|
|
||
|
Vezi și forma bază: PRESĂ Vezi și:AGENȚIE, COLPORTAJ, DEPRESAJ, FORJA, MUȘTIUC, PRESĂ, PRESOR, ULEIER, VAL ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PRESA: PRESĂ.
PRESA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PRESÁ, presez, vb. I. Tranz. 1. A exercita o presiune asupra unui material, obiect, pentru a-i reduce volumul, a-i da o anumită formă, a extrage lichidul din el etc. ** A apăsa. 2. Fig. A constrânge o persoană să acționeze într-un anumit fel. - Din fr. presser.Sursa : DEX '98 PRESÁ vb. 1. a apăsa, a comprima, a strânge, (înv. și pop.) a păsa. (\~ piesa cu ajutorul ...) 2. v. bătători. 3. v. tescui.Sursa : sinonime PRESÁ vb. v. constrânge, face, forța, grăbi, obliga, sili, zori.Sursa : sinonime presá vb., ind. prez. 1 sg. preséz, 3 sg. și pl. preseázăSursa : ortografic A PRES//Á \~éz tranz. 1) (obiecte) A supune unei acțiuni de apăsare (pentru a face mai compact, pentru a modifica forma sau a stoarce lichidul). 2) fig. (persoane) A sili printr-o presiune permanentă și îndelungată să acționeze într-un anumit fel. /Sursa : NODEX PRESÁ vb. I. tr. 1. A apăsa, a comprima, a strânge. 2. (Fig.) A exercita o presiune asupra cuiva, a insista mult. [< fr. presser, it., lat. pressare].Sursa : neologisme PRESÁ vb. tr. 1. a apăsa, a comprima. * (despre timp, evenimente etc.) a nu da răgaz; a grăbi. 2. a exercita o presiune asupra cuiva, a insista mult; a constrânge. (< fr. presser)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PRESARezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru PRESA. Ion Luca Caragiale - Însemnătatea presei Ion Luca Caragiale - Însemnătatea presei Însemnătatea presei de Ion Luca Caragiale Adesea ori auzi pe unii sceptici, cari nu cred în nimic, cari nu vor să înțeleagă că omenirea are o menire, susținându-ți că invenția tiparului a dat între altele omului și mijlocul de a-și arăta dobitocia și a-și exercita perfidia; că presa liberă este adesea un testimoniu de paupertate intelectuală a unei nații și un document de rele năravuri și rele apucături. Uită însă scepticii să socotească marile avantaje ale presei. Un exemplu recent le va astupa gura. Iată-l: Gheorghe Marin, un om modest până alaltăeri, devenit astăzi ilustru, a fost omorît și chinuit, torturat și asasinat de comisarul Crețu. După ce l-a ucis, comisarul asasin a pus câțiva sbiri de au luat cadavrul și l-au îngropat noaptea. Ce ar fi devenit nenorocita văduvă și orfanii victimei, dacă nu era, gata la postul său, sentinela neadormită a opiniei publice, presa ? Din nenorocire pentru Gheorghe Marin și familia, presa a aflat această tragică împrejurare, și cu toată sinceritatea și buna credință de care este ... Ion Luca Caragiale - Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus ... în favoarea noastră, Dumnezeu ne trimise oribila dramă din strada Uranus, dramă menită să rămână în analele criminologiei universale, după ce va fi înviorat leșinata presă română, măcar pentru o lună de zile. O lună! o lună întreagă salvată! Ascultați țigănușii pe stradă: „Drama din strada Uranus! Noi destăinuiri asupra ... odată cu: Toate mofturile în privința înfiorătoarei și îngrozitoarei și oribilei drame din strada Uranus! ULTIMA ORĂ În momentul de a pune sub presă, reporterul nostru special află chiar de la nenorocita victimă a îngrozitoarei drame din strada Uranus că ea nu s-ar fi sinucis de ... Ion Luca Caragiale - Karkaleki Ion Luca Caragiale - Karkaleki Karkaleki de Ion Luca Caragiale Odinioară, când era vodă nemulțumit de administrație, chema la palat pe ispravnic, pe magistrat și sfatul: — Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă ! — Ca vitele, măria-ta! — O să vă dau afară, mă! — Să ne dai, măria-ta! — Mari ticăloși sunteți, mă! — Ticăloși, măria-ta! — Afară! Astea se petreceau pe vremea de tristă memorie când națiunea română nu-și dăduse încă, în suveranitatea ei, o constituțiune belgiană, și când presa noastră politică se reducea la Cantorul de avis și la Buletinul ofițial al lui Karkaleki. Acest celebru publicist, întemeietorul presei politice române, era însărcinat între altele să facă în Buletinul ofițial dările de seamă despre petrecerile de la palat. Vodă, care ținea foarte mult să-și lumineze norodul, aduse cu mari cheltuieli de la Brașov vreo douăzeci de lăzi cu lumânări de spermanțet — primele lumânări de spermanțet cari veneau în țară. Pentru a face neuitat în istorie acest pas însemnat pe calea progresului — suprimarea mucărilor în așteptarea suprimării arhondologhiei și privileghiilor — vodă dăduse la palat o serată cu nouăle lumânăr. Succes enorm ... Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" Ce este "centrul" de Ion Luca Caragiale La ce servește discuția de cuvinte, cârcota de vorbe seacă de miez ? la nimica decât la pierdere zadarnică de vreme. Poporul român, cu minte și fatalist din fire, a avut totdeauna această credință. Dacă te apucai cu un român get-beget la vorbe, pe la nămiez, când e soarele'n putere, și-l întrebai: Măi Mușate, ce e acuma, zi ori noapte ? - badea se scărpina sub căciulă, se gândea câtva, te măsura cu ochii să vază ce fel de negustor ăi fi, și-ți răspundea: Apoi de ! domnule, zi este. Dar dacă, iubitor de cârcotă, de cei cu sămânță de vorbă, vreai să deschizi cu românul discuție din chiar senin numai de dragul discuției, și te apucai să-i zici: Ce spui tu, măi badeo ! nu vezi că-i noapte ? - Mușat își îndrepta căciula și, fără să mai stea la gânduri, îți răspundea scurt: Apoi de ! domnule, o fi și cum zici dumneata ! Așa mergea lucrul cu badea Mușat al nostru pe când nu se știa la noi ce fel de negustor să fie acela - avocatul. Astăzi, mulțumită propășirii și civilizației, foiește în sânul ... Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor Alecu Russo - Dezrobirea ţiganilor Dezrobirea țiganilor de Alecu Russo Proiectul dezrobirii în curând va intra în dezbatere, și ne măgulim a crede că, deși această faptă a nației nu va fi mărturisită cu aceeași mărime de fizionomie națională de la 1749 în biserica Triisfetiților, rezultatul va fi tot același. Nu este îndoială că se va încuviința și despăgubirea, dacă cumva adresuri numeroase ale interesaților nu ar ierta de istov acea despăgubire. Până la promulgarea legii, (pe) care vom fi datori a o primi oricum, publicul este chemat de măria sa a (o) conlucra cu știința și opinia. Despre opinie o cunoaștem... Iar pentru știință, rămâne a o propune, discuta și răspândi presa până la ziua hotărârii. Cât de mărginit, mic este, un cetățean are datoria a aduce contribuția glasului și a precugetărilor sale în chestii de asemene, de aceea, deși nemărginit mic în rândul cetățenilor, ne credem dator a vorbi și ținti luarea-aminte a publicului asupra chipului despăgubirii. Hotărârea obștească let 7257 aprilie 6 nu rostește despre despăgubire. Dar putem crede oare că o despăgubire sau o răsplătire nu ... Ion Luca Caragiale - Leac de criză ... mâinile-n sân, deodată s-a pornit pe o activitate nebunească, imediat și enorm de scump plătită. Un litograf avea numai o biată presă, la care tipărea cărți de vizită, câteva sute pe săptămână, îndată și-a instalat cinci prese și s-a pus să ... Ion Luca Caragiale - Cazul d-lui Pawlowsky Ion Luca Caragiale - Cazul d-lui Pawlowsky Cazul d-lui Pawlowsky de Ion Luca Caragiale Foarte rău a făcut d- Pawlowsky, recunosc și eu; dar oricât aș recunoaște-o, iarăși nu mă pot mulțumi să o constat numai. Cazul d-lui Pawlowsky este grav; merită prin urmare o dezbatere mai aprofundată. Să procedăm metodic. Mai întâi și-ntâi, cine l-a autorizat pe d-l Pawlowsky să vorbească? fiindcă, mai la urma urmelor, d. Pawlowsky, presupunând că este un om care se respectă, nu putea vorbi, fără o prealabilă autorizare, decât în numele d-sale personal, ca Pawlowsky, pur și simplu Pawlowsky. Dar să meargă d. Pawlowsky și, fără nici o autorizare, să-și permită a vorbi ca și cum ar fi fost autorizat, mărturisesc drept că aceasta n-o înțeleg din partea d-lui Pawlowsky! Eu bănuiesc ce și-a zis d. Pawlowsky. D. Pawlowsky și-a zis așa: nu sunt autorizat să vorbesc; dar mai la urma urmelor, ce-mi trebuiește? pot foarte bine vorbi și fără să fiu autorizat. Ei bine, iată ce nu pot eu aproba la d. Pawlowsky: d. Pawlowsky a făcut ... Ion Luca Caragiale - Literatura și Politica Ion Luca Caragiale - Literatura şi Politica Literatura și Politica de Ion Luca Caragiale Stimate oaspete și stimați meseni, Pentru întâia oară mă găsesc într-o adunare politică - nu e cea d-întâi la care iau parte: de douăzeci și cinci de ani, iubirea de artă m-a îndemnat să scap cât mai puține din cele ce s-au ținut la noi, - o adunare politică unde am auzit că se vorbește de altceva și mai ales că se gândește la altceva decât la treburi și izbânzi materiale. E drept că de vorbe mari - libertate, naționalitate, constituționalitate și celelalte - n-am fost de loc lipsit: am auzit destule... n-am să mă plâng. N-auzisem însă până astă seară că Politica este ceea ce credeam și eu că trebue să fie - arta de a evoca toate izvoarele de energie proprie a unei națiuni, de a le regula curgerea, garantându-le alimentarea continuă, și de ale face ca toate împreună să producă acea putere de particulară existență, putere care singură înseamnă locul ce trebue să-l aibă un popor în complexul lumii. Ei ! m-am învrednicit astă seară s-auz în sfârșit, dela valoroșii ... Ion Luca Caragiale - Noul cabinet Otoman Ion Luca Caragiale - Noul cabinet Otoman Noul cabinet Otoman de Ion Luca Caragiale O telegramă a agenției Havas ne-a vestit mai alaltăeri, cum că în Constantinopol s'a ivit pe neașteptate o criză ministerială, că ministerul împreună cu marele-vizir Savfet-Pașa și cu marele Șeic-ul-Islam au căzut, și că noul cabinet s'a și format, iar în locul lui Savfet-Pașa a venit Heredin-Pașa, fost ministru al beiului de Tunis. Noul mare vizir, înainte de a se urca la această treaptă, a fost câtăva vreme consilier favorit al Sultanului, și astfel i-a venit ușor să ajungă unde se află acum. Această schimbare repede a cabinetului otoman dă loc la deosebite reflecții din partea presei străine. Unele organe pretind că deși criza ministerială din Constantinopol și formarea noului cabinet au venit cam fără veste, însă nimini nu poate fi surprins de una ca aceasta. Căderea lui Savfet-Pașa este un fapt foarte important. Fostul mare vizir de netăgăduit, este unul dintre bărbații cei mai însemnați ai Turciei și un diplomat isteț, om onest și inteligent și ... Ion Luca Caragiale - Un dicționar român Ion Luca Caragiale - Un dicţionar român Un dicționar român de Ion Luca Caragiale Dicționarele au fost întotdeuna considerate ca contingentul cel mai însemnat al genului plictisitor. Răsfoirea unor asemenea cărți nu se face decât la momente solemne în viața școlărească, la traducerea unui autor sau la prepararea unui examen, și atunci, vorba o dată găsită, nenorocitul caută să se sustragă cât mai repede de sub acea atmosferă savantă, dar obositoare. Iată, însă, un dicționar, apărut zilele acestea — Dicționarul universal al limbii române de Lazăr Șaineanu — care pare a respira un aer mai simpatic și unde percurgerea unei pagini îți satisface nu numai curiozitatea, ci-ți insuflă dorința de a nu bate în retragere. Prin ce mijloc a reușit autorul să facă întrucâtva interesante niște materiale obicinuit atât de aride? Prin faptul, cred, că el nu s-a mărginit în opera sa de a înregistra un singur factor de cultură, ci a căutat să îmbrățișeze toate manifestațiunile vieții ale unui popor modern: literatură, științe, arte, meserii, industrie, comerț etc. Astfel, acest dicționar universal oferă o imagine redusă, dar precisă a culturei noastre actuale, întrucât ... Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun... ... ne Iancule!" După plecarea valorosului, caut să-mi aranjez materiile din sertare pentru numărul de lux... Ia să vedem ce putem stoarce cu foarfeca, această presă idraulică a redacției. Artă fără tendință și tendință cu artă, sau Artă cu tendință și tendință fără artă — 65 de file, cu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRESARezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru PRESA. ... a unei întreprinderi sau instituții situate în alt punct decât acela în care se află sediul principal . 2. ( În sintagma ) Agenție telegrafică ( sau de presă ) = instituție care culege informații din toate domeniile de activitate , furnizându - le presei sau televiziunii . 3. Reprezentanță diplomatică ; misiune condusă de un agent diplomatic . 4. ( În ... COLPORTÁJ , colportaje , s . n . 1. Răspândire , distribuire ( a cărților , a presei ) . 2. ( Înv . ) Comerț DEPRESÁJ , depresaje , s . n . 1. Desfacere cu ajutorul presei a unui ansamblu de două piese care au contact forțat . 2. Acțiune de rărire a puieților dintr - o pepinieră . 3. Modificare a proprietăților superficiale ale minerurilor cu ajutorul FORJÁ , forjez , vb . I . Tranz . A lucra , a prelucra un metal sau un aliaj prin deformare plastică , la cald sau la rece , cu ajutorul unui ciocan sau al unei MUȘTIÚC , muștiucuri , s . n . 1. Piesă detașabilă ( de ebonită , de os sau de metal ) la instrumentele muzicale de suflat , prin care se suflă . 2. Capătul metalic cu care se termină un furtun și care servește la concentrarea și dirijarea jetului de lichid . 3. Piesă de metal sau de lemn căptușită cu tablă și montată la capătul de presare al preselor folosite la fasonarea cărămizilor , a țiglelor PRÉSĂ , prese , s . f . I. Dispozitiv , unealtă , mașină cu care se execută operația de presare a unui material , obiect . II. Totalitatea publicațiilor cotidiene și periodice ( ziare , reviste etc . ) folosite ca mijloace de informare , de educare etc . a PRESÓR , - OÁRE , presori , - oare , subst . 1. S . n . Tijă verticală cu picioruș care ține presat materialul pe placa mașinii de cusut . 2. S . m . și f . Persoană specializată în prelucrarea materialelor cu ajutorul ULEIÉR , uleieri , s . m . ( Reg . ) Persoană care se ocupă cu stoarcerea uleiului ^2 din semințe ; proprietar al unui prese de ulei ^2 . [ Pr . : - le - ier ] - Ulei ^2 + suf . - VAL ^2 , valuri , s . n . Meterez de pământ care servea în antichitate ca fortificație militară . VAL ^1 , valuri , s . n . I. 1. Masă de apă care înaintează prin mișcări oscilatorii la suprafața unei mări , a unui fluviu etc . , formând creste și adâncituri ; talaz . 2. P . anal . Ceea ce se mișcă , vine în cantitate mare sau se năpustește ca niște valuri ( I 1 ) ; ceea ce poate fi comparat ( ca formă și mișcare ) cu un val . 3. Fig . ( Înv . și pop . ) Încercare grea ; neplăcere , necaz . II. 1. Cantitate de țesătură înfășurată pe un cilindru special de lemn sau de carton ; vălătuc , trâmbă . 2. ( Tipogr . ) Piesă cilindrică de metal la presele de imprimat și de fălțuit . 3. ( Reg . ) Tăvălug . 4. ( Pop . ) Sul mobil de lemn sau de metal , pe care se înfășoară lanțul care ține găleata la o fântână . 5. ( În sintagma ) Valul ștreangului = lațul cu care se prinde ștreangul sau șleaul de crucea |
||