|
|
||
Vezi și:COLĂCEL,
ÎNCOLĂCI,
ÎNCOLĂCIT,
CĂPEȚEL,
COLĂCAR,
COLĂCI,
GHIZD,
GLAMNICĂ,
PLUTĂ,
POMNEATĂ
... Mai multe din DEX...
COLAC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. COLÁC, colaci, s.m. 1. Un fel de pâine, de obicei în formă de inel, împletită din mai multe suluri de cocă. * Colaci domnești = daruri obligatorii trimise domniei de orașele din Țara Românească și din Moldova. * Expr. A se face colac = a se așeza, a se culca cu corpul încolăcit. Colac peste pupăză = se zice când la un necaz sau la o nenorocire se adaugă un alt necaz sau o altă nenorocire. A umbla după (sau a aștepta) colaci calzi = a umbla după (sau a aștepta) lucruri bune, plăcute și venite de-a gata. A aștepta (sau a primi pe cineva) cu colaci calzi = a face (cuiva) o primire bună. 2. Obiect de metal, de lemn, de cauciuc etc. de formă inelară. * Colac de salvare = inel de plută sau de cauciuc umflat cu aer, cu ajutorul căruia o persoană (naufragiată) se poate menține deasupra apei; centură de salvare. ** Împrejmuire de piatră sau de lemn în jurul unei fântâni; ghizd. 3. Rotocol de fum (de țigară). - Din sl. kola??.Sursa : DEX '98 COLÁC s. v. cozonac.Sursa : sinonime COLÁC s. 1. v. ghizd. 2. v. talpă. 3. v. rotocol.Sursa : sinonime colác s. m., pl. coláciSursa : ortografic COLÁ//C \~ci m. 1) Pâine albă în formă de inel, împletit din două sau mai multe vițe de aluat. * A se face \~ a sta culcat cu corpul încovoiat. Omul nu fuge de \~, ci de ciomag fiecare se ferește de rău, nu de bine. A aștepta pe cineva cu \~ci calzi a-i face cuiva o primire cordială. \~ peste pupăză la un necaz se adaugă altul. La cel bogat vine și dracul cu \~ celui norocos îi merge bine întotdeauna. Cum e sfântul și \~cul după cum e omul, așa este și atitudinea față de el. 2) Obiect de formă inelară având diferite întrebuințări. * \~ de salvare cerc de plută sau de cauciuc (umflat cu aer sau cu alt material ușor), folosit pentru a ține la suprafața apei un naufragiat. \~ de fum rotocol de fum de țigară. 3) Îngrăditură de piatră sau de lemn a unei fântâni; ghizd. /Sursa : NODEX colác (-ci), s.m. - 1. Un fel de pîine, în formă de inel, împletită din mai multe straturi de aluat. - 2. Covrig. Se spune mai ales despre colacii sau covrigii de o anumită formă, ce se împart de pomană pentru odihna sufletului unui mort; colacul mare, pentru preot și dascăl, de formă circulară, înconjurat de două împletituri, și avînd deasupra două chifle rotunde și două cruci dispuse simetric; colacii lăturalnici, pomană de 17 colaci, dintre care unul se presupune pentru Domnul, altul pentru Fecioara Maria, 10 pentru mort și 5 liturghioare sau covrigi în formă de două 8 încrucișate; colacii de la ușa cuptorului, grup de 11 colaci ce se împart calzi. - 3. Pîine dată de pomană. - 4. În general, obiect în formă roată sau de covrig. - 5. Colac de salvare. - 6. Colier. 7. Coroană. - 8. Arc, boltă. - 9. Ghizd, colac de fîntînă. - 10. Obadă. - 11. Gard, împrejmuire. - 12. Perniță de pus pe cai. - 13. (Înv.) Dar, cadou. - 14. (Înv.) Recompensă, bacsiș. - Mr., megl. culac, istr. colac. Sl. kola?, de la kolo "roată" (Miklosich, Slaw. Elem., 25; Cihac, II, 67; Conev 66); cf. bg. kola?, sb. kòla?, rus. kala?. Rezultatul normal, *colaci, pl. colaci, a dus la formarea unui sing. analogic (DAR). Este inutilă, prin urmare, ipoteza lui Diculescu, Elementele, 473, bazată pe gr. *??????, în loc de ??????. Cuvîntul rom. a intrat în mai multe limbi, uneori împreună cu alte der., bazate pe fonetismul sl.: tc. kolak (față de kulaç), alb. kuljat (față de kalja?), bg. kolak, mag. kalák "bacșiș" (față de kalács), cf. Berneker 541 și DAR. Der. colăcel, s.m. (covrig); colăcime, s.f. (ofrandă de colaci sau de daruri); colăcar, s.m. (persoană care oferă un dar; persoană care improvizează orații la nunțile tipice; turnător); colăcăriță, s.f. (femeie care pregătește pîinile de pomană); colăcări, vb. (a recita orații; a spiona; a turna); colăcărie, s.f. (orație, denunț); colăcaș, s.m. (persoană care improvizează orații); colăcășie, s.f. (orație); colăcer, s.m. (prieten al mirelui, care îi este martor și care recită orația), cuvînt care pare a se fi încrucișat cu colcer, clucer, și pe care Tiktin și DAR le consideră der. de la conăcar și confundat cu colac prin etimologie populară, ipoteză puțin plauzibilă (și mai puțin este der. din bg. kola?er, propusă de Conev 58); colăci, vb. (a aranja o căsătorie, a face pe pețitorul; a prezenta, a face cunoștință; a (se) amesteca, a (se) băga; a spiona, a turna, a denunța, a descoperi; a face colac, a răsuci; a încurca, a încîlci); colăcitură, s.f. (rulou; încurcătură); colătău, s.n. (mîner; coc, conci), pe care Tiktin și DAR îl pun în legătură cu mag. kallantyú "clanță" (cf. Stamati: pletele i-au pieptănat și colătău le-au făcut); încolăci (var. (în)colătăci), vb. (a face ca un cerc, a încovriga); încolăcitură, s.f. (roată, cerc); descolă(tă)ci, vb. (a desface, a întinde, a desfășura).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru COLACRezultatele 1 - 10 din aproximativ 52 pentru COLAC. ... Și cuptorul l-a umplut Și colacii au crescut. Apoi lelea c-o lopată Tras-a unul mare-n vatră, Un colac rotund, frumos, Alb ca fața lui Hristos, Și mi l-a rupt drept în două Ca să ni-l deie tot nouă.. De ... Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni ... conocarii mirelui și vorniceii miresei și poftesc la nuntă. Acești flăcăi sunt împodobiți cu flori la piept și la cușmă, unul dintre ei are un colac mare legat cu busuioc. Intrând în casă, unul zice: — ,,V-a poftit cuconul mirele și cucoana mireasa, și cuconii socrii cei mari ... Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni ... cea mare, Ș-a luat o sită deasă, De mătasă, Ș-a cernut un sac, Ș-a făcut un colac, Cu miere îndulcit, Cu zahar zăhăruit, Ca pentru noi, plugărașii, gătit. V-am ura, v-am mai ura, Dar ne temem că vom însera, C ... Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun (Adunate din norod) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Doi boieri de cei mari, O! Leroi, Doamne [1]! Ca și doi drumari, O! Leroi, Doamne! Vin din Rusalim, Merg spre Vithleem. Dară cine sunt? Îi Iosif cel sfânt Și Maria sfântă, Care așa cuvântă: — Iosif, mi-i greu De acest drum rău. Vină să ne odihnim. Și să ne umbrim. De un plop au dat Și acolo au stat, De s-au răcorit. Plopul că s-o clătinat, Umbra că s-au tras, Soarele i-au ars... Sfânta Maria Mult se supără Și mi-l blestemă, Din gură-mi zicea: — Plop afurisit, Să nu fii rodit, Să crești tot în sus, Umbră nu mi-ai adus! Iară au plecat Și ei mi-au plecat Prin văi și vâlcele, Miriști, păpușoiști. Precista au picat, Căci s-au împiedicat De-o tufă din cale. Ea, oftând cu jale, Din gură-mi zicea Și mi-o blestema: — Tufă-afurisită, Să nu crești în sus, Cine de tine se va-mpiedica, Toți te-or blestema... Iar au mai plecat, Un măr au aflat. Și ei ... Dimitrie Anghel - Jertfa Jertfa de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Trandafirii roșii", în Sămănătorul , II, 11, 16 martie 1903, p. 162—165. Semnat : Teofil Jianu. Ca o floare era fata împăratului între florile ei, și flori de cîmp ori flori rare de grădină, toate-și întorceau fața spre dînsa ca spre o stăpînă. Și unde odrăslește pămîntul flori și ramurile copacilor urzesc umbră, acolo se aciuiază și cuiburi, și toate gîngăniile se strîng, ca să aibă soarele pe ce-și împrăștia razele, și oglinzile acelea pe care le-a lăsat Dumnezeu omului : ochii să le poată răsfrînge în ei și să se veselească. Naltă și zveltă, pe unde trecea, vîntul avea grijă s-o ia înainte și, aplecat pe gura scorburilor, să-i cînte ca dintr-un nai uriaș tot soiul de melodii. Cucii își amestecau și ei nota lor stingheră, gheonoaiele băteau și ele la răstimpuri măsura, măruntele păsări împrăștiau cascade de triluri. Gîngăniile mici, fărîmăturile acestea de nestemate împrăștiate pe fața pămîntului, urcau încet pe poala rochiei ei albe și încremeneau locului, împodobind-o ca niște juvaere. Rîndunelele și lăstunii o înconjurau în cercuri nebune, împrospătîndu-i aerul cu aripele lor. Miresmele o întîmpinau pretutindeni, ... George Coșbuc - Moartea lui Fulger ... nici trâmbițile-n văi, Nu vezi cum sar grăbiți ai tăi Râdeai de moarte prin bătăi, Dar ea te-a-nvins. Pe piept, colac de grâu de-un an, Și-n loc de galben buzdugan, Făclii de ceară ți-au făcut În dreapta cea fără temut, Și-n mâna ... au pus un ban. Cu făclioara, pe-unde treci, Dai zare negrilor poteci În noaptea negrului pustiu, Iar banu-i vamă peste râu. Merinde ai colac de grâu Pe-un drum de veci. Și-ntr-un coșciug de-argint te-au pus Deplin armat, ca-n ceruri sus Să fii întreg ... Anton Pann - Tăcerea e ca mierea Anton Pann - Tăcerea e ca mierea Tăcerea e ca mierea de Anton Pann 0 muiere rea, limbută, Otrăvită, netăcută, Nu înceta cu certatul, Tot își judeca bărbatul. El iar cu firea neghioabă De bătăi o făcea toabă. Așa ea ce să gîndește, Într-o zi nu zăbovește, Merge la o vrăjitoare, Vestită fermecătoare, Să roagă cu bună plată Să-i facă să nu o bată. Baba, fiind pricepută, Cunoscu ca e limbută, Și îi zise : -Fii în pace, Eu cererea-ți o voi face, Numai, draga mamii fată, Du-mi-te în tîrg îndată, Și vreme fără a pierde, Cumpără un ulcior verde. Apoi mîine des de noapte, Fără vorbe, fără șoapte, Mergi la fîntînă tăcută Și ia apa nencepută, Care iar tăcînd în tine, S-o aduci aici la mine, Ca s-o pui seara la stele Cu descîntecele mele. Așa femeia să duse Și toate-n faptă le puse. Luă ulcior, luă apă, Tocma ziua cînd să crapă, Îl duse la vrăjitoare Și ea îl puse la soare. Stătu pînă dimmeață, Cu astupuș de verdeață. Muierea cea îngrijată Veni la ulcior îndată. Baba cum o văzu-l scoase Cu niște vorbe șoptoase, Zicînd : -Dragă, iată- ... Gelu Vlaşin - Insomnie Insomnie de Gelu Vlașin am iahtul meu la tulcea obeliscul și colacii de salvare cu frișca de pe tortul revelionului și sînii tăi am iahtul meu faleză cu dunăre și monumentul de pe colină am iahtul meu o șalupă rapidă și sticle de șampanie două camera nicoletei cu respirațiile tale valuri și postere am iahtul meu la tulcea și noaptea în care-o să George Coșbuc - Nuntă în codru ... dintr-o dată, S-a trezit că-i adunată Și c-o duce-n chiu. Că-ntr-o zi, purtând în mână Un colac ș-un băț, Prepelița cea bătrână S-a pornit și-n deal și-n vale, Și chema-ntâlnind pe cale Lumea la ospăț ... George Topîrceanu - Homer: Chinurile lui Ulise ... răbda să te știu la-ndemână, prin apele mele, Fără să-ți dau ajutor, mare fiind filantroapă! Iat-am venit să-ți aduc așadar un colac de salvare, Numai atâta mă-ntreb — dacă ți-a fi pe măsură... Zise și-n chip de pretext îi aruncă o mică ... George Topîrceanu - Scrisoare (Topîrceanu) George Topîrceanu - Scrisoare (Topîrceanu) Scrisoare de George Topîrceanu 1922. Aluziile lui Topîrceanu vizează pe criticii M. Dragomirescu și Eugen Lovinescu Răspuns. ...Ba mata ești tip ridicol ! Eu n-am scris nici un articol Întru apărarea Muzii, Despre cel care Pare Că-mi faci treizeci de aluzii... Criticul pe care-aici Îl ataci în versuri mici Nu-i, desigur, măscărici, Colibri sau licurici... Însă nici Bou sau vacă, precum zici. E profesor (onorabil), Autor (interminabil), Om politic (execrabil), Critic (foarte vulnerabil, Dar pasabil), Președinte (incurabil). Când își laudă ciracii, Îi compară cu toți dracii. Fără spirit diplomatic, Cu-ale lui precepte Drepte, Are cioc, dar e simpatic. Cel pe care-n adevăr L-am luat cândva-n răspăr E un tip mai fistichiu. Când îl iei în pripă, Țipă... Lasă-mă să ți-l descriu. Are-o mutră anodină De frizer cu mandolină, O privire clandestină, Nas de parafină Fină, Și la gură vaselină. Braț rotund și crupă plină, Organism de gelatină, Cu structură androgină, — Iar la-nfățișare Pare O statuie de slănină. Și mai are... Ce mai are? Când se duce la culcare E de genul feminin, Dar când scrie proză Roză, Iscălește masculin. În al Criticii domeniu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COLACRezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru COLAC. ... COLĂCÉL , colăcei , s . m . 1. Diminutiv al lui colac ; colac mic care se împarte la nunți , la înmormântări etc . 2. ( Bot . ; reg . ) Pelargonie . - Colac ... ÎNCOLĂCÍ , încolăcesc , vb . IV . Refl . și tranz . A ( se ) face ca un cerc , a ( se ) înfășura în formă de colac ... ÎNCOLĂCÍT , - Ă , încolăciți , - te , adj . Învârtit , înfășurat ( în formă de colac ... CĂPEȚÉL , căpețele , s . n . 1. Bucățică mică ( din ceva ) . 2. Colac ... COLĂCÁR , colăcari , s . m . ( Pop . ) Fiecare dintre flăcăii care însoțesc ( călare ) alaiul nunții și care rostesc la masă orația de nuntă . [ Var . colăcér s . m . ] - Colac ... A introduce undeva pe un străin ( nepoftit ) care se stabilește apoi acolo . 3. A sfătui pe cineva ( să facă ceva rău ) . - Probabil din colac ... etc . , cu care se căptușește o fântână pe dinăuntru . 2. Împrejmuire de piatră , de bârne etc . în jurul unei fântâni de la sol în sus ; colac ... GLÁMNICĂ , glamnice , s . f . ( Pop . ) Șervet răsucit în formă de colac PLÚTĂ^1 , plute , s . f . Ambarcație ușoară , plutitoare , uneori prevăzută cu flotoare , construită din trunchiuri de copac prinse împreună și destinată transportului trunchiurilor pe ape curgătoare . PLÚTĂ^2 , plute , s . f . 1. Specie de plop ale cărui ramuri cresc aproape de la baza trunchiului , dând coroanei o formă de piramidă lungă și îngustă ; plutaș ^2 ( Populus pyramidalis ) . 2. Material gros , neted , poros , impermeabil , elastic și mai ușor decât apa , obținut din stratul exterior al scoarței unor specii de stejar și folosit pentru fabricarea dopurilor , a colacilor de salvare , ca material izolant , în construcția avioanelor etc . , ... ban , iar la celălalt o lumânare , care se pune în mâna mortului sau se dă de pomană celor care iau parte la înmormântare . 2. ( Reg . ) Colac Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||