|
|
||
SIDERAL - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SIDERÁL, -Ă, siderali, -e, adj. Care ține de aștri, privitor la aștri, care vine de la aştri, în raport cu poziția acestora; astral. * An sideral = interval de timp (de 365 de zile, 9 ore și 9 secunde) în care Soarele, în mișcarea lui aparentă, plecând de la o stea, ajunge iarăși acolo. Zi siderală = timp scurs între două treceri consecutive ale unei stele la același meridian. Oră siderală = a 24-a parte dintr-o zi siderală. Minut sideral = a 60-a parte dintr-o oră siderală. Timp sideral = timp a cărui unitate de măsură este ziua siderală. - Din fr. sidéral, lat.sideralis.Sursa : DEX '98 SIDERÁL adj. (ASTRON.) 1. astral, (rar) solar. (În universul \~.) 2. ceresc. (Corpuri \~.) 3. stelar, (înv.) stelin. (Lumină \~.) 4. cosmic, interpla-netar, spațial. (Zbor \~.)Sursa : sinonime siderál adj. m., pl. sideráli; f. sg. siderálă, pl. sideráleSursa : ortografic SIDERÁL \~ă (\~i, \~e) 1) Care ține de aștri; propriu aștrilor; astral. 2) Care provine de la aştri; astral. Lumină \~ă. * Zi \~ă interval de timp între două treceri consecutive ale oricărei stele la același meridian. Timp \~ timp care are drept unitate de măsură ziua siderală. /Sursa : NODEX SIDERÁL, -Ă adj. Care se referă la aștri; astral. ** Zi siderală = interval de timp între două treceri consecutive ale unei stele la același meridian; an sideral = intervalul de timp în care Pământul efectuează o revoluție în jurul Soarelui. [Cf. fr. sidéral, lat. sideralis].Sursa : neologisme SIDERÁL, -Ă adj. referitor la aștri; astral. o zi ~ă = interval de timp între două treceri consecutive ale unei stele la același meridian; an ~ = intervalul de timp în care Pământul efectuează o revoluție în jurul Soarelui. (< fr. sidéral, lat. sideralis)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SIDERALRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru SIDERAL. Alexandru Macedonski - Sub stele Alexandru Macedonski - Sub stele Sub stele de Alexandru Macedonski În noaptea naltă Ce s-a lăsat peste natură Se-ntrezăresc prin frunzătură Stelare-adâncuri ce tresaltă. Întregi sisteme De nebuloase siderale Răsar din lumile spectrale Ca ofilite crizanteme. În sus spre ele A gândului mitraliare C-o uriașă cutezare Străbate țintă printre stele, Dar noaptea naltă, Ce stăpânește neclintită, Se duce vecinic negrăbită De la o lume la George Topîrceanu - Balada unei stele mici George Topîrceanu - Balada unei stele mici Balada unei stele mici de George Topîrceanu Ții minte tu, iubita mea, O noapte de argint în care Mi-ai arătat pe cer o stea Din Carul mare? Cu fața-n sus, spre Dumnezeu Lăsându-ți capul să se culce Pe brațul meu Te legănam, povară dulce Deasupra noastră, un castan Cu frunze pudic răsfirate Pentru-a servi de paravan Iubirilor nevinovate Tinzând o ramură-n zadar Ca să ne apere de stele Fusese martor ocular La toate cele Și nu mi-ai spus atunci nimic Dar când mi-am coborat privirea Un deget mic Mi-a arătat Nemărginirea Un strop de-argint a lunecat Și, cu paloare-i siderală Pe cerul negru a-nsemnat Un fir subțire de beteală…. Ții minte ce fior străin Trecu atunci, din constelații Prin bluza ta de crepe-de-Chine Cu aplicații? Ce vești din cerul depărtat A nins pe fruntea ta zenitul? Ce gânduri tainice-ai schimbat Cu infinitul? Sclipind departe, prin frunziș O stea smerită și albastră Sta singuratică, pieziș Deasupra noastră Și ca un spin, Cu raza-i rece și subțire Mi- ... George Topîrceanu - Tudor Arghezi: Utrenie George Topîrceanu - Tudor Arghezi: Utrenie Tudor Arghezi: Utrenie de George Topîrceanu Pe pieptarul veșniciei Sumedenii negi de foc, Galbeni, strugurii tăriei Se răsfiră și se coc. Lumea-și culcă fruntea-n poală, Purecată de profeți, Sub lumina siderală Ce se scurge prin pereți. Dar în fiecare noapte Limba ei, suind pe zid, Amăgită linge lapte Din tărie, Ion Luca Caragiale - Finis Finis de Ion Luca Caragiale Sonet simbolist decadent Un meteor!... Bizară auroră boreală Din polul nord la polul d-amiază... Din Zenit Până-n Nadir cutremur... iar sfera siderală Cămin imens, chaotic, jăratic infinit! A! ce amenințare meschină și banală! Nu mă-ngrozește! – zice poetul prigonit – Un fenomen ca altul!... Nuanță infernală, Văzduh aprins ... Desigur, Iehova-a-nnebunit! Ei, și?... Balanța-i strâmbă și judecata nulă! Nici psalm, nici Laudamus, dar nici accent de hulă, Din coardele-mi măiestre d-acu n-or mai ieși! Se răsucesc și crapă ai lumii vechi pilaștri: Catapeteasma cade!... Macabru danț de aștri!... În loc deTot, Nimica !... Ei, bravo, zău!... Ei, |
||