RUȘINE - Definiția din dicționar

Vezi și:RUȘINOS, IMPUDICITATE, IMPUDOARE, BATJOCORI, DEZMĂȚAT, DEZONOARE, DEZONORA, DEZONORAT, IMPUDIC, LIBIDINOS, NECINSTE ... Mai multe din DEX...

RUȘINE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RUȘÍNE s.f. 1. Sentiment penibil de sfială, de jenă provocat de un insucces sau de o greșeală. * Loc. adj. și adv. Fără rușine = fără jenă, cu obrăznicie. * Expr. A muri de rușine sau a -i plesni cuiva obrazul de rușine, se spune când cineva se simte foarte rușinat. N -ai (sau n -are) rușine sau nu -ți (sau nu -i, nu le etc.) e rușine (obrazului), se spune cuiva lipsit de bun -simț, obraznic, nesimțit, nerușinat. 2. Rezervă, modestie, reținere. ** Timiditate, sfiiciune. 3. Ocară, batjocură, ofensă. * Expr. A fi (sau a rămâne, a se da, a se face sau a da pe cineva) de rușine sau a face cuiva rușine = a (se) face de râs, a ajunge (sau a pune pe cineva) într -o situație penibilă. 4. Motiv de a se simți rușinat; necinste, dezonoare, umilință. * Expr. A păți (o sau vreo) rușine = a ajunge de ocară sau de batjocură, a suferi un lucru umilitor. (E) rușine sau (e) mai mare rușinea = (e) nepotrivit, necorespunzător, rușinos. A fi rușinea cuiva = a fi om de nimic, de ale cărui fapte cineva se rușinează, a fi cauza dezonoarei cuiva. 5. (Pop.) Denumire a organului genital la om și la animale. * Compus: rușinea -fetei = numele a două plante erbacee din familia umbeliferelor, cu tulpina acoperită de peri rigizi, cu flori albe sau trandafirii, dispuse în mici umbele; morcov sălbatic (Daucus carota și silvestris). - Cf. lat. %roseus%.

Sursa : DEX '98

Rușine ≠ cinste, nerușine

Sursa : antonime

RUȘÍNE s. 1. v. jenă. 2. v. timiditate. 3. v. bună -cu -viință. 4. v. jignire. 5. înjosire, umilință. (Ce \~ a suportat!) 6. v. dezonoare. 7. batjocură, ocară, (înv. și pop.) mascara, (înv.) necinste. (S -a făcut de \~.) 8. (BOT.) rușinea -fetei (Daucus carota și silvestris) = (reg.) buruiana -rușinii, cinstea -femeilor, cinstea -fetei, morcov -de -câmp, morcov -sălbatic, pătrunjel -sălbatic, (prin Mold.) rușinoasă.

Sursa : sinonime

rușíne s. f., g.-d. art. rușínii

Sursa : ortografic

RUȘÍN//E \~i f. 1) Senzație sau sentiment de neplăcere, amestecată cu jenă, cauzate de o situație penibilă. * A -i fi (sau a avea) \~ a se rușina. A nu avea (nici un pic de) \~ se spune despre un om obraznic, lipsit de bun -simț. A muri (sau a intra în pământ, a -i plesni cuiva obrazul) de \~ a se simți foarte rușinat. Nu ți -e \~ (obrazului sau la obraz), să -ți fie \~ se spune pentru a mustra pe cel care a săvârșit o faptă reprobabilă. 2) Sentiment de decență în relațiile sociale; rezervă în comportare, determinată de bună -cuviință; pudoare. * Fără \~ în mod obraznic. Cu \~ cu modestie; cu sfială. 3) Situație înjositoare, umilitoare; necinste; dezonoare. * A se face (sau a se da) de \~ a se compromite. A face (sau a da) de \~ (pe cineva sau ceva) a submina cinstea (cuiva sau a ceva). Ce \~! se spune când se creează o situație care dezonorează în mod grav pe cineva. (E) mai mare \~ea este ceva (foarte) rușinos. A păți o \~ a) a ajunge într -o situație umilitoare, dezonorantă; b) a nu izbuti în ceva. A fi \~ea cuiva se spune despre un om netrebnic, care dezonorează pe altii. [G.-D. rușinii] /cf. lat. roseus

Sursa : NODEX

RUȘÍNE s.f. ~ 3. ~ * %Expr.% A fi (sau a rămâne, a se da, a se face sau a da, a face pe cineva) de rușine ~ * A da cinstea pe rușine v. %cinste%.

Sursa :

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru RUȘINE

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 339 pentru RUȘINE.

George Coșbuc - Hafis

... o bine, Căci mufti ne-o vede și mufti ne-o ia. Și mufti Ia urmă se pune și-o bea â€” Și dăm de rușine! În strada cea strâmtă e cârciumă-n fund; Ghiaurii beau bine; Când merg eu pe-acolo, ghiaurii s-ascund, Cu spaimă, de mine. Eu beau ... â€” â€žOprit e, creștine! Dar nu e mirare, că eu îl iubesc, Mirare-i că unii de-ai voștri-l hulesc, Și-aceasta-i rușine!â€� Ghiaurii au haine lipite pe ei; De dânșii e bine: Bei vinul, și mufti nu-ntreabă â€žce bei?â€� Dar alta-i la ... faci, Și-al tău, de-i un bine! Ah, tulbure-i, Doamne, impulsul sorbet Și limpede-i vinul oprit de profet â€” Alah! Mi-e rușine

Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar

Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar Rugăciune pentru pahar de Ivan Nikitin , traducere de Alexei Mateevici ,,Și mergând puțin au căzut pre fața sa, rugându-se și zicând: Părintele meu, de este cu putință, treacă de la mine paharul acesta; însă nu precum voi eu, ci precum tu" (Math., 26,39) S-aprinde apusul aurit De-asupra Iudeii mute, Și somnorosul amurgit Își țese umbrele tăcute... Arzând în focul asfințirii, Stă înverzitul Eleon, Scăldat în valul strălucirii Cetatea muntelui Sion, Mărețul Ierusalim, Vederi deschide minunate: Frumoasele lui clădituri În felurite lăsături Se văd pe coastă revărsate... Colo â€” Gheval și Garizim, Spre răsărit albastre ape Ale Iordanului. Pe-aproape, Tot văi adânci, ce dorm în ceață... A mării moarte frumusață În ceruri ca prin vis privește. Spre asfințit, în depărtare, Lucește mijlocia mare, Și revărsarea nesfârșită Lărgimea ei nemărginită Pietrosul mal o îngrădește, Îi întuneric și tăcere Lumini în ceruri se aprind... Încet s-arată luna plină Și-a Ghethsimaniei grădină O-mbracă în albastră haină. Și într-a serii sfântă taină, Uitând de orișice durere Ai Dumnezeului â€” Cuvânt Trei ucenici dorm. Somnul lor Li-i liniștit, adânc, curat. Dar somnul lumii tulburat: ...

Ion Luca Caragiale - Justiția română. Secția corecțională

... e responsabil, pentru că n-a știut ce face! Reclamanta: Da de ce le-a pus amanet la cofetărie? Inculpatul: De rușine! Avocatul: Vedeți, d-lor magistrați, de rușine... Apoi poate avea rușine un om responsabil? Nu. Eu deci cer achitarea; în orice caz, circumstanțe atenuante. Nu uitați că trăim într-o epocă unde nu e rău să ...

Ion Luca Caragiale - Justiția română

Ivan Nikitin - Rugăciune pentru pahar

Ivan Nikitin - Rugăciune pentru pahar Rugăciune pentru pahar de Ivan Nikitin , traducere de Alexei Mateevici ,,Și mergând puțin au căzut pre fața sa, rugându-se și zicând: Părintele meu, de este cu putință, treacă de la mine paharul acesta; însă nu precum voi eu, ci precum tu" (Math., 26,39) S-aprinde apusul aurit De-asupra Iudeii mute, Și somnorosul amurgit Își țese umbrele tăcute... Arzând în focul asfințirii, Stă înverzitul Eleon, Scăldat în valul strălucirii Cetatea muntelui Sion, Mărețul Ierusalim, Vederi deschide minunate: Frumoasele lui clădituri În felurite lăsături Se văd pe coastă revărsate... Colo â€” Gheval și Garizim, Spre răsărit albastre ape Ale Iordanului. Pe-aproape, Tot văi adânci, ce dorm în ceață... A mării moarte frumusață În ceruri ca prin vis privește. Spre asfințit, în depărtare, Lucește mijlocia mare, Și revărsarea nesfârșită Lărgimea ei nemărginită Pietrosul mal o îngrădește, Îi întuneric și tăcere Lumini în ceruri se aprind... Încet s-arată luna plină Și-a Ghethsimaniei grădină O-mbracă în albastră haină. Și într-a serii sfântă taină, Uitând de orișice durere Ai Dumnezeului â€” Cuvânt Trei ucenici dorm. Somnul lor Li-i liniștit, adânc, curat. Dar somnul lumii tulburat: ...

Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna

... Și vasal de astăzi mie nu te dai, Cu oștire mare voi veni la tine Să te pui în lanțuri pentru-a ta rușine!" Iată cum răspunde domnul generos â€” ,,Ce dureri apasă sufletul frumos, Cât, uitând cu totul regală mărire, Se coboară astfel prin a lui ... rușinoasă! Însă pentru mine, d-ar fi să doresc, Aș alege chipul cel mai vitejesc, Căci mai dulce-mi pare moartea cu mărire Decât cu rușine trista viețuire!" â€” ,,Ale tale vorbe, Basarab a zis, Îmi îmbată dulce sufletul închis. Ele mă răsfață ca visări plăcute De copilărie, de ... rupte pe câmpie, Arme și cadaveri d-oameni și de cai, În grămezi ici-colo stau zăcând pe plai. Carol schimbă portu-i... Scapă cu rușine; Dar puțini îl urmă, puțini fug cu sine. Multe zile râul sânge-a revărsat Și-ale lor cadavre le-au împrăștiat. Multe nopți ...

Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza

... cu slugile sale și cu alți oameni ce se aflau atunci la curte, încât am crezut că a căzut cerul pe mine de rușine! Ba încă m-a și amenințat că altă dată, de mi-a mai călca piciorul în ograda boierească, are să poruncească ...

Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l

Antim Ivireanul - Dedicaţie la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 de Antim Ivireanul Preacuviosului, preastrălucitului, preaseninului și prin voia celui de sus devenitului stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină. Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu ostașii care i se cuvin (Epistola a V-a lui Synesius) în biserici; adică, nu au lipsit și nici nu vor lipsi vreodată în orice împrejurare ostașii Domnului din ceruri, neînfricații luptători ai sfintelor biserici ale lui Dumnezeu, și înflăcărații înțelegători ai adevărului, ca și biruitorii și purtătorii de trofee împotriva oricărei falange de eretici și în contra oricărei alte rătăciri grecești și ateiste, înarmați nu numai cu arme convingătoare și cu dovezi ale sfintei și divin inspitei Scripturi, ba chiar și cu raționamente logice și de neînvins, infailibile și de necombătut, folosindu-se în toate de adevărul însuși, fie ca refugiu, fie ca apărător. Adevărul [care] a orânduit să fie totdeauna alături de cei credincioși și ...

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Ferice de acela ce stând pe un picior Compune două sute de versuri într-un ceas, Mânjind o jumătate de conț pe toată ziua; Ce scrie cum îi vine, fără să-și bată capul Să afle din ce parte afară suflă vânt. Pre mine, însă, soarta cumplit mă osândi Să scriu cu îngrijire, cu trudă și cu număr. Când voi s-apuc condeiul, mă-ntreb întâi pre sine: De nu silit de patimi doresc a fi autor? Nu oare fala slavei la care aș privi, Sau pizma ori mânia, dorința clevetirii, Îmi predomnesc în minte? Căci oricât de cinstită O faptă e în sine, dar poate fi prea rea, Când scopul ei se trage din vicios izvor. De văd că al meu cuget nimică nu-mi impută, Atunci întorc privirea și cercetez năravuri, Mă sârguiesc din rele s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut ...

Dimitrie Bolintineanu - Cahul

... Domnul dă un ordin către vânători Ca să-ndrepte focul peste trădători. Între două focuri, cu-a lui călărime, Trădătorul hatman piere cu rușine. Cu virtute rară moldovenii mor! Turcii se-nspăimântă de nepăsul lor. Cu-ai lor cai s-aruncă repezi pe pătrate Ce ca stânci de piatră ... aveți în viață țară să doriți! Peste fața lumii să vă răspândiți! Să cădeți sub lanțuri barbare, străine, Și de soarta voastră să n-aveți rușine! Iar voi, fii de țară, voi, ce vă lasați Ca să v-amăgească străinii-nsetați, Ce vă soarbe hrana, traiul și junie, De trei ori ...

Dimitrie Bolintineanu - Consiliul secret

... neamul omenesc, În această țară calea lor arată Și de dorul țării fierbântat se-mbată. Neamul nostru piere; dar ce e mai rău, Cade cu rușine pe mormântul său! D-astăzi înainte numai cu arma-n mână Va scăpa de moarte patria română. Între viața sclavă ș-un mormânt fălos Nu ... leali eroi, Gintele vecine vor veni cu noi. Dar de-am fi chiar singuri, încă-ar fi mai bine Să murim cu fală decât cu rușine!" Capul legii noastre cere-a cuvânta. Flacără divină luce-n fața sa â€” ,,Legea ni se calcă, țara se robește Ș-armia română ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RUȘINE

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru RUȘINE.

RUȘINOS

... RUȘINÓS , - OÁSĂ , rușinoși , - oase , adj . 1. Care se rușinează ușor ; sfios , timid . 2. Care constituie o rușine , care aduce rușine ; blamabil , reprobabil . - Rușine

IMPUDICITATE

... IMPUDICITÁTE s . f . Lipsă de pudoare , de rușine ; atitudine , faptă , vorbă lipsită de rușine

IMPUDOARE

... IMPUDOÁRE s . f . Lipsă de pudoare , de rușine ; atitudine , faptă , vorbă lipsită de rușine

BATJOCORI

... BATJOCORÍ , batjocoresc , vb . IV . Tranz . A face pe cineva sau ceva de râs , de rușine

DEZMĂȚAT

... DEZMĂȚÁT , - Ă , dezmățați , - te , adj . Lipsit de rușine

DEZONOARE

... DEZONOÁRE s . f . Lipsă de onoare ; necinste ; p . ext . ocară , rușine

DEZONORA

... Tranz . și refl . A face pe cineva să - și piardă sau a - și pierde onoarea , a ( se ) face de rușine