Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SPORI, SPORIRE, SPORITOR, SPORULAȚIE, ÎNMII, ÎNMULȚI, ÎNSUTI, ÎNTINDE, ACROSPOR, ASCĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SPOR: ȘPOR.

 

SPOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SPOR^1, spori, s.m. Organ microscopic al organismelor vegetale, care serveşte la înmulțire, la răspândire și, adesea, pentru supraviețuirea în condiții nefavorabile. ** (Zool.) Corpuscul reproducător la anumite protozoare. - Din fr. spore.

Sursa : DEX '98

 

SPOR^2, (3) sporuri, s.n. 1. Faptul de a progresa ușor, de a avea randament în muncă; progres. * Loc. adj. și adv. Cu spor = cu mare randament; spornic; repede. Fără spor = fără randament; puțin; încet. * Expr. A avea spor = a realiza, a produce mult în timp (relativ) scurt. Spor la lucru! formulă de urare adresată cuiva care lucrează sau merge la lucru. 2. Abundență, belșug, prosperitate; folos, câștig. 3. Creștere, mărire, majorare; adaos, supliment; (concr.) ceea ce reprezintă o creștere, o mărire, un adaos. - Din sl. spor?, bg. spor.

Sursa : DEX '98

 

SPOR s. v. abundență, belșug, beneficiu, bogăție, bunăstare, câștig, îmbelșugare, îndestulare, prisos, profit, prosperitate, venit.

Sursa : sinonime

 

SPOR s. 1. adaos, supliment. (\~ la salariu.) 2. v. majorare. 3. randament. (Nu avea \~ la lucru.)

Sursa : sinonime

 

spor (bot., zool.) s. m., pl. spori

Sursa : ortografic

 

spor (progres, belșug, majorare, supliment) s. n., (majorări, suplimente) pl. spóruri

Sursa : ortografic

 

SPOR^1 \~uri n. 1) pop. Rezultat bun, obținut în urma depunerii unui efort; reușită; succes; izbândă. Cu \~ eficient. * A avea \~ a obține repede și ușor rezultate frumoase. Fără \~ fără randament; încet. \~ la lucru (sau la muncă)! formulă de urare adresată celui care lucrează, care începe lucreze sau merge la lucru. 2) rar Parte care se adaugă la ceva în vederea completării; supliment; adaos; anexă. /sporu

Sursa : NODEX

 

SPOR^2 \~i m. biol. Organ microscopic reproducător la unele organisme (vegetale sau animale) inferioare, care serveşte la răspândirea și supraviețuirea acestora în condiții nefavorabile. /spore

Sursa : NODEX

 

SPOR s.m. 1. (Biol.) Celulă reproducătoare asexuată și de răspândire a unor plante inferioare. 2. Corpuscul reproducător la diverse protozoare. // -spor - element secund de compunere savantă cu semnificația "(referitor la) spori", "spor". [< fr. spore, cf. gr. spora - sămânță].

Sursa : neologisme

 

SPOR^1 s. m. celulă reproducătoare asexuată la unele vegetale inferioare (ferigi, mușchi, ciuperci, bacterii) și la sporozoare. (< fr. spore)

Sursa : neoficial

 

SPOR^2(O)-/SPORI-, -SPÓR elem. "spor, -mânță". (< fr. spor/o/-, spori-, -spore, cf. gr. spora)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SPOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 72 pentru SPOR.

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

... se împrumuta cu milioane de pe aiurea, care milioane trebuie iarăși a se duce de unde au venit, ba încă și cu un spor de dobânzi. Țara câștigă, că ne deprinde a avea încredere în noi înșine, și își poate pregăti mijloace pentru toate marile îmbunătățiri ce ...

 

Ștefan Octavian Iosif - La cules

... ntreabă zarea. Bătrînii doar își rîd în barbă : Nu-i prinde-așa ușor mirarea ! Ci mai vîrtos la chef se-ndeamnă : „Copii ! belșug și spor

 

Ștefan Octavian Iosif - Sonet modern

Ştefan Octavian Iosif - Sonet modern Sonet modern de Ștefan Octavian Iosif Se-ntinde fără de hotar câmpia În visul liniștii de-amiaz furată... Doar, ca o liră-n aer spânzurată, Sus, cântă, nevăzută, ciocârlia. Dar ce nor alb departe-n drum s-arată? Tot vine, crește, parcă vijelia I-ar da avânt și i-ar spori tăria Cum trece vâjâind ca o săgeată! Săltând în fuga roților pripite, Ca și un monstru cu-aripi înmiite, Căruța Modei piere la răspânte... A izbutit doar câteva clipite Măreața pace-a firii s-o-nspăimânte... Sus, ciocârlia n-a-ncetat să

 

Alecu Donici - Nada și chiticul

Alecu Donici - Nada şi chiticul Nada și chiticul de Alecu Donici Deși n-am darul de ghicit, Văzând însă pe flutur pe lângă lumânare, Prezicerea-mi îndată își are-a ei urmare: Că el nu scapă nepârlit! Aceasta-i o asemănare, Din care cititorii pe samă-și vor opri Cât bunele lor simțuri în parte vor dori. Iar eu aud adese iertând întâi greșală Sub nume de o glumă, de cuget trecător; O! toate trec pe lume, dar fapta rea-i fatală, De-a ei ademenire nu poți scăpa ușor. Judecătorul care La-ntâia lunecare Vrea cugetul s-adoarmă cu pilda unor alți... Să știi că-n mârșăvie va-ntrece pe ceilalți. Un cămătar ce-odată luă pe an dobândă Cât capete e-n stare pe tatăl său să vândă. Un avocat ce crede să facă negrul alb După a mea părere are moral cam slab. Un june crescut bine, Dar prea-ncântat de sine, În oarba-i îngâmfare pe loc e cap stricat. O jună frumușică ce curte nu primește, Mai mult însă cu unul prin unghiuri șopotește Și e nepăsătoare către al său bărbat... Se află pe un luciu oricând de- ...

 

Alecu Donici - Norocul în vizită

... fiind cam negustor, Deși nainte el la toate păgubea, Acum orice vindea Pe loc agonisea folos însemnător Și banii aduna din zi în zi cu spor. Al doilea din frați Era cam cărturari; Citea, scria ca alții, De prin divanuri mari; Având însă plecare Să intre scriitor La judecătoria, ce-i ...

 

Alecu Donici - Paingul și bondarul

... zis în gândul său: "Eu cu talentul meu Pot face o cercare Mai mult izbânditoare Decât un negustor Ce cumpără și vinde product străin cu spor. De mâine dimineață deschid o magazie De-o nouă pânzărie, De care omul încă pe lume n-au țesut". Așa au zis paingul, așa au ...

 

Alexandru Macedonski - Apolog

... nu căzură la-nvoire. Mult lăudații semizei Se tot certau pe leacuri multe La capul jalnicei femei... Curgeau și vorbe și insulte, Zâmbiri amare fără spor, Și alte lucruri zise culte... Dar omul nostru din popor Privi icoana minunată Și le grăi ca din topor Și mi-i luă la goană ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 4

... lui Sander — El știa că nu-i iubit... Astăzi nu mai e "mărire". Ca un simplu muritor, Stă... socoate mersul vremii Monoton și fără spor, Și privește trist la golul Ce în juru-i s-a făcut... S-au stîns lămpile de baluri, Și țimbalele-au tăcut. Fantele ...

 

Antim Ivireanul - Noao porunci mari ale bes%C3%A9ricii

Antim Ivireanul - Noao porunci mari ale bes%C3%A9ricii Noao porunci mari ale besĂ©ricii de Antim Ivireanul 1. Că să cuvine a ne ruga lui Dumnezeu cu înfrângere de inimă și cu umilință. 2. Să păzim cĂ©le 4 posturi ce sunt poruncite și legate: al Nașterii lui Hristos, al Paștilor, al Sfinților Apostoli și al Maicăi PrĂ©cistii. 3. A cinsti pre părinții cei duhovnicești carii să roagă pentru noi la Dumnezeu ca niște slugi ai lui Dumnezeu și trebue să ne sfătuim cu dânșii pentru cĂ©le sufletești. / 4. A ne ispovedui păcatele noastre de 4 ori într-un an în vrĂ©me de post înaintea părintelui celui duhovnicesc, carele va hirotonit pre lĂ©ge creștinĂ©ște, iară cei mai cu evlavie de 12 ori, iară cei mai proști măcar o dată într-un an. Și care vor fi bolnavi să să ispoveduiască mai adĂ©se, făcându-și și maslu și să se cuminece adĂ©se; și așa să vor face părtași vieții cei de vĂ©ci. 5. Să nu să cetească cărțile ereticilor nici dăscăliile și învățătura lor cea hulitoare să nu să asculte de cei ce nu-s ...

 

Anton Pann - Ce zic oamenii de mine

Anton Pann - Ce zic oamenii de mine Ce zic oamenii de mine de Anton Pann Un cardinal într-o casă Șezînd cu alții la masă, Întrebă pe oarecine Ce vorbea cu nerușine Zicînd : -N-auzi vorbă multă, Nu tot spori, ci m-ascultă, Tu vei fi știind prea bine Ce zic oamenii de mine. -0 ! zice el, ai un nume Cam prea defăimat de lume. Te pun în rînd cu nebunii Și mai vîrtos te zic unii Că ești un bețiv în formă, Bei pînă să te adoarmă. Alți te zic lup cu bărboaie, Schimbat în piele de oaie. Si alți în vers-uri te cîntă Că numa vorba ț-e sfîntă, lar încolo totdauna Ești cu mireanul mai una. Cardinalul știind bine Ce vorbește fiecine : -Ha, ha, ha, rîzînd îi zise, Aste crez că nu sînt vise. Dar de n-ar vorbi neștine De un cardinal ca mine, De un ca tine, Pacală, Flecar fără de zăbală, Lumea o sâ se pornească Ca să te ponosluiască ! Asta, cum zice cuvîntul, Este de cînd e pămîntul, Cel slab, pre cel cu putință, Cel prost pre cel cu știință A-l defăima totdauna, Ca cîinii cum latră luna. ...

 

Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului

... deal, ca să se bucure de isprava ce făcuse. Înțelenite și paralizate în mijlocul cîmpului, ca niște matahale monstruoase, mașinile ce făcuse dovadă cu ce spor ar putea să muncească și cîte brațe inutile puteau să înlăture, cînd poate era mai multă nevoie de ele, stăteau acuma ridicole și neputincioase, pentru ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 64 pentru SPOR.

SPORI

... crească ; a ( se ) mări , a ( se ) înmulți . 2. Intranz . A progresa , a înainta , a avea spor ^2 . 3. Intranz . ( Înv . ) A - și da silința , a se zori . 4. Tranz . ( Reg . ) A povesti ( exagerând ) ; a ...

 

SPORIRE

SPORÍRE , sporiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) spori ; creștere , înmulțire , mărire . - V.

 

SPORITOR

... SPORITÓR , - OÁRE , sporitori , - oare , adj . ( Rar ) Care are spor

 

SPORULAȚIE

SPORULÁȚIE s . f . ( Bot . ) Proces de formare a sporilor ^1 ; mod de reproducere asexuată prin spori ^

 

ÎNMII

ÎNMIÍ , înmiesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ) mări de o mie de ori ; p . ext . a ( se ) înmulți , a spori ( ceva ) foarte mult . - În +

 

ÎNMULȚI

ÎNMULȚÍ , înmulțesc . vb . IV . Refl . și tranz . 1. A spori , a ( se ) mări în număr sau cantitativ . 2. A ( se ) mări prin reproducere numărul indivizilor din aceeași specie . - În +

 

ÎNSUTI

ÎNSUTÍ , însutesc , vb . IV . Tranz . A spori , a mări de o sută de ori ; p . ext . a face mult mai mare , mult mai numeros . - În +

 

ÎNTINDE

ÎNTÍNDE , întínd , vb . III . I. 1. Tranz . și intranz . A îndrepta , a desfășura , trăgând de unul sau de ambele capete un lucru care poate fi strâns , încolăcit , înfășurat . 2. Tranz . A lungi , trăgând de capete , un lucru elastic . 3. Tranz . A lungi mâna , brațul etc . ( într - o direcție oarecare ) . 4. Refl . A - și destinde corpul , membrele ( din cauza oboselii , a plictiselii etc . ) . 5. Refl . A se culca , a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi . 6. Tranz . A înmâna , a da . 7. Tranz . A îndrepta , a ținti ( o armă ) spre . . . 8. Tranz . Fig . A trage în toate părțile de cineva , a hărțui . II. 1. Tranz . A desface , a desfășura pe toată suprafața , lungimea etc . un obiect strâns , împăturit . 2. Refl . A ocupa un spațiu ( întins ) ; a se extinde . 3. Tranz . Fig . A mări , a spori o putere , o stăpânire . 4. Refl . A se prelungi în timp ; a ...

 

ACROSPOR

... ACROSPÓR , acrospori , s . m . Spor

 

ASCĂ

ÁSCĂ , asce , s . f . Celulă producătoare și purtătoare de spori interni , specifică unor

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...