A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru SCUL

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru SCUL.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bursierul Bursierul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Din maidanele, vara împodobite cu flori și iarna cu zăpadă, de la umbra castanilor verzi și stufoși, unde se adunau bătrânii cu snoavele lor, de la vatra cu jeratic clipind ca niște ochi de aur, în jurul căreia se prigoreau bunele mele surori, din atâtea cântece, și basme, și povești, când ai avut ochi, închipuire și inimă, să te pomenești închis în niște ziduri înalte, să te izbești de chipuri străine și reci, de inimi domoale și nepăsătoare, de mai-mari cari nu vor să știe de cântece și de basme... iacă cea mai mare nefericire din viața mea! Dezordinea și sclavia liceului, masa bursierilor, soioasă și murdară, duhoarea bucatelor grase, cafelele cu lapte mirosind a câne plouat, plescăitul lacom a optzeci de tovarăși, și pedagogii cu ifosul lor de parveniți, așezați în căpătâiele celor două mese lungi... iacă ce mă înfioară și astăzi când mă gândesc la acea viață de șeapte ani. Eram de doisprezece ani. Nu cunoșteam pe nimeni din tot dormitorul. Când lampa dim mijlocul tavanului cu arabescuri albe și cenușii se stinse, închisei ochii, ascultai răsuflările ostenite și grele ale bursierilor și ...

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose Hagi-Tudose de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Dincolo de "Crucea de peatră", d-a stânga Șoselei Vitanului, se ridică biserica "Sfânta Troița". Mândrețe de biserică. Ce zugrăveli, pe dinăuntru și pe dinafară, cum arar se mai pomenesc numai la bisericile din vechime. Dar de asculți la troițeni, mai cu seamă la cei bătrâni, te apucă amețelile când încep ei să-și ridice biserica în slava cerului. Mă rog, nu au atâtea degete la amândouă mânele câte minuni se află în sfântul locaș. Și când se încurcă, se fac foc bătrânii troițeni; ba își mușcă degetele la numărătoare, căci iată, cum au apucat ei să numere minunile: ridică amândouă mânele în dreptul ochilor, ți le vâră sub nas cu degetele răsfirate, apoi la fiece laudă zice "una la mână" și moaie câte un deget în gură. La înfierbânțeală, uită că degetele sunt ale lor, și le mușcă, și vorba se preface în supărare, supărarea în ceartă și cearta în gâlceavă. Cum să cază ei la învoială?... Fiecare vrea să laude și să numere numai cum vrea el, iar nu cum ...

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Trubadurul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Trubadurul Trubadurul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Prieteni din liceu, sfârșeam anul al doilea de facultate. Ceata noastră era un amestec de la Drept, de la Științe și de la Litere. Unii, trecând examenele de Drept, urmau cursurile de la Științele fizice; alții, distingându-se la Matematici, răsfoiau tomurile lui Mourlon, ca să susție, cu mai multă învierșunare, că Dreptul nu este o știință. "Trubadurul" - cum îl porecliserăm noi - trecuse examenele de latinește și de grecește. Dezgustat de literatura veche, aruncând pe Leopardi supt cuvânt că prea e trist, purta în buzunarul unei haine măslinii poeziile lui Giusti și urma la anatomie și fiziologie cu o patimă nefirească și cu o scârbă ascunsă. De cum începea luna lui mai, pentru noi încetau cursurile academice. De la rontul al doilea înainte, ogoarele se întind verzi, îmbrăcate în orz aspru, trifoi creț și ovăz orbotat cu grăunțe cari se clatină pe firișoare la fitece adiere. Ne-ar fi fost peste poate să mai ascultăm acțiunea pauliană, sărurile cuprului, funcțiile ficatului și perechile de pârghii. Ne înțelegeam instinctiv. O pornire vagă, ne prevestea, dis-de-dimineață, călătorie. Soarele cald de pe cerul limpede, bâzâitul albinelor și tolăneala cățeilor de supt ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCUL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru SCUL.

SCULĂ

SCÚLĂ , scule , s . f . 1. Piesă folosită pentru prelucrarea unor materiale solide , în scopul schimbării formei , a dimensiunilor și a proprietății acestora ; unealtă , instrument . 2. ( Înv . ; la pl . ) Obiecte de preț ; giuvaere , bijuterii . - Et .

SCULĂRIE

SCULĂRÍE , sculării , s . f . 1. Atelier unde se fabrică , se repară sau se păstrează scule ( 1 ) . 2. Totalitatea sculelor ( 1 ) care se găsesc într - un anumit loc ; mulțime de scule . - Sculă + suf . -

DEPĂNA

... DEPĂNÁ , deápăn , vb . I . Tranz . 1. A înfășura firele textile dintr - un scul pe un mosor , pe o țeavă etc . sau de pe un fus într - un scul ori a face firele scul

SCULIȘOR

... SCULIȘÓR , sculișoare , s . n . Diminutiv al lui scul . - Scul

ȚEVUI

ȚEVUÍ , țevuiesc , vb . IV . Tranz . A trece pe țevi firele de bătătură de pe bobine , mosoare , sculuri , cu ajutorul sucalei , înainte de a se introduce în suveică . - Țeavă + suf . -

BRADFORD

BRADFORD s . n . Sistem englezesc de clasificare a lânurilor , după calitate , în cifre care reprezintă numărul de sculuri obținute dintr - o livră de lână . [ Pr . : brédford ] - Cuv .

CĂLEAP

... CĂLEÁP , călepe , s . n . ( Reg . ) Rășchitor mic ; p . ext . scul

DEPĂNĂTOR

DEPĂNĂTÓR , - OÁRE , depănători , - oare , subst . 1. S . m . și f . Muncitor specializat în depănat . 2. S . n . Organ al mașinii de cusut care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii . 3. S . f . Dispozitiv pe care sunt așezate sculurile la mașinile de depănat ; ( în industria casnică ) vârtelniță . - Depăna + suf . -

DEPĂNAT

... DEPĂNÁT^2 , - Ă , depănați , - te , adj . ( Despre fire ) Strâns în scul

HASPEL

HÁSPEL , haspeluri , s . n . 1. Mașină folosită la finisarea țesăturilor și a pieilor . 2. Mașină care trece firele de pe țevi sau de pe bobine pe sculuri , pentru a forma pachete de

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...