|
|
||
Vezi și:REGENTĂ,
CARE,
DEOARECE,
FIINDCĂ,
ORI,
PENTRU,
REGENȚĂ,
SUBORDONATOR
... Mai multe din DEX...
REGENT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. REGÉNT, -Ă, regenți, -te, s.m. și f. Persoană care guvernează provizoriu o monarhie, ținând locul monarhului în timpul unei regențe. - Din fr. regent, lat. régens, -ntis.Sursa : DEX '98 REGÉNT s. (înv.) caimacam, vechil, locotenent domnesc.Sursa : sinonime regént s. m., adj. m., pl. regénți; f. sg. regéntă, pl. regénteSursa : ortografic REGÉN//T^1 \~tă (\~ți, \~te) 1) (despre persoane) Care ține de regență; propriu re-genței. 2): (Propoziție) \~tă propoziție de care depind una sau mai multe propoziții subordonate. /Sursa : NODEX REGÉN//T^2 \~ți m. Conducător provizoriu al unei monarhii (în timpul unei regențe). /Sursa : NODEX REGÉNT, -Ă adj. Care deține o regență; referitor la regență. * Propoziție regentă (și s.f.) = propoziție (principală sau secundară) căreia îi este subordonată o altă propoziție; propoziție supraordonată. [Cf. fr. régent].Sursa : neologisme REGÉNT, -Ă s.m. și f. Persoană care guvernează cu titlu provizoriu un stat monarhic în timpul minorității sau al absenței regelui. [Cf. fr. régent, it. reggente].Sursa : neologisme REGÉNT, -Ă I. s. m. f. (cel) care guvernează cu titlu provizoriu un stat monarhic, ținând locul regelui în timpul unei regențe (1). II. adj. (despre propoziții; și s.f.) căreia i se subordonează una sau mai multe propoziții; supraordonată. * (despre părți ale propoziției supraordonate) de care depinde o subordonată. (< fr. régent, lat. regens, germ. Regent)Sursa : neoficial REGÉNT^2, - s. m. regénțăSursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru REGENTRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru REGENT. Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni Alecu Russo - Contra latinizanţilor ardeleni Contra latinizanților ardeleni de Alecu Russo Steaua Dunării , în nr. 33, anul trecut, a reprodus din Gazeta de Transilvania apologia ardelenilor emeriți, ce luminează Principatele cu flacăra limbii manualului de filozofie, de care România literară a vorbit în nr. 10, și citează totodată opiniunea corespondentului Gazetei din Zărnești despre națiunile lumii alergând toate după uniune , iar numai națiunea română, și ce parte din națiunea română?... un milionaș de moldoveni, prin România literară , prin Steaua Dunării și prin Zimbrul , se împotrivesc misiunii ce destinul a împărțit românilor. România literară , pentru odihna pedanților, a încetat, dar principurile literare și limbistice, dar colaboratorii ei tot trăiesc, și astăzi ei revendică partea lor în hula Gazetei și se mândresc de truda ce și-au dat în cercetarea titlurilor ardelenilor noi a regenta înțelepciunea noastră cu pensumuri latinești. România literară a zis: Petru Maior, Klein, Șincai, Maiorescu, Costineștii, Ureche, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sunt români, dl Uițirab a fost român... iar gramerianii de astăzi sunt numai munteni, moldoveni, blăjeni, brașoveni și ardeleni, da nu români... România literară a zis: păsăreasca ... Constantin Stamati-Ciurea - În vis și aievea Constantin Stamati-Ciurea - În vis şi aievea În vis și aievea de Constantin Stamati-Ciurea I ... Dulcea armonie a orchestrei, ce cânta un vals fermecător, îmi gâdilea auzul și, când am intrat în salonul de bal al cazinei de la Spaa, dansul era în cea mai mare înfocare. Sute de perechi se învârteau în acea volbură atrăgătoare, și dinaintea ochilor mei treceau atâtea femei frumoase ce semănau cu un legion de îngeri coborâți din nouri cu aripile ascunse sub stofele bogate ale rochiiÂlor și horbotelor de mătase. Ele abia atingeau cu piciorușele lunecosul parchet. În coafurile lor străluceau diamante, care pare că, trecând prin bolta cerească, se aninaseră în mândul lor păr ca stele din cortegiul nopții. Iată, gândeam eu privindu-le, aici este lumea unde femeia împărățește, unde ea ca o zeiță în capiștea sa este înconjurată și tămâiată de adoratori, unde cu o căutătură zdrobește paveÂzele rațiunii noastre, îmbătându-ne nu cu vin, ci cu nectarul ne-văzut al amorului, în care ea plutește ca steaua în razele sale de lumină. La așa baluri poetul se însuflețește și inspirația lui se aprinde, până și ascetul, îngenunchind, mărturisește că femeia este cea mai aleasă ... Constantin Negruzzi - Alexandru Lăpușneanu Constantin Negruzzi - Alexandru Lăpuşneanu Alexandru Lăpușneanu (1564 - 1569) de Constantin Negruzzi Dacia literară , tom I, ianuarie—iunie, 1840; vol. Păcatele tinerețelor, 1857 Cuprins 1 Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu… 2 Ai să dai samă, doamnă!… 3 Capul lui Moțoc vrem… 4 De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu… Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu… Iacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de Buzduganul lui Ștefan Tomșa, care acum cîrmuia țara, dar Alexandru Lăpușneanul, după înfrîngerea sa în două rînduri, de oștile Despotului, fugind la Constantinopol, izbutise a lua oști turcești și se înturna acum sa izgonească pre răpitorul Tomșa și să-și ia scaunul, pre care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fost vîndut de boieri. Intrase în Moldavia, întovărășit de șepte mii spahii și de vreo trei mii oaste de strînsură. Însă pe lîngă aceste, avea porunci împărătești cătră hanul tatarilor Nogai, ca să-i deie oricît ajutor de oaste va cere. Lăpușneanul mergea alăturea cu vornicul Bogdan, amîndoi călări pe armasari turcești și înarmați din cap pănă în picioare. — Ce socoți, Bogdane, zise după puțină tăcere, izbîndi-vom oare? — Să nu ... Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice Extract din istoria misiilor mele politice de Vasile Alecsandri Cuprins 1 Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora 2 Napoleon III - Trei audiențe la Palatul Tiuilleriilor 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 Misia mea la Londra - Mareșalul Pelissier - Lordul Malmersbury 4 Prințul Napoleon - Contele Kisseleff — Marchizul de Vilamarina — Cavalerul Nigra — Baronul HĂ¼bner — Dnul Thouvenel — Lamartine Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora Sunt acum nouăsprezece ani, un mare entuziasm înflăcărase inimile românilor! Cuvântul magic de unire răsuna în toate gurile. Hora Unirii se cânta, se dansa de poporul întreg și fiecare om își uitase nevoile pentru ca să se îngâne voios cu sperările unui viitor plin de ademeniri. Eu însumi, părăsind câmpul înflorit al literaturii și aruncându-mă în torentul ideilor politice, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem sărmana! cu un teanc de hârtii oficiale, de memuare, de note consulare etc., etc. Voturile unanime ale Camerelor din Iași și din București înălțând pe tronurile Moldovei și Valachiei pe colonelul Alexandru Cuza, noul Domn găsi de cuviință a trimite Cabinetelor europene acea memorabilă declarație prin care zice că: ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REGENTRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru REGENT. REGÉNTĂ , regente , adj . ( Despre propoziții ; adesea substantivat ) Căreia îi este subordonată altă CÁRE pron . interog . - rel . I. ( Pronume relativ ; are rol de conjuncție , ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată ) . 1. ( Introduce propoziții atributive ) Cartea pe care trebuia să ți - o aduc am pierdut - o . 2. ( Cu valoare de pronume demonstrativ ) Cel ce , cine ; acela . . . , ce . . . 3. ( Cu valoare de pronume nehotărât ) a ) Fiecare . Le porunci să meargă care pe unde va putea . II. ( Pronume interogativ , folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru ) Care n - a înțeles DEOARECÉ conj . ( Indică un raport de cauză între o propoziție regentă și una subordonată ) Fiindcă , pentru că , de vreme ce . [ Pr . : de - oa - ] - De ^4 + oare + FIÍNDCĂ conj . ( Arată legătura cauzală dintre afirmația din propoziția regentă și cea din propoziția subordonată ) Pentru că , deoarece ; de vreme ce . - Fiind ( < fi ) + ORI conj . , adv . I. Conj . ( Cu funcție disjunctivă , adesea cu nuanță copulativă ) 1. Sau . 2. ( După o regentă , uneori în corelație cu " fie că " , " sau " , introduce sau leagă două propoziții subordonate opuse ) Fie că va da zăpadă , ori că iarba va înverzi . II. Adv . ( Pop . ; introduce o propoziție interogativă ) Oare . [ Var . : or conj . , adv . ] - Et . PÉNTRU prep . I. ( Exprimă un raport cauzal ) 1. Din cauza . . . , din pricina . . . , datorită . . . Pentru asta a plecat . 2. ( Introduce un complement indirect ) Mulțumește pentru buna găzduire . II. ( Exprimă un raport final ) 1. ( Introduce un complement circumstanțial de scop ) Cu scopul de . . . , în scopul . . . . în vederea . . . Scrie pentru băni . 2. ( Introduce un complement indirect ) În interesul . . . , în ( sau spre ) folosul . . . , în favoarea . . . ; în apărarea . . . Pledează pentru el . 3. ( Introduce un atribut ) Hârtie și plic pentru o scrisoare . 4. ( Intră în compunerea numelor predicative ) Acest cadou e pentru tine . 5. ( Introduce un complement sau un atribut ) Contra , împotriva . Medicament pentru diabet . Ia ceva pentru durerile de cap . III. ( Exprimă un raport de relație ) Cu privire la . . . , referitor la . . . , în legătură cu . . . S - au schimbat lucrurile pentru el . IV. ( Exprimă un raport temporal , introducând un complement circumstanțial de timp ) Pleacă pentru o clipă . V. ( Exprimă un raport de compensație , de echivalență sau de schimb ) În schimbul . . . ; în locul . . . , în loc de . . . Pentru un palton a dat o rochie . VI. 1. ( Urmat de un infinitiv , are valoare de conjuncție , construcția fiind echivalentă , cu o propoziție consecutivă negativă , când regenta e afirmativă , și invers ) Subiectul e prea vast pentru ... REGÉNȚĂ , regente , s . f . 1. Guvernare provizorie , exercitată de una sau de mai multe persoane în timpul minoratului , absenței sau bolii unui monarh ; perioadă cât durează această guvernare : persoanele ( sau persoana ) care guvernează în această perioadă . 2. Stil în arhitectura și în artele decorative franceze la începutul sec . XVIII , caracterizat prin suplețea , grația și delicatețea elementelor SUBORDONATÓR , - OÁRE , subordonatori , - oare , adj . Care subordonează , care are ceva sau pe cineva în subordine . Conjuncție subordonatoare = conjuncție care leagă propozițiile subordonate de propoziția regentă - Subordona + suf . - |
||