|
Cuvântul TOPICA nu a fost găsit.
Au fost afișate formele bază:
TOPICĂ,TOPIC
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului TOPICA:
TOPICĂ,
TOPICĂ,
ȚOPICĂ,
ȚOPICA.
TOPICA
-
Definiția din dicționar
Traducere: engleză
Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. tópică (lingvistică, retorică) s. f., g.-d. art. tópicii; pl. tópici
Sursa
:
ortografic
TÓPI//CĂ \~ci f. 1) Ordine de aranjare a cuvintelor în propoziție sau a propozițiilor în frază. 2) Compartiment al sintaxei sau al stilisticii care se ocupă cu studierea ordinii cuvintelor în propoziție sau a propozițiilor în frază. [G.-D. topicii] /Topik
Sursa
:
NODEX
TÓPICĂ s.f. 1. Ordinea cuvintelor într-o propoziție sau a propozițiilor într-o frază. ** Parte a sintaxei care se ocupă cu studiul ordinii cuvintelor în propoziție și a propozițiilor în frază. 2. (În retorica antică) Studiul procedeelor și al mijloacelor de argumentare generale, comune pentru expunerea unei teme. [Cf. fr. topique, lat. topica, gr. topika].
Sursa
:
neologisme
TÓPIC, -Ă, topici, -ce, s.f., s.n., adj. I. S.f. 1. (Lingv.) Ordinea cuvintelor în propoziție sau a propozițiilor în frază. ** Parte a sintaxei sau a stilisticii care se ocupă cu studiul ordinii cuvintelor în propoziție și a propozițiilor în frază. 2. (La pl.; în retorica antică) Argumente de natură generală, aplicabile în toate cazurile analoage; locuri comune. II. Adj. 1. Care aparține topicii (I), privitor la topică. 2. (Despre nume) Care denumeşte locuri, localități. III. S.n., adj. (Medicament) aplicat local, extern. - Din fr. topique, it. topica.
Sursa
:
DEX '98
tópic adj. m., pl. tópici; f. sg. tópică, pl. tópice
Sursa
:
ortografic
tópic (medicament, loc comun) s. n., pl. tópice
Sursa
:
ortografic
TÓPI//C^1 \~că (\~ci, \~ce) rar 1) Care ține de topică; propriu topicii. 2) (despre nume) Care denumeşte locuri sau localități. /Din topică
Sursa
:
NODEX
TÓPI//C^2 \~că (\~ci, \~ce) (despre medicamente) Care modifică locul unde se aplică. /topikos, fr. topique, germ. topisch
Sursa
:
NODEX
TÓPIC, -Ă adj. Referitor la topică. ** (Despre nume) Care denumeşte locuri, localități. // adj., s.n. (Medicament) care modifică locul (pielea sau mucoasele) pe care se aplică. [< fr. topique, cf. lat. topicus < gr. topos - loc].
Sursa
:
neologisme
TÓPIC, -Ă I. adj. 1. referitor la un loc sau areal; local. 2. referitor la topică. 3. (despre nume) care denumeşte locuri, localități. II. adj., s. n. (medicament) care modifică local pielea sau mucoasele pe care se aplică. III. s.n. (lingv.) subiect al discursului definit ca "cel despre care se spune ceva". IV. s. f. 1. (în retorica antică) studiul procedeelor și al mijloacelor de argumentare generale, comune pentru expunerea unei teme. 2. ordinea cuvintelor în propoziție și a propozițiilor în frază. * parte a sintaxei sau a stilisticii care studiază această ordine. (< fr. topique, germ, topisch /II/ Topik)
Sursa
:
neoficial
Copyright © 2004-2020 DEX online.
Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL
, cu condiția păstrării acestei note.
|
