|
|
||
Vezi și:ȘELF,
ECOSONDĂ,
MEGARELIEF,
PRAG,
REGRESIUNE,
RESAC,
SCOARȚĂ
... Mai multe din DEX...
OCEANIC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. OCEÁNIC, -Ă, oceanici, -ce, adj. 1. Care aparține oceanului, privitor la ocean; care trăiește în ocean. 2. Asemănător cu oceanul, ca de ocean. - Din fr. océanique, lat. oceanicus.Sursa : DEX '98 oceánic adj. m. (sil. -cea-), pl. oceánici; f. sg. oceánică, pl. oceániceSursa : ortografic OCEÁNI//C \~că (\~ci, \~ce) 1) Care ține de ocean; propriu oceanului. Vas \~. 2) Care trăiește în ocean. Animal \~. 3) Care suferă influența oceanului. Climă \~că. [Sil. -cea-] /Sursa : NODEX OCEÁNIC, -Ă adj. De ocean, privitor la ocean; al oceanului. [Pron. -cea-. / cf. fr. océanique].Sursa : neologisme OCEÁNIC, -Ă CEA-/ adj. referitor la ocean. * specific regiunilor de uscat din apropierea oceanului. o climă ~ă = climă la marginea continentelor, la latitudine medie, caracterizată prin temperaturi dulci și prin abundența precipitațiilor repartizate pe tot timpul anului. (< fr. océanique, lat. oceanicus)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru OCEANICRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru OCEANIC. Mihai Eminescu - Coborârea apelor Mihai Eminescu - Coborârea apelor Coborârea apelor de Mihai Eminescu Din munți bătrâni și din păduri mărețe Se nasc izvoare, ropotind se plimbă, Deprind pe rând oceanica lor limbă Și sunt în codri pustnici cântărețe. Spărgând prin stânce albia lor strâmbă, Se legăn line și fac valuri crețe. În drumul lor ia firea mii de fețe  Aceleași sunt, deși mereu se schimbă. Dar cu adâncul apei s-adâncește În glasul lor a sunetului scară. Devine tristă  rânduri-rânduri crește, Pân- ce urnindu-se în marea-amară  Ca fluviu mândru, ce-ostenit mugește  Al tinereței dulce glas demult Mihai Eminescu - Izvor şi râu Izvor și râu de Mihai Eminescu Născute-abia izvoare stau de sfadă Deprind copile oceanica lor limbă Și trec spărgându-și albia lor strâmbă Prin lunci mulțime și prin stânci grămadă. Din munte-aleargă și la șes se plimbă Colo-n cuibar de ape fug să cadă, Colo cu șir de valuri fac paradă, Aceleași sunt deși mereu se schimbă. Cu adâncimea apei s-adâncește Din glasul lor a sunetului scară Devine tristă, rânduri-rânduri crește. Pân- ce urnindu-se în marea-amară Un fluviu mândru ce-ostenit mugește Trecutul glas cu totul și-l Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman ... se crede, Pierdut în elemente, un punct microscopic, Suflare de insectă ce nici chiar el se vede, O particulă-a brumei pe val oceanic, Se simte totd'odată că nu mai e nemernic; E mare cât și lumea, nu-ncape-n firmament; Dă mâna cu principul al Totului puternic ... Mihai Eminescu - Memento mori Memento mori de Mihai Eminescu (Panorama deșertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec  înstelatul rege maur  Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri, Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri, Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină, Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină, Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a scoate lapte din a stâncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să dorm... să ... Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor) Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deşertăciunilor) Memento mori de Mihai Eminescu (Panorama deșertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec  înstelatul rege maur  Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri, Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri, Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină, Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină, Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a scoate lapte din a stâncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să ... Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale) Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale) Remember de Mateiu Caragiale Scrisă în 1913; publicată în 1921 "Ceci est un fait-divers atroce." Les MĂ©moires du Bal-Mabille Sunt vise ce parcă le-am trăit cândva și undeva, precum sunt lucruri viețuite despre care ne întrebăm dacă n-au fost vis. La asta mă gândeam deunăzi seara când răvășind printre hârtiile mele ca să văd ce se mai poate găsi de ars — hârtiile încurcă — am dat peste o scrisoare care mi-a deșteptat amintirea unei întâmplări ciudate, așa de ciudată că, de n-ar fi decât șapte ani de când s-a petrecut, m-aș simți cuprins de îndoială, aș crede că într-adevăr am visat numai, sau că am citit-o ori auzit-o demult. Era în 1907. Fusesem greu bolnav în București și mă întorceam la Berlin acasă. Însănătoșirea mea se făcea cu anevoință, cerând îngrijiri mari. La plecare, doctorul m-a sfătuit să mă feresc până și de cele mai ușoare zguduiri sufletești. Bietul doctor! Am dat din umeri, zâmbind și i-am spus să fie pe pace. După un surghiun de doi ani revedeam Berlinul. Am de Berlin ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCEANICRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru OCEANIC. ȘELF , șelfuri , s . n . Regiune a fundului bazinelor oceanice , cuprinsă între linia de țărm și povârnișul continental , reprezentând zona marginală submersă a ECOSÓNDĂ , ecosonde , s . f . Aparat alcătuit dintr - un emițător , un calculator de timp și un receptor , folosit pentru măsurarea marilor adâncimi ... MEGARELIÉF , megareliefuri , s . n . ( Geogr . ) Formă de relief ( continent , bazin oceanic ... naturală a fundului albiei unei ape curgătoare ; banc de depuneri format de materialele transportate de apă ; treaptă mai înaltă pe fundul unui bazin oceanic sau marin . 5. Proeminență în formă de treaptă pe suprafața unei piese de lemn , care intră într - o scobitură făcută în altă piesă îmbinată cu ... ... retragere a apelor mării de pe unele suprafețe continentale , provocat de ridicarea uscatului prin mișcările lente ale blocurilor continentale sau de scăderea nivelului general oceanic ... RESÁC , resacuri , s . n . Val marin sau oceanic produs prin întoarcerea violentă a apei care a lovit un obstacol și care se combină continuu cu valul direct , prezentând aspectul ... SCOÁRȚĂ , scoarțe , s . f . 1. Înveliș extern ( gros și tare ) al trunchiului și al crengilor unui copac sau al unei plante lemnoase ; coajă . 2. Învelișul exterior și solid al globului pământesc , cu o grosime care variază între 5 și 8 km în zona oceanică și între 30 și 80 km în zona continentală ; coajă care se formează la suprafața pământului după ploi mari urmate de secetă . 3. ( Anat . ; în sintagma ) Scoarța cerebrală = partea exterioară a emisferelor cerebrale , formată din substanță nervoasă cenușie . 4. Copertă rigidă a unei cărți , a unui registru etc . 5. Perete de scânduri cu care se înlocuiesc loitrele carului când se transportă grăunțe . 6. Covor cu urzeală de lână sau bumbac și băteală din |
||