|
|
||
|
Cuvântul SOCOTEALA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: SOCOTEALĂ Vezi și:SOCOTEALĂ, RĂBOJ, SOCOTI, ATRIBUI, BAȘCA, CHIT, CICĂ, COMISION, COMISIONAR, CONT, CONTIȘOR ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SOCOTEALA: SOCOTEALĂ.
SOCOTEALA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SOCOTEÁLĂ, socoteli, s.f. 1. Calculare, calcul numeric, evaluare numerică. * Expr. A face (sau a da cuiva) socoteala = a plăti (cuiva) ceea ce i se cuvine, ceea ce are de primit. Pe socoteala mea (sau a ta etc.) = pe cheltuiala mea (sau a ta etc.). A-și greși socotelile = a se înșela în așteptări; a nu izbuti. A ieși la socoteală (cu ceva sau cu cineva) = a ajunge la o rezolvare convenabilă, favorabilă (în legătură cu ceva sau cu cineva). A pune (ceva) la socoteală = a lua în considerație (ceva). A pune (ceva) în socoteala cuiva = a obliga pe cineva să plătească (ceva); a imputa cuiva (ceva). ** Cont, situație (de venituri și cheltuieli). ** (Fam.) Fiecare dintre cele patru operații aritmetice fundamentale. ** Sumă de bani datorată (pentru o consumație, o cumpărătură etc.); notă de plată. ** Privire asupra unor fapte din trecut; bilanț. 2. Proiect, plan, gând; idee. * Expr. A-i veni (cuiva) la socoteală = a-i fi (cuiva) pe plac; a-i conveni. (Pop.); A-și da cu socoteala (că)... = a fi de părere că..., a crede că... 3. În expr. A da socoteală cuiva (de ceva) = a răspunde în fața cuiva (de ceva). A ține socoteală de... = a lua în considerare, a avea în vedere. Pe socoteala cuiva = în legătură cu cineva. 4. Rost, rațiune; măsură. * Loc. adv. și adj. Cu (sau fără) socoteală = (ne)chibzuit, cu (sau fără) motiv. 5. (Fam.) Treabă, lucru. - Socoti + suf. -eală.Sursa : DEX '98 SOCOTEÁLĂ s. v. apreciere, atenție, cinste, cinstire, considerație, estimare, estimație, evaluare, îndemn, îndrumare, înțeles, învățătură, judecată, mesaj, minte, numărare, numărat, numărătoare, onoare, povață, povățuire, prețuire, raționament, rațiune, respect, semnificație, sens, sfat, stimă, tâlc, trecere, vază, vorbă.Sursa : sinonime SOCOTEÁLĂ s. 1. calcul, (înv. și reg.) socoată, socotință, (Transilv. și Maram.) sămădaș, (înv.) schepsis, seamă, (înv., în Transilv.) comput. (Face o \~ elementară.) 2. calcul, calculare, socotire. (\~ anilor calendaristici.) 3. (MAT.) calcul, operație. (Cele patru \~eli.) 4. cont, seamă. (Câte nu i se puneau în \~!) 5. seamă. (Vei da \~ de cele făcute.) 6. chibzuială, cumințenie, cumpăt, înțelepciune, judecată, măsură, minte, moderație, rațiune, tact. (Demonstrează multă \~.) 7. rațiune, rost. (Are și aceasta o \~.) 8. rost. (Toate au \~ lor.) 9. ordine, regulă, rânduială. (Știe \~ lucrurilor.) 10. rost, seamă. (Nu mai știa \~ averii lui.) 11. chestiune, lucru, poveste, pricină, problemă, treabă. (S-a lămurit \~ aceea?) 12. calcul, gând, idee, intenție, plan, proiect. (Nu și-a putut realiza \~.)Sursa : sinonime socoteálă s. f., g.-d. art. socotélii; pl. socotéliSursa : ortografic SOCOT//EÁLĂ \~éli f. 1) Totalitate a operațiilor aritmetice efectuate în vederea determinării valorii unei mărimi; calcul. * A face \~ a da cuiva suma de bani care i se cuvine. A-și greși \~elile a se înșela în așteptările sale. A ieși la \~ cu ceva (sau cu cineva) a ajunge la un oarecare rezultat; a o scoate la capăt. A râde pe \~ cuiva a-și bate joc de cineva. A pune ceva la \~ a lua în seamă ceva; a ține cont de ceva. A da cuiva \~ a răspunde în fața cuiva de un lucru. A cere \~ cuiva de ceva a face pe cineva să răspundă de ceva. A ține \~ a lua în considerare. Pe \~eala cuiva pe cheltuiala cuiva. 2) rar Fel de a privi. * A-și da cu \~eala a fi de părere. A-i veni cuiva la \~ a-i conveni. 3) Limită până la care este posibil ceva; măsură. * Cu (sau fără) \~ a) cu (sau fără) chibzuială; b) cu (sau fără) măsură. 4) rar pop. Activitate întreprinsă în vederea unui scop. * Cum e \~eala? Cum stau lucrurile? Care e situația? [G.-D. socotelii] /a (se) socoti + suf. \~ealăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SOCOTEALARezultatele 1 - 10 din aproximativ 239 pentru SOCOTEALA. ... să se învârte-n sus și-n jos pe lângă păun. Azi așa, mâine iar așa, până când i-a venit odată la socoteală și i-a șoptit, cu glasul ei cel mai dulce: „Pi-chi-chi-chi-chi-riâ€�: „Te iubesc!â€� Păunul a ... Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" ... nu se lasă, cu atât i se încarcă mai rău socoteala. În zadar țipă dreptatea în bietul om, geaba tot arată el răbojul și face socoteală lămurită și dreaptă în frica lui Dumnezeu: avocatul îl ia la zor cu gură de Târgoviște, și bietul Mușat, dacă vede și vede, ca să ... stat trebue să fi observat, că atunci când dumnealor fac în privința noastră socoteala avocatului ce are să dea lui Mușat, - atunci când din acea socoteală iese că partidul conservator este un grup nenorocit, de tot neînsemnat, uneori chiar că nu există de loc, noi nu ne sburlim, nu ne buzumflăm ... Ioan Slavici - Păcală în satul lui Ioan Slavici - Păcală în satul lui Păcală în satul lui de Ioan Slavici I se urâse și lui Păcală să tot umble răzleț prin lume, așa fără de nici o treabă, numai ca să încurce trebile altora și să râdă de prostia oamenilor. Se hotărî dar să se facă și el om așezat, ca toți oamenii de treabă, să-și întemeieze casa lui, să-și agonisească o moșioară, — vorbă scurtă, — să se astâmpere odată. Și fiindcă românul zice că nu e nicăieri mai bine ca în satul lui, Păcală se întoarse și el în satul lui și începu cum încep toți oamenii care n-au nimic, adică făcu ce făcu de-și agonisi o vițelușă și o trimise la pășune în izlazul satului. Căci așa se facea averea. Păscând, vițelușa se face vițea, vițeaua se face juncă, junca se face vacă, vaca fată, iar vaca cu vițelul o vinzi ca din prețul ei să cumperi șapte vițelușe și să le trimiți și pe ele la pășune în izlazul satului. De ce e oare izlazul izlaz, dacă nu pentru ca să-l pască vițelușele oamenilor? Păștea dar vițelușa lui Păcală, păștea, și cu cât mai mult păștea, cu ... Gheorghe Asachi - Capra, giunca și oaia, în companie cu leul ... cerb întăi au prins, Și a ei vânat îndată Cătră soții săi arată. Atunci leul, împărat, Pe brâncă au numărat, Zicând: De știu socoteală, Suntem patru la-mpărțală. Pre vânat apoi-mparte, Făcându-și dintăi o parte. Zis-au: Asta mie-o ieu, Pentru că mă cheamă leu, Partea ... Grigore Alexandrescu - O profesiune de credință ... subt a mea isprăvnicie, Am ținut-o eu cu grîne precum fiecine știe. Apoi daca neplătite au rămas prin multe sate, Daca eu la socoteală le-am trecut ceva-ncărcate, Am făcut-o-n conștiință, de iubirea omenirei, Numai spre a mă deprinde cu regula înmulțirei. Las doparte ... ăst cuvînt ce va să zică, Daca, cum mi-a spus un dascăl cu destulă pricopseală, Un guvern în constituții e supus la socoteală, Daca adunări sau cameri pot vorbi făr-a se teme, Astea n-o să ne aducă decît pierdere de vreme, Decît lupte fără ... Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice ... românească, singura ei putință de fericire. A fost semnalul unei mari răsturnări sociale această pornire. Acești generoși tineri, urmărind idealul lor, lepădară fără socoteală cea mai puternică armă politică, averea. Ei credeau că generositatea lor de rasă avea să izvorască fără istorie din pământul patriei. Cu iuțeala vertiginoasă începură ... dormiți în liniște, n'aveți de ce fi mâhniți că ați jertfit averile voastre colosale cauzei liberale române. Voi ați lucrat pentru această cauză fără socoteală - pretinșii voștri continuatori mai socotiți, lucrează prin această cauză. Voi ați murit ruinați; dar nu face nimica - v'ați îndeplinit o datorie sacră pentru patrie ... Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza ... străinătate, numai cu franțuzească și nemțească, erau cârtitori asupra trecutului și cei mai guralivi totodată. Vorba, portul și apucăturile bătrânești nu le mai veneau la socoteală. Și din această pricină, unii, în aprinderea lor, numeau pe cei bătrâni: rugini învechite, ișlicari, strigoi și câte le mai venea în minte, după cum ... hoc al Moldovei, cu toate că și unii și alții erau pentru "Unire". Numai atâta, că bătrânii voiau "Unire" cu tocmală, iar tinerii "Unire" fără socoteală, cum s-a și făcut. Toate ca toatele, dar mare luptă aveau unii dintre boierii tineri cu cuconul Alecu Forăscu, care, una-două ... tovărășie cât de mică, și tot urmează învoială între părți, iar nu așa cu ochii închiși", căci, "dacă n-ai carte, n-ai parte", scurtă socoteală; ba că, "de când cu străinătatea, v-ați înstrăinat și legea, și limba, și inima, și chiar dragostea sătenilor; și după nepăsarea și risipa ce ... Antim Ivireanul - Cazanie la Adormirea preasfintei Născătoarei de Dumnezeu ... credincioșii pământului și supt bezne mai strașnică și mai înfricoșată asupra dracilor decât toți sfinții; întru care nume Mariam, după a mea proastă socoteală, înțelĂ©gem cum că cuprinde în sine trei lucruri: una pentru că fiind numele acesta de trei (silaves), adecă de trei înjugări, să înțelĂ©ge ... Constantin Negruzzi - Disțărare șlicului ... Deci, văzând eu acest lucru, găsisem de cuviință Poarta să să mai lărgească și smetul de cheltuială Acuma să și făcusâ și am fost în socoteală Să poruncesc pentru meșteri, dar Minos luând aminte Că trebuiesc some mari, rezon mi-a pus înainte Că finanțăle se află într-o ... Ion Luca Caragiale - Leac de criză Ion Luca Caragiale - Leac de criză Leac de criză de Ion Luca Caragiale Cu cât se accentuează criza aceasta economică și finanțiară, care ne bântuie de atâta vreme fără s-avem speranță a scăpa așa de curând, cu atât mi se lămurește mai bine amintirea lucrurilor de, pe vremea războiului din urmă ruso-româno-turc. N-am pretenția să pricep economia politică și, prin urmare, nu voi căuta să fac vreo paralelă între starea actuală economică și starea în care se afla țara noastră până în ajunul marelui război. Știu însă că lumea toată se plângea tot așa de amar ca și astăzi de lipsa banilor pe piață. O sumă de negustori mari scrâșneau, văzându-și apropiata cădere; iar cât despre negustorii mici, aceia erau mai leșinați decât muștele apucate pe neașteptate de o toamnă aspră și timpurie d-abia își mai trăgeau sufletul. Când ajunsese criza în toiul ei și lumea era cuprinsă de ultima deznădejde, iată că se declară războiul. M-am dus la un prieten, băcan mare, la poziție principală în Podul Mogoșoaii; îl știam la marginea prăpastiei: faliment sigur în negoț și casele, care erau proprietatea nevestii, ipotecate cu vârf. — Ai auzit? ... Radu Greceanu - Începătura istoriii vieții luminatului ... hanul, de ș-au făcut toate isprăvile domniei După aceia Costandin-vodă, întorcîndu-să la curtea domnească, împreună cu toți boiarii, făcut-au sfat și socoteală și au trimis boiari la Poartă, la împărăție, anume pre: Ghincea vel-vornic, i Alixandru vel-clucer, i Pîrvul logofăt Cantacozino, i Preda Brătășanul și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SOCOTEALARezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru SOCOTEALA. ... SOCOTEÁLĂ , socoteli , s . f . 1. Calculare , calcul numeric , evaluare numerică . 2. Proiect , plan , gând ; idee . 3. În expr . A da socoteală cuiva ( de ceva ) = a răspunde în fața cuiva ( de ceva ) . A ține socoteală de . . . = a lua în considerare , a avea în vedere . Pe socoteala cuiva = în legătură cu cineva . 4. Rost , rațiune ; măsură . 5 ... ... formă cilindrică sau paralelipipedică pe care , în trecut , se însemnau , prin crestături , diferite calcule , socoteli ( zilele de muncă , banii datorați , numărul vitelor etc . ) . 2. ( Pop . ) Socoteală ... SOCOTÍ , socotesc , vb . IV . 1. Tranz . A face socoteală ( 1 ) ; a calcula . 2. Tranz . A avea ceva de gând ; a plănui , a intenționa . 3. Tranz . și ... ATRIBUÍ , atríbui , vb . IV . Tranz . 1. A da , a acorda , a conferi . 2. A pune ceva pe seama , în socoteala ... BÁȘCA , adv . , prep . ( Pop . și fam . ) 1. Despărțit , deosebit , separat ; în chip deosebit , în alt mod . 2. Prep . ( În ) afară de . . . , exceptând , nepunând la socoteală ... A fi chit ( cu cineva ) = a nu mai datora nimic ( cuiva ) ; a nu mai avea de dat ( cuiva ) nici o socoteală CÍCĂ adv . ( Pop . și fam . ; cu valoare de verb unipersonal sau impersonal ) . 1. ( precedă o afirmație pusă pe socoteala altora ) ( Se ) spune că . . . ( lumea ) zice că . . . , după cum ( se ) crede . 2. ( Indică un sentiment de mirare sau de îndoială ) Dacă poate fi cu putință ! auzi ! 3. ( Povestitorul admite ce se spune , dar e convins că nu este așa ) Chipurile , vorba vine ! vorbă să COMISIÓN , comisioane , s . n . 1. Însărcinare dată unei persoane de a procura sau de a transmite ceva ; serviciu făcut cuiva în urma unei astfel de însărcinări . 2. ( Jur . ) Contract în baza căruia o persoană tratează afaceri comerciale în nume propriu , dar pe socoteala altei persoane , în schimbul unei remunerații ( COMISIONÁR , comisionari , s . m . 1. Persoană care tratează afaceri comerciale în numele său , dar pe socoteala altei persoane , în schimbul unui beneficiu . 2. Persoană care se ocupă cu transmiterea de scrisori , pachete etc . pe cale particulară . [ Pr . : - si - ... CONT , conturi , s . n . 1. Socoteală scrisă alcătuită din două părți ( debit și credit ) , care exprimă valoric , în ordine cronologică și sistematică , existența și mișcările unui anumit proces economic pe o ... ... CONTIȘÓR , contișoare , s . n . ( Fam . ; rar ) Socoteală Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||