Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PREPOZIȚIE, SINE ... Mai multe din DEX...

PREPOZIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PREPÓZIT, prepoziți, s.m. (În ierarhia Bisericii catolice) cleric de rang înalt care îndeplinește o funcție administrativă importantă. - Din lat. praepositus "cap", "șef".

Sursa : DEX '98

 

PREPÓZIT s. v. cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, șef.

Sursa : sinonime

 

prepózit s. m., pl. prepóziți

Sursa : ortografic

 

PREPÓZI//T \~ți m. (în biserica catolică) Preot cu atribuții administrative importante. /<lat. praepositus

Sursa : NODEX

 

PREPÓZIT s.m. (Ist.) 1. Reprezentant al puterii superioare, așezat temporar în fruntea unei colectivități sau a unui oficiu special din Imperiul roman. ** Mare maestru al palatului în Imperiul bizantin. 2. Ecleziast care conduce o prepozitură. 3. Șef, superior, conducător. [Cf. fr. préposite, it. preposito, lat. praepositus].

Sursa : neologisme

 

PREPÓZIT s. m. 1. reprezentant al puterii superioare, temporar în fruntea unei colectivități sau a unui oficiu special din Imperiul Roman. * mare maestru al palatului în Imperiul Bizantin. 2. cleric catolic de rang înalt care îndeplinește o funcție administrativă importantă. (< lat. praepositus, germ. Präpositus)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PREPOZIT

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru PREPOZIT.

PREPOZIȚIE

PREPOZÍȚIE , prepoziții s . f . Parte de vorbire neflexibilă care exprimă raporturi sintactie de dependență între părțile unei propoziții legând două părți de propoziție diferite . [ Var . : prepozițiúne s .

 

SINE

SÍNE pron . refl . ( Forma accentuată de acuz . pers . 3 pentru toate genurile și numerele ; uneori întărit prin " însuși " ) 1. ( Precedat de prep . " pe " sau înv . " pre " , având funcție de complement direct al unui verb reflexiv ) Numai pe sine nu se vede . 2. ( Precedat de prepoziții , are funcție de atribut , de complement indirect sau de complement circumstanțial ) Păstrează totul pentru sine