A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru FUNDAMENTALĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 54 pentru FUNDAMENTALĂ.

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F

... Articol publicat în Epoca din 8 august 1897 ; reprodus după I. L. Caragiale, Opere , ediția critică citată, E.P.L., 1965, vol. IV, p. 315-317. Principiul fundamental al artei în genere este intenția de a transmite o concepțiune prin mijloace convenționale de la om la om; încercarea de a ... cuvîntul - din această împrejurare, că un element material este comun, și aceasta în proporții de întrebuințare și ordine foarte neegale, între două arte atît de fundamental deosebite prin modul de transmitere al concepțiunii, se poate oare deduce că Teatrul este Poezie și că o piesă de teatru este o producție de ...

Paul Zarifopol - Creație și analiză

... în joc, ci istorice. Femeilor li s-a impus o estetică deosebită în orice manifestare a vieții, și această estetică este fundamental contrarie adevărului artistic. Dar în această privință, transformarea a început. Ar putea dl Ibrăileanu spune hotărât că Voica Henriettei Stahl e scrisă de ...

Ion Luca Caragiale - Deslușire

... publice;... nu pentru ambiții nedemne de un suflet desinteresat, el își dă porecla de sentinelă neadormită a principiilor eterne înscrise solemn în pactul fundamental;... în sfârșit și mai presus de toate, nu în necunoștință de cauză el se pronunță, categoric, sus și tare de nenumărate ori pe zi în ...

Ion Luca Caragiale - O nouă societate română

... școală de guvernante, fie chiar elvețiene, numai să fie o școală de guvernante care să vorbească românește. Aceasta credem c-ar trebui să fie articolul fundamental

Ion Luca Caragiale - Succesul "Moftului român"

... vreun interes personal, ca adversarii săi, s-a făcut el aprigul apărător, sentinela neadormită a principielor înscrise solemn în pactul nostru fundamental, și în sfârșit și mai presus de toate nu în necunoștință de cauză el se pronunță categoric sus și tare asupra atâtor și tutulor chestiilor ...

Paul Zarifopol - Alexandru Philippide (Zarifopol)

... entuziast, ușor la râs, deși aducându-și pare că totdeauna aminte că omul trebuie să fie ființă posomorâtă. A fost, probabil, regretul ascuns, fundamental, al vieții sale, că natura nu-l făcuse om cu sânge rece și fără fantezie. Cumpătare nu putea să aibă un om făcut astfel. Pe ...

Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare

Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare G. Ibrăileanu: Studii literare de Paul Zarifopol (Creație și analiză Caragiale I. Al. Brătescu-Voinești Th. Hardy M Sadoveanu Otilia Cazimir Panait Istrati K. MichaĂ«lis Voica Eminescu). București, Editura Cartea Românească, 1930. Cu răbdare profesorală, cu fină pătrundere și inteligentă cumpătare, definește și explică dl Ibrăileanu, în 32 de paragrafe substanțiale, caracterul și procedările literare a 22 de scriitori... În fața vieții literare, dl I. a avut totdeauna o cumințenie de biolog. De aceea tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărui nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine că dânsul... Procedarea dlui I. este rezultatul ultim la care tinde orice nevoie și orice încercare de clarificare în materie literară. Cuprinsul rândurilor de mai sus, scrise de mine (în Adevărul literar din 1926) la apariția studiului Creație și analiză în această revistă, mi se accentuează mie însumi și mai mult acum, când am recitit bucata împreună cu celelalte strânse în volumul pe care-l anunțăm. Înconjurate de atâtea exemple, ideile discutate în Creație și analiză se valorifică intens. Este în spiritul domnului I. o minunată combinare de ...

Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei

Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei Unul care a luptat contra prostiei de Paul Zarifopol Urâtă deosebit este moartea oamenilor veseli. Nu toți suntem deopotrivă vii; cei veseli sunt mai vii decât ceilalți. Moartea lor ne lovește cu revoltă și cu scârbă, ca paradoxele unui răutăcios stupid. Partea cea mai bună din viața lui Anatole France a fost lupta împotriva prostiei; și el a dus-o așa cum trebuie: vesel. Insistența patetică sau elegiacă asupra morții lui, însă, pare faptă de prost-gust și păcat contra sfântului duh. Moartea celui vesel te face doar ursuz. Literar, France a murit acum zece ani, cu La RĂ©volte des Anges. Un neastâmpăr senil l-a împins să lățească deplorabil amintirile din copilărie și a servit doar să arate categoric și prelung că sfârșitul era deplin. De la început chiar, amintirile acele se arătau a fi în contrazicere cu spiritul și talentul său. Pierre Noziere și Le Livre de mon ami sunt fabricate regretabile, care ne explică numai admirațiile lui neașteptate pentru visurile de guvernantă în menopauză ale lui Feuillet, pentru lirismul de cinovnici ...

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu Despre ideologia lui Eminescu [1] de Paul Zarifopol Se acumulează, în sfârșit, studiile asupra operei lui Eminescu. Dl Cezar Papacostea cercetează urmele de filozofie antică; dl Murărașu, naționalismul; Cora Valescu, pesimismul; Iuliu Iura, mitul; iar acum în urmă, G. Călinescu, în primul volum consacrat Operei lui Eminescu, expune și examinează filozofia teoretică și practică a acestuia. Până se va scrie un referat amănunțit despre Eminescu. După ultimele publicații dăm aci câteva însemnări din lectura acestei din urmă, ca una ce tratează în cadru larg gândirea totală a părintelui literaturii noastre moderne. Cu scrisul său agreabil popular, Schopenhauer s-a interpus între Kant și mulțimea amatorilor de filozofie. Zeci de ani au mers așa lucrurile printre literații europeni cu ambiție de filozofie; sumedenie dintre aceștia au trăit și au scris în convingerea că mijlocul eminent pentru a cunoaște filozofia lui Kant este răsfoirea lui Schopenhauer. Doar acesta însuși se afirmă cu abilă naivitate ca porte-voix autentic al celui ce întemeiase idealismul critic. Firește, această modă dogmatică a trecut și pe la noi; și la noi s-a zis: Kant, adică Schopenhauer. ...

Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor

Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paradisul suspinelor [1] de Paul Zarifopol Mi-ar părea nepotrivit a vorbi cititorului curios de frumusețe literară despre poetul Vinea, fără a-l preveni că arta acestuia e dintre acele care impune modificări în metoda obișnuită a cititului. Povestesc doar pentru mine, de bună seamă, dar și pentru un cititor ideal, care ar găsi că sunt un interesant caz de umanitate. Cuvintele eroului (paginile Paradisului suspinelor) sunt când memorii ale eroului, când istorisire despre erou. Să nu se grăbească cititorul a-și fixa apetitul pe dezvelirea unui caz interesant de umanitate. Substanța fermecătoare e în altă parte. Adnotatorul memoriilor lui Darie înseamnă: Sensibilitatea dureroasă a eroului s-a lăsat desigur condusă, în povestire, mai mult de acuitatea impresiilor conținute, decât de ordinea cronologică și de logica expunerii. Deci, ziceam drept: nu la cazul interesant de umanitate, ci la expunere să luăm seama. Întâmplările somnului nu sunt fără însemnătate. Adevărul lor nu e mai puțin veridic decât al orelor de veghe... Imagini, senzații, emoții, somnul oferă de toate, asemenea vieții pe care ne-am deprins a o considera ca propriu-zisă. Realitatea ...

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

Paul Zarifopol - Privind viaţa (Zarifopol) Privind viața [1] de Paul Zarifopol În scrisul tău destinat publicului, pune ideile tale, dar niciodată sentimentele tale, adică partea întimă a personalității tale, niciodată imaiginația ta, adică produsul imediat al personalității tale. Radicalismul acestui sfat care propune nici mai mult, nici mai puțin suprimarea poeziei, înseamnă o anticipare adânc originală asupra viitorului îndepărtat al scrisului literar. Nu este exclus, cred, ca pudoarea sentimentelor și a imaginației să evolueze astfel, încât produsele imediate ale personalității, deci lirismul și plastica poetică între altele, să nu mai fie publicizate. Printr-o delicatețe severă, nouă și cu totul aleasă, experiența personală va rămâne închisă în mândria tainelor intime. Rezultatele ultime ale elaborării ideologice, răcite de fierberile experienței interioare și turnate în forme prin care curiozitatea vulgară nu poate pătrunde, vor fi, singure, date mulțimii necunoscute. Atunci nu se va mai plânge poetul: Mein Lied ertönt der unbekannten Menge. Dar pân atunci? Vine greu cititorului să nu trateze colecțiile de maxime ca niște memorii sufletești ale autorului. Însă celui care vorbește în public despre o carte de maxime a unui contemporan în viață, i se impune, credem, să facă abstracție de ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FUNDAMENTALĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 95 pentru FUNDAMENTALĂ.

FUNDAMENTAL

FUNDAMENTÁL , - Ă , fundamentali , - e , adj . 1. De bază , principal , esențial . 2. ( Fon . ; substantivat , f . ) Frecvență

ARMONIC

ARMÓNIC , - Ă , armonici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Bazat pe principiile armoniei ^1 . 2. S . f . ( Fiz . ) Vibrație care însoțește vibrația fundamentală de același tip și care se produce cu o frecvență egală cu un multiplu întreg al frecvenței vibrației

ELEMENT

ELEMÉNT , elemente , s . n . și ( rar ) elemenți , s . m . 1. Parte componentă a unui întreg ; parte care contribuie la formarea unui întreg . 2. Persoană care face parte dintr - o colectivitate . 3. ( În filozofia antică ) Fiecare dintre cele patru aspecte fundamentale ale materiei ( foc , apă , aer , pământ ) despre care se credea că stau la baza tuturor corpurilor și fenomenelor naturii . 4. Mediu în care trăiește o ființă . 5. ( Chim . ) Substanță care nu poate fi descompusă în alte substanțe mai simple prin mijloace fizice sau chimice obișnuite și care poate forma , prin combinare chimică , diverse substanțe compuse . 6. Pilă electrică ; fiecare celulă a unei pile electrice . 7. ( În legătură cu o disciplină oarecare ) Principiu de bază , noțiune

FRECVENȚĂ

FRECVÉNȚĂ , frecvențe , s . f . 1. Repetare deasă și regulată a unei acțiuni , a unui fapt . 2. ( Fiz . ) Mărime care arată de câte ori se produce un fenomen într - o unitate de timp . 3. ( Fon . ; în sintagma ) Frecvență fundamentală = prima armonică a unui semnal complex ;

MOTIV

... 1. Cel mai mic element constitutiv al unei piese muzicale , din dezvoltarea căruia ia naștere tema muzicală ; temă , melodie , intonație . 2. Element pictural sau sculptural fundamental

RADICAL

... RADICÁL , - Ă , radicali , - e , adj . , s . m . I. Adj . 1. De bază , fundamental , esențial . 2. Care preconizează reforme adânci , acțiuni hotărâtoare ; schimbări fundamentale . II. S . m . 1. ( Mat . ) Rădăcină . 2. ( Chim . ) Grupare de atomi care rămâne neschimbată într ...

AGFACOLOR

AGFACOLÓR adj . Procedeu agfacolor ( In sintagma ) = procedeu de obținere a imaginii colorate prin suprapunerea a trei straturi fotosensibile la culorile primare sau la cele fundamentale , utilizat în fotografie și

ALBASTRU

ALBÁSTRU , - Ă , albaștri , - stre , adj . , s . n . 1. Adj . Care are culoarea cerului senin . 2. S . n . Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii , situată între verde și indigo ; culoarea descrisă mai sus ; albăstreală ,

ANTAGONISM

ANTAGONÍSM , antagonisme , s . n . Formă a contradicției dintre grupuri și clase cu interese fundamentale opuse ; p . gener . contradicție de

APARAT

APARÁT , aparate , s . n . 1. Sistem de piese care servește pentru o operație mecanică , tehnică , științifică etc . Aparat de radio . Aparat telegrafic . 2. Sistem tehnic care transformă o formă de energie în alta . 3. Ansamblu de organe anatomice care servesc la îndeplinirea unei funcțiuni fundamentale . Aparat digestiv . 4. Totalitatea serviciilor ( sau , p . ext . a personalului ) care asigură bunul mers al unei instituții sau al unui domeniu de activitate . Aparat administrativ . 5. Ansamblul mijloacelor care servesc penrtu un anumit

AXIOMĂ

... AXIÓMĂ , axiome , s . f . 1. Adevăr fundamental admis fără demonstrație , fiind evident prin el însuși . 2. Enunț prim , nedemonstrat , din care se deduc , pe baza unor reguli , alte enunțuri . [ Pr . : - xi - o ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...