|
|
||
Vezi și:CERVIȘ,
JUMARĂ,
OLEOMARGARINĂ,
OPAIȚ,
SFARĂ
... Mai multe din DEX...
SEU - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SEU s.n. Grăsime animală obținută din țesuturile grase ale bovinelor, ovinelor și cabalinelor, întrebuințată în industrie și, mai rar, în alimentație. ** Fig. Avere, bogăție, bunăstare personală. * Expr. A trăi din seul său = a trăi numai din ceea ce a agonisit singur; a trăi din resurse proprii. A face (sau a prinde) seu = a se îmbogăți. A pune (sau a prinde etc.) seu = a se îngrășa. A avea seu la rărunchi = a fi înstărit, a avea avere; a-i merge foarte bine. - Lat. sebum.Sursa : DEX '98 SEU s. v. avere, avut, avuție, bogăție, bun, mijloace, situație, stare.Sursa : sinonime seu s. n., art. séul; pl. séuriSursa : ortografic SEU \~uri n. Grăsime de animale rumegătoare, folosită mai ales în industrie. \~ de oaie. * A avea \~ a avea o situație materială bună; a fi înstărit. A prinde la \~ (sau a face \~) a deveni avut. /<lat. sebumSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SEURezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru SEU. Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos ... biruiască. Zmeul se uită în sus și, văzînd un corb, îi zise: — Corbule, corbulețule! du-te la zaana și-ți moaie o aripă în seu și una în apă și cu seul să mă stropești pe mine, iar cu apa să stropești pe Făt-Frumos, că ți-l dau împreună ... l mănînci. Făt-Frumos rădică și el capul în sus și zise: — Corbule, corbulețule! du-te la zaana și moaie-ți o aripă în seu și alta în apă și cu seul să mă uzi pe mine, iar cu apa să uzi pe zmeu, că-ți dau să mănînci trei ... Costache Conachi - Răspunsul unei scrisori Costache Conachi - Răspunsul unei scrisori Răspunsul unei scrisori de Costache Conachi Am cetit, iubite frate, mărturisirile tale Și le crez că-s strecurate chiar din simțire de jale; Nu-mi rămâne îndoială că ți-au adus oțărire Politica cea vicleană ce au toți grecii din fire, Și fănarul care arde seul topit cu cruzime, Și nevinovatul sânge al zimbrului cu prostime... După acestea urmează și a gustului schimbare; Din curtezan cu mândrie, calic rob cu fală mare, Să te faci plugar de țară, sămbrăluit cu prostimea, Și să guști viața cea dulce ce nu are istețimea! Vei vide, dragă tovarăș, că - pe brazda ce rănește Fierul plugului cu huiet, - prostul care cornărește, Sudori varsă și se luptă fără de nici o cruțare, Ca să ducă frupt de sânge crocodililor din mare... Ș-ăi veni la cunoștință ca să crezi că cu dreptate Iscălitul versuiește... și zice, și face George Topîrceanu - La neige La neige de George Topîrceanu Que de fois, mon amour, auprès du feu qui tremble, PĂ©nĂ©trĂ©s par les doux regrets du jour mourant, Nous restâmes rĂȘveurs Ă regarder ensemble Les grands flocons de neige qui tombaient lentement... Maintenant je suis seul, hĂ©las! Le jour se pâme... Et je souris (combien plus triste qu’autrefois!) Aux doux regrets d’antan qui tombaient sur nos âmes Comme les grands flocons de neige, sur les ... putea-voi ca să scap p-amicul meu, Cu el mor, însă credința nu va rămâne înfrântă. Și tiranul cel sălbatic n-aibe în cugetul seu Că amicului amicul a calcat credința sântă; Preste ambi să împlinească a lui crudă fărdelege, Dar cunoască că viază amicițiii sânta ... ... tu, ce ai auzit Cest uric plin de minune, Fie-n cuget tipărit Și la tot nepotul spune : Pentru patrie și zeu Să prosfoare traiul seu !â€� Cînd aceste-a încheiet, Se încreață-n apei undă, Și cu ziua, pe încet, Plasele se acufundă ; Nici alt om o mai ... ... care s-o giurat la Ieși cu opoziția unită, care guvernul o fost combătut din cauza enfamiilor , că Shylockul încoronat , papistașul catolic împreună cu nepoțelul seu nu vor mai capata nouă domenii, sau daca o mințit atunci, să vină să ne spună acuma ca să știe publicul, să știe țara cu ... Constantin Negruzzi - Melancolie (Negruzzi) ... 1839 , București, 1839 O puternică plecare ce nu rabdă-mpotrivire Mă îndeamnă să cânt astăzi acea tânără simțire Ce-n singurătate numai își are locașul seu, Dar ceresc trimis în lume din sânul lui Dumnezeu. Fie ca aceste versuri ce curând vor fi uitate Să aducă alinare vrunor inimi întristate, Și ... ... câteva cuvinte și numele Mircea, iar pe cealaltă se citesc deslușit aceste cuvinte: "Aici odihnește maica Teofana călugăriță, cu fie-sa doamna Florica și fiul seu Nicolae-vodă, leat 1425." Descoperire neașteptată și plăcută! Familia lui Mihai Viteazul în același mormânt cu bătrânul Mircea. Deși o istorie zice că doamna Florica ... Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic şi merele de aur Prâslea cel voinic și merele de aur de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. Era odată un împărat puternic și mare și avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori și meșteșugită nevoie mare! Așa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În fundul grădinei avea și un măr care făcea mere de aur și, de când îl avea el, nu putuse să mănânce din pom mere coapte, căci, după ce le vedea înflorind, crescând și pârguindu-se, venea oarecine noaptea și le fura, tocmai când erau să se coacă. Toți paznicii din toată împărăția și cei mai aleși ostași, pe care îi pusese împăratul să pândească, n-au putut să prinză pe hoți. În cele mai de pe urmă, veni fiul cel mai mare al împăratului și-i zise: - Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și am văzut roade foarte frumoase în pomul din fundul grădinei, dar n-am putut gusta niciodată din ele; acum a dat în copt, dă-mi voie ca nopțile astea să păzesc însumi, și ... Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi) Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi) Aprodul Purice de Constantin Negruzzi Apărută prima dată în broșură, Iași, 1837. Fost-au acest domn, om nu mare la stat, însă întreg, drept, viteaz și meșter la războaie... și era mare jale Și plâns în norod pentru, pederea acestui domn bun. Vornicul Ureche, La viața lui Ștefan cel Mare Ciocârlia cea voioasă în văzduh se legăna Ș-înturnarea primăverii prin dulci ciripiri serba, Plugariul cu hărnicie s-apucase de arat Pământul ce era încă d-al său sânge rourat; Uitas-acum moldovanul trecutele lui nevoi, Și cu fluierul la gură, păstorul pe lângă oi Cântă dragostele sale. Vai! el nu putea gâci Că vrăjmașu-ntr-a lui țară se gătește-a năvăli. Generalul cel mai falnic a dârjilor ungureni, Hroiot ros de-nverșunarea ce avea pe moldoveni — Care-n multe sângeroase lupte i-au fost arătat Că nume de viteaz mare pe nedrept și-a câștigat — Luând veste cum că Ștefan domnul lor atunci s-afla În ținuturi depărtate, având cu el oastea sa, Socoti că favorabil prilej altul n-a găsi De moldoveni și de Ștefan deodată a- ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apă și foc ... în ochi, strângându-și copilul la sân. Candela arde. Muma și copilul, cum stau îmbrățișați, parcă sunt una, o singură ființă... Opaițele și lumânările de seu s-au stins în toată mahalaua. Un vânt care adiase până către miezul nopții dodată s-a pornit în neștire să bată cu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SEURezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru SEU. ... CERVÍȘ , cervișuri , s . n . ( Înv . ) 1. Grăsime de vacă , topită , păstrată în bășici și întrebuințată în alimentație . 2. Carne conservată în seu JUMÁRĂ , jumări , s . f . 1. ( Mai ales la pl . ) Resturile ( comestibile ) rezultate din topirea slăninii , a osânzii sau a seului . 2. ( La pl . ) Mâncare făcută din ouă bătute și prăjite în grăsime ; papară , scrob . [ Pl . și : ( 1 ) ... OLEOMARGARÍNĂ s . f . Grăsime animală obținută din seu ... OPÁIȚ , opaițe , s . n . 1. Lampă mică , primitivă , care luminează cu ajutorul unui fitil introdus într - un recipient umplut cu seu , ulei sau untură . 2. Numele a două plante erbacee anuale sau perene cu tulpina păroasă , dintre care una cu florile albe , rar trandafirii ... ... SFÁRĂ s . f . Miros greu ( și fum ) rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii , de la lumânări de seu |
||