|
|
||
Vezi și:PORCĂI,
PORCĂRIE,
PORCIN,
PORCESC,
DEBREȚIN,
LANDRAS,
MANGALIȚĂ,
MISTREȚ,
PORCAR,
PORCOS
... Mai multe din DEX...
PORC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PORC, porci, s.m. 1. Mamifer domestic omnivor, cu capul de formă conică, cu botul alungit, cu corpul acoperit cu păr aspru, scurt și relativ rar, crescut pentru carnea și grăsimea lui (Sus scrofa domestica). * Porc sălbatic (sau mistreț) = mistreț. * Expr. A tăcea ca porcul în păpușoi (sau în cucuruz) = a tăcea prefăcându-se că este preocupat de ceva foarte important spre a nu răspunde la aluzii sau la învinuiri directe. A mâna porcii la jir = a dormi sforăind tare. N-am păzit (sau n-am păscut) porcii împreună = nu suntem egali spre a-ți permite gesturi de familiaritate cu mine. A îngrășa porcul în ajun = a încerca (zadarnic) să recuperezi în ultimul moment timpul multă vreme pierdut. A face (pe cineva) albie (sau troacă) de porci = a certa (pe cineva) cu vorbe aspre, injurioase. ** P. restr. Carne de porc (1). ** Compuse: porc-spinos (sau -ghimpos) = (la pl.) gen de mamifere rozătoare, sălbatice, de talie mijlocie, cu spatele și părțile laterale acoperite de spini lungi, puternici și cu pieptul și abdomenul prevăzute cu peri tari (Hystrix); (și la sg.) animal care face parte din acest gen; porc-de-mare = pește marin de culoare neagră, cu corpul acoperit de solzi ascuțiți care conțin venin (Scorpaena scrofa). 2. Epitet depreciativ pentru un om obraznic, grosolan, nerușinat, josnic, ticălos, mișel. * Expr. Porc de câine = om de nimic, netrebnic, ticălos. - Lat. porcus.Sursa : DEX '98 PORC s. 1. (ZOOL.; Sus scrofa domestica) (pop.) râmător, râtan, (înv.) sfin. 2. (ZOOL.) porc mistreț (Sus scrofa) = mistreț, porc sălbatic, (rar) porc de pădure, (înv. și reg.) gligan; porc sălbatic v. porc mistreț. 3. (IHT.) porc-de-mare v. scorpie-de-mare. 4. (ASTRON.; la pl. art.) (pop.) vierii (pl. art.), scroafa-cu-purcei.Sursa : sinonime porc s. m., pl. porciSursa : ortografic POR//C \~ci m. 1) Animal domestic de talie medie, cu corp masiv, acoperit cu păr aspru, cu cap conic și picioare scurte, crescut, în special, pentru carne și grăsime. * \~ sălbatic mistreț. \~ spinos (sau ghimpos) mamifer rozător de talie medie, acoperit pe spinare și pe părți cu spini lungi și tari. \~-de-mare pește marin de talie medie, de culoare neagră, având țepi ascuțiți și veninoși. A se purta ca un \~ a se purta urât, grosolan. A mâna \~cii la jir a sforăi tare în timpul somnului. Cine se bagă (sau se amestecă) în tărâțe, îl mănâncă \~cii cine se bagă (sau se amestecă) unde nu trebuie, se alege cu neplăceri. 2) fig. depr. Om mârșav, neobrăzat. /<lat. porcusSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PORCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 77 pentru PORC. Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat ... să se supuie ursitei, daca așa a voit Dumnezeu. Apoi îi zise: - Fata mea, cuvintele și purtarea cea înțeleaptă a acestui porc nu este de dobitoc; o dată cu capul nu crez eu ca el să se fi născut porc. Trebuie să fie vreo fermecătorie sau vreo altă drăcie aci. &ICIRC;nsă tu să fii ascultătoare, să nu ieși din cuvântul lui; căci Dumnezeu nu ... fată, ce să facă? Scoase batista, îl șterse nițel la bot și-l sărută, gândindu-se să asculte povețile tatălui său. Când ajunseră acasă la porc, care era într-o pădure mare, se și înseră. Șezură nițel de se odihniră de drum, cinară împreună și se culcară. Peste noapte, fata împăratului ... de cuvintele tătâne-său și începu a mai însufleți, plină de nădejde în ajutorul lui Dumnezeu. Porcul seara se dezbrăca de pielea de porc, fără să simtă fata, și dimineața, până a nu se deștepta ea, el iară se îmbrăca cu dânsa. Trecu o noapte, trecură două ... dea leacuri și câte nagode toate. - Așa să trăiești, bătrânico, ia spune-mi, d-a minune ce are bărbatu-meu de este ziua ... Cincinat Pavelescu - Mistrețul și porcul ... Cincinat Pavelescu - Mistreţul şi porcul Mistrețul și porcul de Cincinat Pavelescu Un porc, văzând că un mistreț Privea la el cam cu dispreț, Îi zise: Ia mai lasă, frate, Căutăturile-astea crude; Ce, ai uitat că suntem rude ... Ion Creangă - Povestea porcului Ion Creangă - Povestea porcului Povestea porcului de Ion Creangă Cică erau odată o babă și un moșneag: moșneagul de-o sută de ani, și baba de nouăzeci; și amândoi bătrânii aceștia erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii. Și, Doamne! tare mai erau doriți să aibă măcar unul, căci, cât era ziulica și noaptea de mare, ședeau singurei ca cucul și le țiuiau urechile, de urât ce le era. Și apoi, pe lângă toare aceste, nici vreo scofală mare nu era de dânșii: un bordei ca vai de el, niște țoale rupte, așternute pe laițe, și atâta era tot. Ba de la o vreme încoace, urâtul îi mânca și mai tare, căci țipenie de om nu le deschidea ușa; parcă erau bolnavi de ciumă, sărmanii! În una din zile, baba oftă din greu și zise moșneagului: — Doamne, moșnege, Doamne! De când suntem noi, încă nu ne-a zis nime tată și mamă! Oare nu-i păcat de Dumnezeu că mai trăim noi pe lumea asta? Căci la casa fără de copii nu cred că mai este vrun Doamne-ajută! — Apoi dă, măi babă, ce putem noi ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele ... a copiilor, care țipau de fitece. Guri flămînde, și pace bună ! Bietul creștin, ce făcu, ce drese, s-alese de sfântul crăciun c-un porc gras. Crăciun fără porc, Paște fără ouă roșii și nuntă fără lăutari nu intră în capul românului. La Ignat vru să taie porcul. Dar cu cine ? Muierea lui era ... Constantin Stamati - Mascurii în vie Constantin Stamati - Mascurii în vie Mascurii în vie de Constantin Stamati Odată s-au întâmplat Că niște porci stricători într-o vie au intrat, Găsind poarta făr’ de pază, căci vierul se-mbătase, Și pe cuptor se culcase. Via era minunată, vița era de soi bun, Sădită de Ștefan-vodă, după cum românii spun; A ei struguri ca de aur, sau de granat mărgele, Pleca mlădioșii curpeni la pământ în floricele, Și plini de mursă ca mierea aștepta culegătorii, Meșteri să știe să facă din al lor must belșugat Vinul cel mai minunat, Demn și pentru trapeza lui Jupiter tunător, Dar, cum am zis, tocmai atunci, din nenorocire, Sosi și a ei pieire; Căci porcii, ce nimic nu cruță, Sta grohăind, între dânșii zicând: “Cum se fudulește Ceastă vie roditoare și cum de frumos rodește, Și cum strugurii pe dânsa stau bour și se gurguță! Nu cumva gândește, oare, Că sub a ei frunze late Să se umbrească poate Vreun crai sau herțog mare, Și să bea al ei nectar? Dar noi să o umilim, Să o pedepsim amar: La dânsa să năvălim, La pământ s-o prăvălim, În picioare s-o ... Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare Zi de sărbătoare de Dimitrie Anghel Publicată în România ilustrată , IX, 3—4 dec. 1912 — ian. 1913. Apărută și în Minerva , IV, 1225, 16 mai 1912, p. 2. sub titlul "Kermessa". Eu credeam că numai pe mine mă întristează nourii și că numai eu sunt trist cînd nu se arată soarele, și nu bănuiam că cele ce mă încunjurau, lucruri ori dihănii, sunt aplecate șl ele spre un pesimism ciudat, cînd cerul se întunecă și e vreme de ploaie. Găini și rațe, îngîmfați cocoși și claponi cu arcuite pene, pestrițe picherițe, precum și emfatici și irascibili curcani trăiau într-o deplină frăție în curtea mea, în afară de puținii imaculați porci și alte multe lighioane. Pe streșeni, lumea celor mai sus cu o treaptă, porumbeii de-a pururi amorezați și în neastîmpăr, schimbînd după plac orizontul cu o bătaie de aripă, nu m-au făcut să cred niciodată că au melancoliile lor, și singurul, poate, care-mi da de bănuit în această republică, al cărei președinte eram de drept, era numai păunul văduv, care, neavînd cui să-și arate strălucirile și podoabele, tînjea și protesta în graiul lui strident de cîte ... Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă Ion Luca Caragiale - Un pedagog de şcoală nouă Un pedagog de școală nouă de Ion Luca Caragiale 1893 D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, și-a început cariera printr-o memorabilă conferență didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog. Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i , pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k , d ca gh , g ca j , c ca ș . Aceasta pentru ușurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale, pe cari voim să le transcriem pe cât se poate cu pronunțarea lor originală. Cititorul va suplini părțile din cale afară originale, pe cari ne-a fost prea greu să le transcriem exact, ca de ex. gn și g . Conferință "Onorat aughitoriu, Vom căuta să ne roskim astăzi ghespre metoda ghe a prăda grămakica în jenăre și apoi numai doară ghespre metoda intuikivă și ghespre răspunsurile neapărake, nețăsitake ghe lojica lucrului, amăsurat inkelijinții școlerului!" Așa începe d. conferențiar. Cui nu a asistat la conferența aceasta trebuie să-i spunem că pedagogul pune ... Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F Alexei Mateevici - De unde vine numirea naşterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun? de Alexei Mateevici Numirea aceasta-i foarte veche — și despre iscodirea ei s-au spus multe. Cu toate acestea, și pân-acuma nu se știe lămurit de unde a venit această numire în limba moldovenilor noștri. Să cercetăm trebuința aceasta mai de aproape. Să luăm în vedere că limba noastră, care s-a născut odată cu primirea sfintei credințe a lui Hristos, a păstrat vreo câteva urme și din acea vreme, când strămoșii noștri au fost încă păgâni. Așa-s, de pildă, numirile sărbătorilor păgânești, pe care norodul nostru adeseori le păstrează încă și acuma: Rusaliile, Joile Mari și altele de felul lor. Așa-s și numirile zilelor săptămânii, care se trag din numirile dumnezeilor păgânești ale vechilor romani, din care ne tragem și noi: luni, de la dumnezeoaia Luna; marți, de la Mars — Dumnezeul războiului; miercuri, de la Miercurie — Dumnezeul negustoriei — și așa mai departe. Păgânătatea și-a lăsat unele urme de ale sale în limba și obiceiurile norodului nostru până în vremea de astăzi, ... Emil Gârleanu - Fugitul Fugitul de Emil Gârleanu Aduși în odaie, de către aghiotant, rămân amândoi în fața ofițerului de serviciu. Bătrâna e mărunțică, plecată puțin de șale; de sub bariz de-abia i se zărește fața suptă. Își are sumăieșul pe umeri; mâinile și le ține una deasupra celeilalte. Băietanul e înalt, bine legat, dar cam galben la față. E îmbrăcat într-un cojoc cu lâna mițoasă întoarsă în afară. Își tot trece căciula dintr-o mână într-alta. După un răstimp, vin lângă masa de după care sublocotenentul îi privește. Flăcăul pleacă în jos capul și spune: — Eu sunt Vasile al Lixandrei. Ofițerul se uită mirat. — Sunt Vasile al Lixandrei... Din cumpania a doua. — Ești întârziat? — Nu, sunt... Vasile al Lixandrei... și-s dizirtor. Sunt din cumpania a doua, și am fugit anțărți. Ofițerul se ridică și-l privește cu interes, apoi întreabă: — Cum ai fugit? Și de ce? Băietanul tace. Atunci bătrâna își trece dosul mâinii peste gură, își trage un capăt al sumăieșului peste umăr și vorbește: — Lasă, Vasile, să spun eu. Să vă grăiesc eu, domnule căpitan, că bietul nu poate vorbi de inimă ră... ... Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni de Alexei Mateevici De la Crăciun nu-i departe pân' la Anul Nou — vreo câteva zile. Toate zilele acestea satul vuiește de veselia oamenilor, de jocuri, de cântece. Și copiii, și flăcăii, și bărbații, și femeile — toți se veselesc, căci pentru veselie îs lăsate de la Dumnezeu aceste sărbători, pentru ca să mai uiți acele amare griji ale vieții, care te cuprind iarăși îndată ce-i păși din sărbători în zilele de lucru. Dar iată că s-a apropiat și Sfântul Vasile — Anul Nou — altă sărbătoare tot așa de mare ca și Crăciunul. Și iarăși se încep acele rânduieli, fără care nu se petrece nici o sărbătoare dintre cele mai mari la moldovenii noștri. Rânduielile Anului Nou arată cum înțelege moldoveanul însemnătatea zilei aceste și ce a pus el în temelia acestei sărbători. Anul Nou, mai înainte de toate, este sărbătoarea plugarului moldovean. Înțelegerea asta se vede în toate obiceiurile care se petrec acuma. Fiindcă plugăritul a fost întotdeauna și este și astăzi cea mai de căpetenie și chiar singura ... Gelu Vlaşin - Povestea Povestea de Gelu Vlașin povestea cărăbușului mic și a porcului mare un ochi de purpură strivindu-mă cu șenilele pe caldarâmul nopților pustii iată vremea ce va Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PORCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 95 pentru PORC. ... vb . IV . ( Fam . ) 1. Tranz . și refl . recipr . A ( se ) insulta în mod grosolan . 2. Refl . A se purta ca un porc ( 2 ) . - Porc ... PORCĂRÍE , porcării , s . f . 1. Crescătorie de porci ( 1 ) . 2. ( Reg . ; la sg . cu sens colectiv ) Preparate din carne de porc ... PORCÍN , - Ă , porcini , - e , adj . , s . f . 1. Adj . De porc ( 1 ) ; privitor la porci , caracteristic , propriu porcilor ; ca de porc . 2. S . f . ( La pl . ) Nume generic dat porcilor ( 1 ) ; ( și la sg . ) porc ... PORCÉSC , - EÁSCĂ , porcești , adj . 1. De porc ( 1 ) , privitor la porc , al porcului . 2. ( Despre unele specii de fructe , legume etc . ) Care este de calitate inferioară . Cartofi porcești . - Porc ... DEBREȚÍN , debrețini , s . m . Cârnat preparat dintr - un amesec de carne tocată de vită și de porc , introdus în intestine subțiri de porc ... LÁNDRAS s . m . Rasă de porci de culoare albă și cu corpul foarte lung , crescuți pentru carne ; porc ... MANGÁLIȚĂ , mangalițe , s . f . Rasă de porci de mărime mijlocie , cu rât scurt și ascuțit , cu picioarele scurte și cu păr creț ; porc ... MISTRÉȚ , - EÁȚĂ , mistreți , - e , adj . I. ( În sintagma ) Porc mistreț ( și substantivat , m . ) = animal sălbatic cu corpul masiv , acoperit cu păr aspru , negru - sur , cu greabănul înalt , capul mare , terminat cu bot alungit , cu ... ... PORCÁR , porcari , s . m . Persoană care păzește ( și îngrijește ) porcii ( 1 ) . [ Var . : ( pop . ) purcár s . m . ] - Porc ... PORCÓS , - OÁSĂ , porcoși , - oase , adj . ( Despre oameni ) Care se poartă , care vorbește ca un porc ( 2 ) ; grosolan , vulgar ; ( despre cuvinte , expresii , purtare etc . ) indecent , necuviincios , grosolan ; vulgar , trivial , obscen . - Porc Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||