SOLANACEE - Definiția din dicționar

Vezi și:CARTOF, MĂSELARIȚĂ, MĂTRĂGUNĂ, MAHORCĂ, PETUNIE, SCOPOLAMINĂ, SOLANEE, SOLANINĂ, TUTUN ... Mai multe din DEX...

SOLANACEE - Definiția din dicționar

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SOLANACÉE, solanacee, s.f. (La pl.) Familie de plante dicotiledonate erbacee bianuale sau perene, caracterizate prin frunze simple, flori solitare sau grupate în inflorescențe și prin fructe bace sau capsule; (și la sg.) plantă care face parte din această familie; solanee. * (Adjectival) Plantă solanacee. - Din fr. solanacées.

Sursa : DEX '98

SOLANACÉE s. (BOT.) solanee. (Mătrăguna este o \~.)

Sursa : sinonime

solanacée s. f., pl. solanacée

Sursa : ortografic

SOLANACÉE \~ f. 1) la pl. Familie de plante erbacee (rar lemnoase), anuale sau perene, cu frunze de obicei alterne, cu flori bisexuate și fructe capsule sau bace (reprezentanți: cartoful, tutunul, mătrăguna etc.). 2) Plantă din această familie. [Sil. -ce -e] /solanacées

Sursa : NODEX

SOLANACÉE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate, din care fac parte cartoful, pătlăgelele roșii și vinete, mătrăguna, tutunul etc.; solanee; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce -e, sg. invar. / < fr. solanacées].

Sursa : neologisme

SOLANACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate erbacee: cartoful, pătlăgelele roșii, vinetele, mătrăguna, tutunul; solanee. (< fr. solanacées)

Sursa : neoficial

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SOLANACEE

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru SOLANACEE.

CARTOF

CARTÓF , cartofi , s . m . ( Bot . ) 1. Plantă erbacee din familia solanaceelor , cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă , ovală sau alungită , comestibili , bogați în amidon ( Solanum tuberosum ) ; p . restr . tuberculul acestei plante , folosit în alimentație și ca furaj ; barabulă , picioc , picioică , barabușcă , bulughină . 2. ( În sintagma ) Cartof dulce = batat . [ Var . : ( reg . ) cartoáfă , cartófă , cartóflă s .

MĂSELARIȚĂ

MĂSELÁRIȚĂ , măselarițe , s . f . Plantă medicinală toxică din familia solanaceelor , cu tulpina înaltă și cu flori galbene cu nervuri violete , din care se extrage atropina ; sunătoare , măselar , nebunariță ( Hyoscyamus niger ) . - Măsea + suf . -

MĂTRĂGUNĂ

MĂTRĂGÚNĂ , mătrăgune , s . f . Plantă erbacee otrăvitoare din familia solanaceelor , cu flori brune - violete care conțin atropină și cu fructe negre , lucitoare , întrebuințată în medicină pentru proprietățile ei antiseptice și cardiace ; beladonă , doamna - codrului , doamnă - mare ( Atropa

MAHORCĂ

MAHÓRCĂ s . f . 1. Plantă anuală din familia solanaceelor , cu frunze mari , bogate în nicotină și în acid citric , dar lipsite de aroma frunzelor de tutun ; tutun turcesc ( Nicotina rustica ) . 2. Tutun de calitate inferioară , fabricat din rădăcinile mahorcii (

PETUNIE

PETÚNIE , petunii , s . f . Plantă erbacee decorativă din familia solanaceelor , cu tulpina înaltă și cu flori mari , diferit colorate și plăcut mirositoare , care au corola în forma de pâlnie ( Petunia

SCOPOLAMINĂ

... SCOPOLAMÍNĂ , scopolamine , s . f . Alcaloid înrudit cu atropina , extras din frunzele și semințele mai multor plante solanacee

SOLANEE

... SOLANÉE , solanee , s . f . ( Bot . ) Solanacee

SOLANINĂ

... SOLANÍNĂ s . f . Substanță extrasă din unele plante solanacee

TUTUN

TUTÚN , ( 1 ) , s . m . , ( 2 , 3 ) tutunuri , s . n . 1. S . m . Plantă erbacee din familia solanaceelor , cu tulpina înaltă , cu frunzele mari și moi , ovale , rotunde sau lanceolate , de un verde - închis , cu flori albe , roz sau roșii , reunite în buchete ( Nicotiana tabacum ) . 2. S . n . ( Colectiv ) Frunze de tutun ( 1 ) , care , supuse unui tratament special , se fumează , se prizează sau se mestecă . 3. S . n . ( Înv . ) Pachet de tutun (

A r c h e u s . r o