|
||
Vezi și:ACRIBOLOGIE,
CATEHISM,
DISCURSIV,
ETICHETĂ,
NATURALISM,
RETORIC,
RIGUROZITATE,
SERVIL,
SEVER,
SOSTENUTO
... Mai multe din DEX...
RIGUROS - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RIGURÓS, -OÁSĂ, riguroși, -oase, adj. 1. Care este făcut cu rigurozitate, cu scrupulozitate; sever, strict, aspru. 2. Care nu admite abateri; inflexibil, necruțător, neînduplecat. 3. (Despre demonstrații) În care fiecare afirmație este consecința clară a afirmațiilor demonstrate anterior. - Din fr. rigoureux, lat. rigorosus, it. rigoroso.Sursa : DEX '98 Riguros ≠ indulgent, superficial, nerigurosSursa : antonime RIGURÓS adj., adv. 1. adj. aspru, sever, strașnic, strict, (rar) strâns. (O disciplină \~oasă; un regim alimentar \~.) 2. adj. v. exigent. 3. adj. v. exact. 4. adv. v. exact. 5. adj. amănunțit, atent, meticulos, migălos, minuțios, scrupulos, serios, (înv.) scump. (O cercetare \~oasă a faptelor.)Sursa : sinonime rigurós adj. m., pl. riguróși; f. sg. riguroásă, pl. riguroáseSursa : ortografic RIGUR//ÓS \~oásă (\~óși, \~oáse) și adverbial 1) Care vădește o precizie, o exactitate deosebită. O definire \~oasă. 2) Care nu admite nici o abatere; de o severitate extremă. 3) log. (despre demonstrații) În care fiecare afirmație este consecința afirmațiilor demonstrate anterior. /Sursa : NODEX RIGURÓS, -OÁSĂ adj. 1. Sever, strict, făcut cu scrupulozitate. 2. Care nu admite abateri. [Cf. fr. rigoureux, it. rigoroso].Sursa : neologisme RIGURÓS, -OÁSĂ adj. 1. (și adv.) sever, strict, făcut cu scrupulozitate. 2. care nu admite abateri; inflexibil. * exact, precis. (< fr. rigoureux, lat. rigorosus, it. rigoroso)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RIGUROSRezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru RIGUROS. Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Direcțiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurență și a se da prin contract, nu ni se pare de prisos, în calitatea noastră de public, de amator de teatru și chiar de dilitant, de a emite aci și opiniunea noastră cu un chip gratuit, permițîndu-ne a face oarecari băgări de seamă asupra acestui sujet ce interesează foarte mult pe publicul nostru. Teatrul de operă sau teatrul muzical, la toți popolii cultivați și civilizați iar mai cu seamă la noi, își are necontestat o misiune, își are ținta lui, aceea de a face nu numai distracțiunea momentană a publicului amator de teatru, dar și instrucțiunea lui subt puntul de vedere muzical, de a contribui la cultivarea facultăței lui muzicale, la dezvoltarea și rafinarea gustului său, la întinderea cunoștințelor despre adevărata melodie și armonie. Numai prin posedarea acestor cunoștințe ar putea publicul nostru să ajungă la gradul de a simți bine și a înțelege opera în totul și în amănuntele lui. Un asemenea teatru n- ... Cincinat Pavelescu - Unui judecător ... Cincinat Pavelescu - Unui judecător Unui judecător de Cincinat Pavelescu care mă trecea lipsă în registrul tribunalului din Constanța, chiar când eram prezent Mai riguros ca un vagmistru, Tu mă dai lipsă în registru, La tribunal când sunt prezent. Îți iert cu milă răutatea, La gândul că posteritatea Pe veci ... Ion Luca Caragiale - Plătește vizirul Ion Luca Caragiale - Plăteşte vizirul Plătește vizirul de Ion Luca Caragiale Guvernul a izbutit în sfârșit a se spăla pe mâini de orice amestec în cestiunea revizuirii. Stăruind până în cele din urmă a se ascunde de orice răspundere la spatele credincioaselor sale majorități, și neascultând dreptele pretenții ale minorităților, cari cereau să știe mai nainte de orice părerea lui în cestiunea israelită, guvernul a lăsat asupra camerelor să ia ele inițiativa în această cestiune. În două ședințe secrete ale Camerii și Senatului întrunite, guvernul a dat citire la o mulțime de acte diplomatice, din cuprinsul cărora s'a dovedit cu prisos că numai și numai dânsul este vinovat de încordarea acută la care a ajunsă astăzi cestiunea evreilor. Cu toate acestea, guvernul a refuzat categoric a-și arăta părerea și a face o propunere în privința modificării art. 7, și aceasta pentru cuvintele deja arătate de noi alaltăieri, că oricum s'ar deslega cestiunea din inițiativă parlamentară, poziția lui ministerială să fie salvată. Astfel dar, Camera și Senatul au ales fiecare câte o comisie, care să se ocupe ... Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu ... ideologice, filozofia lui Schopenhauer reprezintă un punct de plecare (Călinescu, pag. 93). Greșită din principiu este orice încercare de a descoperi un sistem riguros în gândirea teoretică a lui Eminescu. Originalitatea sa ca gânditor stă în chipul cum din această gândire răsar propozițiile gândirii practice (pag. 89 ... Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu ... vezi saltă, de tinerețe plângând; El de laude-n tot locul te încarcă bucuros Nicidecum n-are-adevărul ast aer impetuos. Dar amicul de credință, riguros, ne-nduplecat, La defecte niciodată nu te lasă împăcat; Ușurința nu ți-o iartă, făr-a fi și mustrător, Versuri rău coordonate le ... Nicolae Filimon - Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti Nicolae Filimon - Schiţă din viaţa şi scrierile celebrului maestru Donizetti Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti de Nicolae Filimon Celebrul maestru Donizetti se născu în orașul Bergama din Italia, la 25 septembrie 1798. Părintele său, trăind din puținul venit a unui post civil ce ocupa, nu putu a se determina la felul educațiunei ce urma sa dea fiului său. Tocmai pe atunci se formase în Bergama o școală de muzică prin stăruirea și după proiectul maestrului Simon Mayr, ale căruia opere făceau deliciul tutulor teatrelor peninsulei. Junele Donizetti intră în acea școală și profită atît de bine de lecțiunile ce priimi, ca în anul 1809, la un esamen ținut la finitul anului școlar, susținu cu cea mai posibilă bravură partea de contralto din opera Alcide al Bivio , scrisă într-adins pentru acea solemnitate. Săvîrșind studiile elementare ale muzicei vocale, începu a lua lecțiuni de clavir de la Antonio Gonselis, iar după aceasta se dete cu o mare stăruință la studiul compozițiunii și în trei ani trecu cursul complect, sub direcțiunea lui Stanislau Matei, cel mai faimos maestru de compozițiune dupe acei timpi și preceptor al celebrului Rossini. Înainte de ... Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu ... vezi saltă, de tinerețe plângând; El de laude-n tot locul te încarcă bucuros Nicidecum n-are-adevărul ast aer impetuos. Dar amicul de credință, riguros, ne-nduplecat, La defecte niciodată nu te lasă împăcat; Ușurința nu ți-o iartă, făr-a fi și mustrător, Versuri rău coordonate le ... Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini ... Alessandru Rolla, cel mai renumit violonist al Italiei pe timpii aceia. Ajungînd în acel oraș și prezentîndu-se la celebrul violonist, fu supus la un riguros esamen. Pe dată însă esecută una din compozițiunile sale; Rolla rămase uimit și declară în prezința mai multor artiști că el se simte necapabil de ... Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti Nicolae Filimon - Oraşul Bergamo şi monumentul maestrului G. Donizetti Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti de Nicolae Filimon Scopul călătoriei mele în Italia fiind acela de a asculta celebritățile muzicale ale aceii țări și a dobîndi mai multe noțiuni practice în arta sunetelor, se înțelege de sine că era de mare necesitate a străbate Peninsula Italică în toate direcțiunile ei. Astfel dar mă văzui silit a părăsi orașul Milano, acel locaș al plăcerilor, în care turistul poate să locuiască mai mult timp fără să-l apuce urîtul cu ghearele sale cele de gheață. Cu o zi dar înaintea plecării mele din acest oraș îmi luai ziua bună de la junele Titto Ricordi, neguțătorul de muzică, unicul locuitor din Milano cu care legasem o amicie mai strînsă pe timpul locuinței mele acolo, și îmi îndreptai pașii către debarcaderul căii ferate ce duce la Bergamo, capitala provinciei cu același nume. Plătii patru sfanți și jumătate tarifă pentru atomul meu și cincizeci și patru centimi pentru sacul de călătorie, iar la două ore dupe-amiazi începui a alerga cu cea mai mare iuțeală pe făgașele căii ferate ce duce la Bergamo. ... Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere Paul Zarifopol - Introduceri la ediţia critică I.L. Caragiale, opere Introducere [1] de Paul Zarifopol "Sunt vechi, domnilor" era vorba favorită a lui Caragiale, când se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de artă mai cu seamă. Părerea populară atribuie artiștilor ca atare un conservatism din naștere. Nu interesează aici să verificăm principiul acestei generalizări curente, ci numai întrucât acea coincidență e, în anume caz, evidentă, să căutăm a preciza condițiile în care ea se arată acolo. Caragiale avea un spirit de o rară mobilitate; prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RIGUROSRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru RIGUROS. ACRIBOLOGÍE s . f . Precizie în folosirea cuvintelor ; corectitudine în respectarea proprietății termenilor ; alegere riguroasă a ... Expunere a principiilor religiei creștine , sub formă de întrebări și răspunsuri ; catihis ; carte care cuprinde această expunere . 2. Fig . Lucrare în care se expune riguros DISCURSÍV , - Ă , discursivi , - e , adj . 1. Care deduce prin raționament o idee din alta , care ajunge la o concluzie trecând prin mai multe etape sau operații preliminare . 2. ( Despre memorie ) Care se dispersează , se împrăștie . 3. Care nu se supune unei continuități ... posesorul , destinația etc . 2. Fig . Titlu , nume , calificativ sub care se prezintă sau figurează cineva sau ceva , ascunzând natura adevărată . 3. Fig . Norme de comportare riguros stabilite la curțile monarhilor , în relațiile dintre diplomați etc . ; p . ext . reguli convenționale de comportare ( politicoasă ) , întrebuințate în relațiile dintre membrii unei clase , ai unei ... NATURALÍSM s . n . 1. Curent sau tendință în artă și literatură , care se caracterizează prin observarea riguroasă a faptelor din realitatea obiectivă , prin redarea lor fidelă , prin preferința pentru aspectele urâte , vulgare ale naturii omenești etc . 2. Concepție filozofică care exclude supranaturalul , ridicând natura la rangul de principiu suprem . 3. Teorie etică care întemeiază noțiunea binelui pe un principiu situat în afara moralei ( evoluție biologică , plăcere etc . ) , viața morală fiind o prelungire a celei RETÓRIC , - Ă , retorici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Arta de a vorbi frumos ; arta de a convinge un auditoriu de justețea ideilor expuse printr - o argumentație bogată , riguroasă , pusă în valoare de un stil ales ; ansamblul regulilor care ajută la însușirea acestei arte . 2. Adj . Care aparține retoricii ( 1 ) , privitor la ... RIGUROZITÁTE s . f . Strictețe ; severitate , rigiditate , asprime . - Riguros ... SERVÍL , - Ă , servili , - e , adj . ( Livr . ) 1. Slugarnic ; lingușitor , supus . 2. Care se conformează riguros ... SEVÉR , - Ă , severi , - e , adj . 1. ( Despre oameni ; adesea adverbial ) Care judecă și pedepsește fară indulgență ; exigent , pretențios , riguros ... SOSTENÚTO adv . ( Indică modul de executare a unei bucăți muzicale ) Riguros Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |