battisti, II, 1140). Cf. coace. - Der. cuptorar, s.m. (lucrător la un cuptor); cuptorie, s.f. (acoperiș de protecție la cuptorul casei, în Trans.); cuptoriș, s.n. (Trans., nișă făcută de obicei pe fundul gropii pentru a pune sicriul lateral). După Capidan, Raporturile, 223 și Mladenov 251, din rom. provine bg. koptor "balegă uscată"; pare însă mai puțin probabilă legătura acestui cuvînt cu coptură.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CUPTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 81 pentru CUPTOR.

Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte

... ți-oi da apă rece, să te răcorești când t-ei întoarce. Data slei puțul și plecă înainte. Merse ce merse și dete peste un cuptor, care-i strigă și acesta: - Fată mare, fată mare! vino de mă lipește și mă șterge de cenușe, și, când t-ei întoarce, îți voi ... alegi altceva mai frumos, și du-te cu Dumnezeu. Fata unchiașului își luă ziua bună, plecă cu cutia la supțioară și, întorcându-se pe la cuptor, căpătă o azimă caldă, și trecând pe la puț, bău apă rece de se răcori; iară când ajuse la grădină, mâncă poame coapte. Fata ajunse ... mâncat laur ca să mă ostenesc eu cu tine până să te sleiesc? Și plecă mai departe și se duse până ce dete și peste cuptor, care o strigă ca și pe fata unchiașului; ea îi zise și lui: - Da! ce-am văzut să-mi murdăresc mânușițele și să mă vâr ... cu mumă-ta singură în casă, ca să nu vază nimeni ce e într-însa. Fata luă lada și plecă. Când se întoarse pe la cuptor, văzu azime calde, se cercă să ia și nu putu; ea nu mai putea răbda de foame. Pe la puț trecu cu jind, că nu ...

 

Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului

... fântâna și-o grijește foarte bine; apoi o lasă și-și caută de drum. Și, tot mergând mai departe, numai iaca ce dă de-un cuptor nelipit și mai-mai să se risipească. Cuptorul, cum vede pe fată, zice: — Fată frumoasă și harnică, lipește-mă și grijește-mă, că poate ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului

... o face roșu, că am să coc patru pite ș-un purcel. Apoi, mai încet: Acu n-ai să scapi, dimon împelițat! Duduia focul în cuptor. Omul se închina mereu, iar copiii săreau veseli împrejurul mesei, înghițeau cu poftă și ziceau pe rând: — Patru pite ș-un purceil — Patru ... fie, muiere! S-au copt purcelul și pitele? — Cum, ce-o fi să fie?! Vezi bine că s-au copt. Și vârând lopata în cuptor scoase purcelul, apoi cele patru pite. — Omule, dă-mi ștergarul ca să ridic tava. — L-am pierdut, muiere. — Cum l-ai pierdut ...

 

Nicolae Gane - Astronomul și doftorul

... Dumnezeu! Doar nu mi s-au urât zilele. Spițeria mea e cuptorul. Când m-apucă vătămătura, beau un pahar de rachiu și mă culc pe cuptor, și, după ce mă încălzesc bine pe o parte, apoi mă întorc de mă încălzesc pe cealaltă parte, și a doua zi dimineață ...

 

Emil Gârleanu - Fugitul

... vorbele iste ca și cum le-aș fi auzit în minuta asta de ceas. Și el ședea, cum îi colo în colț, pe pat, lângă cuptor, iar eu pe un scăuieș, aproape de dânsul. Cum mi-o spus vorbele iste, am rămas pe gânduri. Și ce mi-o trecut prin minte ... că poate mi-o lungi Dumnezeu zilele, să te văd mântuit și pe tine. Când i-am spus eu lucrurile istea, cum stătea acolo lângă cuptor, numai o pus capul în piept și o-nceput să plângă, că el o fugit, da are inima bună, domnule căpitan. Și aseară am pornit ...

 

Ion Luca Caragiale - Poruncă domnească

... moșia lor — erau de-ai stăpânirii, și cu stăpânirea nu te joci! — iar Maria, fata mamii Catrinii, se ascunse de frică tocmai după cuptor. Bătrâna, și ea biet! ospătă musafirii cu ce dăduse Dumnezeu: puțină mămăliguță și o fiertură de borș cu știr, dezvinovățindu-se către soldați: — Ei ... cineva, dacă e flăcău să ia babă bătrână, iar dacă o fi moșneag să ia fată sau văduvă tânără. — Dec! strigă tânăra de după cuptor. — Dec, nedec! zise baba scurt, dacă e poruncă domnească, n-ai ce face, fata mea! Și decât să te amesteci nepoftită în vorbă, mai ...

 

Alexei Mateevici - Primejdia

... și nu fiecare îți poate alerga desculță prin spinii din pădure; și cu asta trebuie să fii deprins, da fetișoarele noastre tot ședeau ghemuite pe cuptor ori umblau pe afară, da la pădure se temeau să dea fuga. Spre seară, calea-valea, Anicuța ajunse la o casă. Da casa era a ... da-o și te-oi petrece pân-acasă, sărmănico. I-a luat femeia banii, da pe Anicuța a culcat-o pe cuptor, unde usca pe atunci mături. Și tot pe cuptorul cela, pe mături, dormea fiica pădurarului, tot așa de mică, ca și Anicuța noastră. Pe urmă ...

 

Anton Cehov - Primejdia

... și nu fiecare îți poate alerga desculță prin spinii din pădure; și cu asta trebuie să fii deprins, da fetișoarele noastre tot ședeau ghemuite pe cuptor ori umblau pe afară, da la pădure se temeau să dea fuga. Spre seară, calea-valea, Anicuța ajunse la o casă. Da casa era a ... da-o și te-oi petrece pân-acasă, sărmănico. I-a luat femeia banii, da pe Anicuța a culcat-o pe cuptor, unde usca pe atunci mături. Și tot pe cuptorul cela, pe mături, dormea fiica pădurarului, tot așa de mică, ca și Anicuța noastră. Pe urmă ...

 

Ion Luca Caragiale - Dă-dămult... Mai dă-dămult

... Și pe urmă, mama o lua în brațe, o săruta și o strângea tare, mai tare, foarte tare, mai tare decât putea. * ...Cald. Căldură mare. Cuptor. Zăbușeală, nădușeală, toropeală, topeală. ...Drăgan!... un gâligan de țigan! Un balaur cât un taur... Și purcar și murdar!... leneș, puturos... Măgar! Găsește un baboi în ... Hatunci, rasol. — Nici rasol. — Hatunci, humplut. — Nici umplut. — Hatunci, iachnie! — Nici iachnie. — Hatunci, plachie. — Nici plachie. — La cuptor. — Nu. — La tigaie. — Nici. — Pă spuza, mă! — Nici pă spuza, mă! — Hatunci, cum, mă? — Să-mi dai drumul ... Hatunci dacă nu vei hi hingrat, hai să te emancipez! L-a emancipat... I-a redat-o... — libertatea. * ...Cald. Căldură. Cuptor. Zăbușeală. Nădușeală. Piroteală. Toropeală. Topeală. Tâmpeală. ...Femeile... iar ele! Tot ele!... Femeile... — Vreau să mă scald, mamă. — Scaldă-te, mamă. La iaz. Bâldâbâc ... Atunci, rasol. — Nici rasol. — Atunci, umplut. — Nici umplut. — Atunci, iachnie. — Nici iachnie. — Atunci, plachie. — Nici plachie. — La cuptor

 

Emil Gârleanu - Ucigașul

... trecut alături. Într-o odaie joasă, pe pat, lângă un străjer, sta dânsul. Într-un colț, în picioare, un om voinic fecioru-său; iar lângă cuptor, bătrâna nevastă-sa. Când am intrat, moșneagul s-a sculat în picioare. M-am așezat pe un scaun, l-am chemat lângă mine ... rănitul a murit. La vorbele acestea, moșneagul tresări ușor, dar rămase locului. În tăcerea care se făcu, glasul bătrânei se auzi de lângă cuptor: Dumnezeu să-l ierte. Apoi prinse să bocească. Moșneagul încercă să-și facă cruce, dar se opri repede, spuse numai și el: Dumnezeu să-l ...

 

Ion Creangă - Punguța cu doi bani

... ție de cheltuială, măi crestatule și pintenatule! Și cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoșul, să-l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic și să pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUPTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 73 pentru CUPTOR.

CUPTORAR

... CUPTORÁR , cuptorari , s . m . 1. Lucrător la un cuptor ( 2 ) . 2. Meseriaș care face cuptoare ( 1 ) . - Cuptor

 

BUDINCĂ

... BUDÍNCĂ , budinci , s . f . 1. Preparat culinar făcut din făină ( sau paste făinoase ) , orez , ouă , lapte etc . , adesea îndulcit , și copt în cuptor . 2. Mâncare făcută din legume ( tăiate mărunt ) , brânză etc . coapte în cuptor

 

CUPTORAȘ

... CUPTORÁȘ , cuptorașe , s . n . Diminutiv al lui cuptor ( 1 ) . - Cuptor

 

FURNAL

... FURNÁL , furnale , s . n . 1. Cuptor înalt în formă de turn , folosit pentru obținerea fontei brute prin topirea minereurilor de fier amestecate cu cărbune și cu alte materiale , cu ajutorul combustibililor ...

 

ROSTOGOLITOR

... ROSTOGOLITÓR , rostogolitori , s . m . Lucrător care întoarce materialul pe toate fețele , pe vatra unui cuptor metalurgic ( pentru a obține o temperatură uniformă ) , și - l aduce la ușa de scoatere din cuptor

 

TOPITOR

... TOPITÓR , - OÁRE , topitori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Muncitor care lucrează la un cuptor de topit sau , în general , la topirea unor materiale în cadrul procesului de producție al unei întreprinderi . 2. S . f . Cuptor

 

VATRĂ

VÁTRĂ , vetre , s . f . 1. Un fel de platformă înălțată , amenajată în tinda caselor țărănești , pe care se face focul pentru a pregăti mâncarea ; parte plană din interiorul cuptorului ( de pâine ) sau al sobei , care susține cuptorul sau soba în afară și pe care se poate ședea sau dormi . 2. Locuință , așezământ stabil , cămin , casă ( părintească ) . 3. Locul principal , central al unei așezări , al unei instalații etc . ; locul pe care s - a clădit ceva , pe care se construiește sau unde se așază ceva . 4. ( Pop . ) Porțiune de pământ , pe un câmp , care se deosebește de restul locului printr - o vegetație diferită sau prin absența vegetației . Cf . alb . %

 

ÎNCĂRCĂTOR

... ÎNCĂRCĂTÓR , încărcători , ( 1 ) s . m . , încărcătoare , ( 2 , 3 ) s . n . 1. S . m . Persoană care încarcă un recipient , un cuptor etc . , care alimentează cu combustibil o mașină cu aburi etc . 2. S . n . Aparat , dispozitiv , mașină cu care se încarcă un vehicul , un agregat etc ...

 

ȘAMOTA

... ȘAMOTÁ , șamotez , vb . I . Tranz . A căptuși un cuptor

 

ȘAMOTAR

ȘAMOTÁR , șamotari , s . m . Muncitor care se ocupă cu arderea cărămizilor refractare ; lucrător care prepară șamota sau care căptușește cuptoarele cu șamotă ; șamotier . - Șamotă + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...