|
|
||
|
Vezi și forma bază: SOI Vezi și:SOI, CHARDONNAY, FETESC, FURMINT, PINOT, RENGLOTĂ, SULTANIN, VIȚĂ, ȘASLA, ȘORICAR ... Mai multe din DEX...SOIA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SÓIA s.f. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori mici, albe sau violete și cu fructul în formă de păstaie, având semințele bogate în grăsimi și protide, folosite în industria alimentară, în farmacie etc. (Glycine hispida). - Din fr. soja, soya, germ. Soja.Sursa : DEX '98 SÓIA s. (BOT.; Glycine hispida sau max) fasole-japoneză, fasole-soia.Sursa : sinonime sóia s. f., g.-d. art. sóieiSursa : ortografic SÓIA f. Plantă erbacee agricolă, cultivată pentru fructele sale păstăi cu boabe mărunte, galbene și oleaginoase, ce se folosesc în alimentație, medicină și industrie. [G.-D. soiei; Sil. so-ia] /Sursa : NODEX SOIA s.f. Plantă anuală din fam. leguminoaselor (Glycine hispida, Glycine maxima), utilizată ca plantă furajeră, iar boabele de soia și în alimentația umană, soia fiind una din cele cinci semințe sfinte ale Chinei. Există boabe de soia galbene, verzi, roșii și negre. Din ele se prepară ulei de soia, tofu ("brânză de soia"), miso (pastă dulce de soia), făină de soia, din care se produc harusame (tăiței subțiri, transparenți ca sticla); preponderent, din soia se obține așa-numita carne vegetală, un extract de proteine vegetale utilizat ca înlocuitor de carne în preparatele dietetice, iar semințele încolțite de soia sunt foarte apreciate ca ingrediente delicate în diverse preparate culinare.Sursa : gastronomic SÓIA s.f. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, originară din Asia, ale cărei semințe sunt folosite în industria alimentară, în farmacie etc. [< fr. soja, soya].Sursa : neologisme SÓIA s. f. plantă erbacee leguminoasă, originară din Asia, ale cărei semințe, bogate în grăsimi și în proteine, sunt folosite în industria alimentară, în farmacie etc. (< fr. soja, soya, germ. Soja)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SOIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 180 pentru SOIA. Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei Împrumutarea formei de Garabet Ibrăileanu În Originalitatea formei din numărul trecut am spus că împrumutarea formei nu e un fenomen ce ar răsturna explicația noastră în privința legăturii dintre formă și fond, dar că, dimpotrivă, această împrumutare întărește încă această explicație. Pentru a vedea aceasta, vom analiza eminescianismul și, arătând pricinile lui, vom înțelege de ce împrumutarea formei nu răstoarnă cele spuse de noi în articolul trecut. Eminescienii sunt de două feluri: cei fără talent și cei cu talent. Acei care nu-s poeți, adică simplii muritori, nu zic că nu vor fi simțind nimica, căci toți oamenii simt mai mult ori mai puțin și toți au simțământul frumosului, dar simțirea lor n-atinge gradul acela, de la care mai în sus începe a fi poet cineva. Toți simțim, dar nu toți simțim așa de tare ca să putem fi poeți. Acești poeți eminescieni, fără darul poeziei, citind pe Eminescu și găsind într-însul expresia tendințelor și simțămintelor lor, devin admiratorii marelui poet, firește. Până aicea ajungem toți. Însă unora dintre noi, muritori de rând, ne vine și nouă gustul să facem poezii, și cum Eminescu a întrupat așa ... Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul ... lui fată Armin cântărețul pe-ascuns se vedea; Prea frumos la față, Chiar ca și o roză, acel tânăr om Cânta cu dulceață, Dar de soi nu mare, nici fecior de domn. Minvana uitase Al său neam înalt, Căci s-înamorase, Ea, neprihănită, de prostul amat... Deci pe-a nopții ... Pentru anii grabnici ce trec, se sfârșesc? O, dragă iubite, Cu dragoste anii și viața răpesc. Armin Minvană! Minvană! Eu sunt cântăreț, Iar tu de soi doamnă, Strămoșii tăi falnici, tatăl măreț... Minvana Ce-mi pasă de cinste! Dragostea ta numai, cântăreț smerit, Mult mie iubite Covârșește crăiia și domnescul drit ... curând, Iar inima simte Soarta ce m-așteaptă, zorile sosind; Căci zi de s-arată, Sunt nefericit, Ea îi doamn-îndată, Iar eu, cântărețul de soi, înjosit. Minvana Las’ să se reverse Zorile plăcute de care vorbești; Las’ să lumineze Lumea întru care tu, Armin, trăiești; Cu domnești odoare Mâini de ... Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul ... lui fată Armin cântărețul pe-ascuns se vedea; Prea frumos la față, Chiar ca și o roză, acel tânăr om Cânta cu dulceață, Dar de soi nu mare, nici fecior de domn. Minvana uitase Al său neam înalt, Căci s-înamorase, Ea, neprihănită, de prostul amat... Deci pe-a nopții ... Pentru anii grabnici ce trec, se sfârșesc? O, dragă iubite, Cu dragoste anii și viața răpesc. Armin Minvană! Minvană! Eu sunt cântăreț, Iar tu de soi doamnă, Strămoșii tăi falnici, tatăl măreț... Minvana Ce-mi pasă de cinste! Dragostea ta numai, cântăreț smerit, Mult mie iubite Covârșește crăiia și domnescul drit ... curând, Iar inima simte Soarta ce m-așteaptă, zorile sosind; Căci zi de s-arată, Sunt nefericit, Ea îi doamn-îndată, Iar eu, cântărețul de soi, înjosit. Minvana Las’ să se reverse Zorile plăcute de care vorbești; Las’ să lumineze Lumea întru care tu, Armin, trăiești; Cu domnești odoare Mâini de ... Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă ... și care se găsește sub odaia lui vodă . Acea cameră misterioasă, boltită cu piatră, puțin ridicată și luminată prin două metereze, are în fund un soi de scobire în zid, ce servea de vatră. Ferestrele ei privesc în partea Prutului. Așadar, rândul de sus al palatului se compune din cinci camere ... Constantin Stamati - Mascurii în vie ... într-o vie au intrat, Găsind poarta făr’ de pază, căci vierul se-mbătase, Și pe cuptor se culcase. Via era minunată, vița era de soi bun, Sădită de Ștefan-vodă, după cum românii spun; A ei struguri ca de aur, sau de granat mărgele, Pleca mlădioșii curpeni la ... Și-ntr-o oară biata vie au fost fărâmată, Și scurmată, Și de tot stricată; Căci este la toți știut, Ce pagube au făcut Cest soi rău de dobitoace, prin țări unde-au petrecut... Pân’ și la moșii răpite De însuși a lor stăpân, făr-a fi ... Ion Heliade Rădulescu - Coada momițelor ... mire din lume toți bufonii; Și-și da mai dinainte Păreri și mari cuvinte Că au și isteciune, Și mare-nțelepciune, Și darurile toate, un soi tot de la noadă. Și știți pentru ce oare? Pentru că n-avea coadă. Și limbuțea prea tare că-aceast-adăugire De păr, de zgârci ... se opintea Să-mpingă înainte, să poată încăpea Aleasa lor culoare La rege în favoare. Aceștia, firește, erau d-ăi moderați, Muțoi mai ideați, Un soi de popioni, De babuini, mamoni. Ei nu condamnau coada, ziceau că-i lucru bun! Dar ei aveau codiță! și-n public toți propun Că bună ... Ion Luca Caragiale - Termitele... Ion Luca Caragiale - Termitele... Termitele... de Ion Luca Caragiale UN MIC CAPITOL DE ISTORIE NATURALĂ, PENTRU POPOR Termitele sunt niște gângănii, sau gâze, cum le zice poporul la făpturile mici și delicate ale naturii, pe cari oamenii de știință le numesc în genere insecte. Pe termitele acestea, naturaliștii le numără în rândul insectelor, cum zic ei, nevroptere (dela cuvintele grecești nevron, adică nerv, și pteron, adică aripă); căci ele au aripioare străvezii, înăuntrul cărora se vede o țesătură deasă de firișoare nervoase. Ele trăesc în societate întocmită ca și furnicile: au o femeiușcă prăsitoare cu câțiva bărbătuși pe lângă ea, și pe urmă mulțime de soldați și de lucrătoare. Sunt la trup cam de mărimea furnicilor dela noi; de aceea popoarele le-au crezut întotdeauna că sunt furnici cu aripi. Sunt mai multe soiuri de termite; dar toate sunt săpătoare, și afară de asta, cea mai mare parte dintre ele sunt și constructoare; adică, sapă orice a clădit omul, ca pe ruinele clădirilor omenești, să-și clădească ele cuiburile și așezămintele lor. Trăiesc rozând din tot ce le iese 'n cale, tot ce pot roade; și de aceea sunt un așa vrăjmaș al oamenilor, că marele Lineu ... ... de Borsec îmi pricinuiește totdeauna un amestec de simțiri, cu atât mai curios că ele sunt de naturi cu totul străine. Dintâi îmi aduce un soi de fiori reci, care îmi încrețește pielea întocmai ca și când ar fi să intru într-o apă cu gheață. Pe urmă mă desfătează prin ... șăgile veselitoare zboară în văzduh; cavalerii și damele se formează în grupe, și convorbirile se fac mai interesante. Atunci încep criticile între deosebitele cete; un soi de război spiritual naște pretutindeni, și locul primblării dinaintea fântânii este un adevărat câmp de bătălie, unde mulți nenorociți rămân uciși de săgețile sarcasmului. Însă ... ... el, că doar nu l-am lovit să moară. L-a bătut tot satul odată, și n-a murit, că-i soi rău. Soiul rău nu moare. — Și cum l-ai lovit? Moșneagul stătu puțin pe gânduri: — Păi cum... Ia, așa, bine... — Nu: Așa ... Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi ... asupra unei experiențe făcute de un celebru profesor de zoologie. Experiența învățatului naturalist tindea la cunoașterea gradului de voracitate a rațelor. Lăcomia acestui soi de palmipede era îndestul de cunoscută; nimeni însă nu și-ar fi putut închipui că ea ar merge până acolo încât o rață sau un ... Vasile Alecsandri - Balta-albă ... dar nu puteam înțelege de departe dacă acea ființă era om și dacă acele locuințe primitive formau un sat. Îmi închipuiam deci Valahia ca un soi de pustiu vânturat de cârduri de fiare sălbatice și de oameni pribegi ca în sânul Africii... Râdeți, domnilor? dar bun e Dumnezeu! m-oi întâlni ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SOIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 63 pentru SOIA. ... SOÍ^2 , soiesc , vb . IV . Tranz . și refl . ( Rar ) A ( se ) murdări , a ( se ) umple cu soi ^1 . SOI ^3 , soiuri , s . n . Grup de plante sau de animale care aparțin aceleași specii ori varietăți , cu anumite însușiri morfologice sau fiziologice ereditare comune ; plantă ... ... CHARDONNAY s . n . Soi de viță de vie , de origine franceză , cu struguri mici , cilindrici , cu boabe rotunde , albe - verzui , care produce vinuri dulci ; p . ext . vin din acest ... FETÉSC , - EÁSCĂ , fetești , adj . , s . f . 1. Adj . ( Rar ) Care aparține fetei , privitor la fată . 2. S . f . Numele a două soiuri autohtone de viță de vie , care produc vinuri de calitate superioară ; p . ext . vin produs din strugurii acestor două soiuri de viță de vie . Fetească albă . Fetească neagră . - Fată + suf . - ... FURMÍNT s . m . Soi de viță de vie cu struguri mijlocii , cilindrici , cu boabe dese , omogene , verzi - gălbui , din care se fac vinuri superioare ; vin din acest soi PINÓT , pinoturi , s . n . Numele mai multor soiuri de viță de vie superioare de origine franceză , cultivate pentru obținerea vinului ; p . ext . vin produs din strugurii acestor soiuri . [ Pr . : ... RENGLÓTĂ , renglote , s . f . Soi de prun cu fructe mari , sferice , galbene - verzui sau roșcate ; p . restr . fructul acestui soi ... SULTANÍN , - Ă , sultanini , - e , adj . , subst . 1. Adj . ( Despre fructe , legume ) De cea mai bună calitate , de soi . 2. S . f . Soi ... într - un număr mare de soiuri și de varietăți ; vie ( Vitis ) . II. 1. ( Pop . ) Șuviță de păr . 2. Fig . Descendent , urmaș , vlăstar ; p . ext . neam ; soi ȘASLÁ s . f . 1. Nume dat mai multor soiuri de viță de vie care produc struguri pentru masă . Șasla napoleon , Șasla muscat . 2. Portaltoi hibrid pentru vița de vie , folosit pe solurile bogate în calciu . [ Var . : ceaslá s . ... ȘORICÁR , șoricari , s . m . 1. Soi de câine care prinde șoareci . 2. Numele mai multor păsări răpitoare din familia acvilidelor care se hrănesc mai ales cu șoareci ( Buteo ) . [ Var . : șorecár s ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||