Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FOT, LUX, OBSTRUCȚIE, OBSTRUCȚIONA ... Mai multe din DEX...

LUMEN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LÚMEN I. s. m. unitate de măsură a fluxului luminos, egală cu fluxul emis de o sursă punctiformă și izotropă cu intensitatea de o candelă într-un unghi solid de 1 steradian. II. s. n. deschidere a unui organ anatomic cavitar sau a unor fibre de plante. (< fr., lat. lumen)

Sursa : neoficial

 

LÚMEN, (1) lumeni, s.m. (2) lumene, s.n. 1. S.m. Unitate de măsură a fluxului luminos. 2. S.n. Canal al unui organ anatomic cavitar (intestin, vas sangvin) sau al unor fibre textile. - Din fr. lumen.

Sursa : DEX '98

 

lúmen (fiz.) s. m., pl. lúmeni; simb. lm

Sursa : ortografic

 

lúmen (anat.) s. n., pl. lúmene

Sursa : ortografic

 

LÚMEN^2 \~i m. Unitate de măsură a intensității fluxului luminos. /lumen

Sursa : NODEX

 

LÚMEN^1 \~e n. Spațiu din interiorul unui canal cavitar. /lumen

Sursa : NODEX

 

LÚMEN s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a fluxului luminos emis de către o sursă punctiformă cu intensitatea de o candelă în unitatea de unghi solid de 1 steradian. // s.n. Canal al unui organ cavitar sau al unor fibre textile. ** Cavitatea celulară. [< fr. lumen, cf. lat. lumen - lumină].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUMEN

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru LUMEN.

FOT

... FOT , foți , s . m . Unitate de măsură a iluminării , reprezentând iluminarea unei suprafețe de un centimetru pătrat care primește fluxul de un lumen

 

LUX

... costisitor . LUX ^1 , lucși , s . m . Unitate de măsură a iluminării , egală cu iluminarea unei suprafețe care primește un flux luminos de un lumen

 

OBSTRUCȚIE

OBSTRÚCȚIE , obstrucții , s . f . 1. ( Med . ) Astupare a lumenului unui organ tubular ( trahee , bronhie , intestin , ureter etc . ) ca urmare a unui proces , a unui obstacol situat în interiorul organului sau a unei compresiuni exagerate exercitate din afară ; ocluzie , obliterare , obliterație . 2. Tactică folosită în unele parlamente pentru a împiedica , prin prelungirea artificială a discuțiilor , desfășurarea unei dezbateri , a unei acțiuni , a unui proces sau luarea unei hotărâri ; p . ext . opoziție

 

OBSTRUCȚIONA

OBSTRUCȚIONÁ , obstrucționez , vb . I . 1. Refl . ( Med . ; despre lumenul organelor tabulare ) A suferi o obstrucție ( 1 ) . 2. Intranz . A face obstrucție ( 2 ) la . . . 3. Tranz . ( La fotbal , handbal etc . ) A împiedica pe atacantul advers să ajungă la minge , fără a juca . [ Pr . : - ți - o - ] - De la