|
|
||
Vezi și:TUȘ,
TUȘA,
TUȘARE,
TUȘAT,
TUȘAVERAJ,
TUȘEU,
TUȘI,
TUȘIER,
TUȘINA,
TUȘINARE
... Mai multe din DEX...
TU - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TU pron. pers. 2 sg. 1. (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) Tu râzi. ** (Impersonal) Tu școală, tu studii, și el un golan. * Expr. Nici tu..., nici tu... = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. 2. (La dativ, în formele ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau. * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) Tacă-ți gura! * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) Ai să-ți vezi mama. * (Impersonal) Ți-ai găsit! * (Cu valoare de dativ etic) Ți le spunea toate pe de rost. 3. (La acuzativ, în formele te, -te, te-) Am de gând să te mărit. * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) Unde te trezeşti? * (Impersonal) Ia te uită la el! * (Precedat de prepoziții, în forma tine) Am în tine toată nădejdea. 4. (La vocativ) Tu, cel care priveşti încoace! 5. (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) Tu unul nu știi. [Dat. ție, îți, ți, -ți, ți-; acuz. tine, te, -te, te-] - Lat. tu.Sursa : DEX '98 TU pron. dumneata, dumneavoastră, (Mold. și fam.) mata. (\~ ce spui?)Sursa : sinonime tu pr., d. acc. țíe, neacc. îți, ți, ți-, -ți (dându-ți), -ți- (dându-ți-se), ac. acc. tíne, neacc. te, te-, -te (intreabă-te), -te- (vedea-te-aș )Sursa : ortografic TU pron. pers. pers. II sing. (ție, îți, ți, (pe) tine, te) 1) (indică persoana către care se adresează vorbitorul) \~ înveți. * Nici \~ cal, nici \~ căruță nimic. 2) (formele de dativ înaintea unui verb au valoare posesivă) Îți scrii lucrarea? 3) (formele atone la dativ și acuzativ servesc la formarea diatezei reflexive) Te frământă zi și noapte. 4) (se folosește cu valoare personală generalizatoare) Ia te uită ce s-a întâmplat. /<lat. tuSursa : NODEX tu pr., d. acc. ție, neacc. îți, ți (ți se dă), ți- (ți-a dat, ți-l dă), -ți (dându-ți), -ți- (dându-ți-se), ac. acc. tíne (prep. + tine), neacc. te (te vede), te- (te-ntreabă, te-a văzut), -te (întreabă-te), -te- (vedea-te-aș)Sursa : DOOM 2 Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TURezultatele 1 - 10 din aproximativ 1776 pentru TU. Dimitrie Bolintineanu - Fost-ai tu frumoasă, tu, Patria mea! ... Dimitrie Bolintineanu - Fost-ai tu frumoasă, tu, Patria mea! Fost-ai tu frumoasă, tu, Patria mea! de Dimitrie Bolintineanu Ca frumoasă, dulce și plăcută roză, Ce voios surâde rumenelor zori, Ca fluture d-aur ce, venind din flori C ... verde printre sărbători: Ca vergina jună care, la festine, În antice timpuri candidă părea, Semănând pe cale florile divine Viselor poetici-grațioase, line; Fost-ai tu frumoasă, tu, patria mea! Ca torente turburi ce prin nopți fatale Râură gemânde, spumă furios Și prin stânci sălbatici se doboară jos, Fiii tăi din munte coborau ... Mihai Eminescu - Tu cei o curtenire... ... Mihai Eminescu - Tu cei o curtenire... Tu cei o curtenire... de Mihai Eminescu Tu cei o curtenire În glumă Â și dorești Să-ți spun a mea iubire În versuri franțuzești. Dar eu sunt melancolic Și nu ... în glume O taină ce ascund. Tu râzi și-ți razemi capul De umăru-mi încet, Și-n ochii mei îmi cauți, Vicleano, așa cochet. Tu Mihai Eminescu - Tu mă privești cu marii ochi... ... Mihai Eminescu - Tu mă priveşti cu marii ochi... Tu mă privești cu marii ochi... de Mihai Eminescu Tu mă privești cu marii ochi, cuminte; Te văd mișcând încet a tale buze, Șoptind ca-n vis la triste, dulci cuvinte. Urechea mea ... pân- și-n tăcere. Frumosul chip în voluptos repaos Pătruns-au trist și dulce în cântare-mi. Ființa ta gândiri-mi am adaos. Căci numai tu trăiești în cugetare-mi. A ta-i viața mea, al tău poemul, Cum le inspiri tu poți să le și sfaremi. Nu crede tu că eu sunt cuiva emul Când cântul meu se-mbracă fel de fel: Ici în terține suspinând, vedemu-l, Dincolo el oftează în gazel, Același ... îmblând cărare dreaptă, Acum pe-a lui Firdusi cale strâmbă. Dar orișicând el alta nu așteaptă Decât ca ție, suflete, să-ți placă, Tu să-l aprobi cu gura înțeleaptă. În mii costume astfel se îmbracă, Și ca s-atragă dulcea ta zâmbire Minuni, de vrei, sărmanul o să ... Alexandru Macedonski - Tu ce ești a naște ... Alexandru Macedonski - Tu ce eşti a naşte Tu ce ești a naște de Alexandru Macedonski Tu ce ești a naște, suflet rupt din mine, Clipă dintr-o viață plină de suspine, Poate la necazuri ai să mă blestemi Și ... Către-aceleași lupte poartă al meu nume Fără-a ști ce soartă vei avea în lume Și la urmă trece-l altuia și tu... Va veni răstriștea vrând să vă sugrume, Dar și mie-mi strânse gâtul cât putu... Către-aceleași lupte poartă al tău nume. Viața e o ... Mihai Eminescu - De ce să mori tu%3F ... Mihai Eminescu - De ce să mori tu%3F De ce să mori tu? de Mihai Eminescu Tu nu ești frumoasă, Marta, însă capul tău cel blond Când se lasă cu dulceață peste pieptu-ți ce suspină, Tu îmi pari a fi un înger ce se plânge pe-o ruină. Ori o lună gânditoare pe un nour vagabond. Astfel treci și ... ce să mori tu? Ce poți oare fi de vină Dacă fața ți-e urâtă, pe când anii-ți sunt de foc. Când ai ști tu cât simțirea-ți și privirea-nduioșată Cât te face de plăcută și de demnă de iubit, Tu ai râde printre lacrimi și-ai ascunde negreșit În cosița ta de aur fața-ți dulce și șireată. Altele sunt mai frumoase, mult mai mândre ... George Coșbuc - Copilă, tu crede poeții ce scriu ... George Coşbuc - Copilă, tu crede poeţii ce scriu Copilă, tu crede poeții ce scriu de George Coșbuc Copilă, tu crede poeții ce scriu, Căci lor li s-a dat o putere S-audă mai bine, să simtă mai viu Întreagă a ... Alexandru Vlahuță - Tu ești poet ... Alexandru Vlahuţă - Tu eşti poet Tu ești poet de Alexandru Vlahuță Eu vreau cântări de veselie. Că tu ești trist, ce-mi pasă mie? Nici vreu să știu de ce te doare, De grijile ce te frământă, De inima ta care moare... Tu ... te sfâșie Vrăjmașii tăi, ce-mi pasă mie? Zâmbind, tu rănile-ți ascunde, Și-n stele sufletu-ți avântă, Cui te lovește, nu-i răspunde... Tu ești poet, deci cântă. De-ți plâng ai tăi, în sărăcie, Și-i vezi murind, ce-mi pasă mie? Tu du-mă-n alte lumi, senine, Căci singura-ți chemare sfântă E să mă-nveselești pe mine; Tu ești poet, deci cântă. Iar dac-un vânt de nebunie Peste viața ta pustie S-abate pentru totdeauna, În noaptea care te-nspăimântă Privește stelele ... Veronica Micle - Nu ești tu... ... Veronica Micle - Nu eşti tu... Nu ești tu... de Veronica Micle Lui X Nu ești tu acela care mi-ai dat inimei mâhnire; Nu te măguli cu gândul că te-am plâns sau te-am iubit, Ai fost numai întruparea unei ... n neștire Mișcă sufletul și-l leagă de un dor nemărginit. Și dacă a fost durere și dacă mai sufăr încă, Nu ești tu a lor pricină, nu ești tu cel vinovat, E de vină al meu suflet, e simțirea mea adâncă Căci a mea este iubirea tu Dimitrie Bolintineanu - Avuși tu zile mândre ... Dimitrie Bolintineanu - Avuşi tu zile mândre Avuși tu zile mândre de Dimitrie Bolintineanu I Avuși tu zile mândre când fruntea ta curată De laurii măriei lucit-a-ncununată. A bucuriei rază pe fața ta năștea Și spada ... Matilda Cugler-Poni - Ai plâns și tu vreodată ... Matilda Cugler-Poni - Ai plâns şi tu vreodată Ai plâns și tu vreodată de Matilda Cugler-Poni Ai plâns și tu vreodată? Eu, zău, nu pot să cred, Căci lacrimi lasă urme Ce ani întregi se văd! Un ochi, care vreodată A plâns de ... Alexandru Vlahuță - Sonet (Dar tu ț-ei fi mai aducând aminte%3F...) ... Alexandru Vlahuţă - Sonet (Dar tu ţ-ei fi mai aducând aminte%3F...) Sonet de Alexandru Vlahuță Dar tu ț-ei fi mai aducând aminte?... Eram copii: primblându-ne-ntr-o sară, În umbr-a noastre mâini s-apropiară. Cum tremura mânuța ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TURezultatele 1 - 10 din aproximativ 205 pentru TU. TUȘ , tușuri , s . n . 1. Cerneală specială ( mai ales neagră ) , rezistentă la apă , folosită la anumite desene , la aplicarea ștampilelor , în poligrafie etc . 2. Substanță solidă sau lichidă , de culoare neagră , obținută din negru de fum și folosită la TUȘÁ , tușez , vb . I . Tranz . 1. ( Franțuzism ) A emoționa . 2. A verifica netezimea suprafețelor metalice de contact sau de sprijin ale unui element de TUȘÁRE , tușări , s . f . ( Franțuzism ) Acțiunea de a tușa . - V. TUȘÁT , - Ă , tușați , - te , adj . ( Franțuzism ) Emoționat . - V. TUȘAVERÁJ s . n . ( La jocul de scrimă ) Raport dintre punctele obținute într - un meci de cei doi adversari . - De la tușă ^1 ( după TUȘÉU , tușeuri , s . n . 1. Palpare a unui organ anatomic , intern sau a unei cavități anatomice naturale , spre a constata starea lor ; metodă de investigarea unei cavități naturale . 2. Felul în care un pianist atinge clapele pianului în timpul execuției unei piese muzicale . 3. ( Impr . ) Tușă ^1 ( TUȘÍ , tușesc , vb . IV . Intranz . A inspira scurt și a expira brusc și cu zgomot aerul din plămâni ( de obicei ca simptom al unei boli ) ; a avea un acces de TUȘIÉR , tușieri , s . m . Arbitru secundar la un joc sportiv , care supraveghează desfășurarea jocului de pe marginea terenului . [ Pr . : - și - er ] - Tușă ^1 + suf . - TUȘINÁ , tușinez , vb . I . 1. Tranz . ( Reg . ) A tunde oile pe sub pântece și între picioarele dinapoi , pentru a ușura mulsul și suptul mieilor . 2. A tunde scurt părul , barba sau mustața cuiva . 3. A tăia ațele , destrămaturile de la capetele sau de pe laturile unei țesături , ale unei împletituri . 4. A tunde iarba ; a aranaja ( la același nivel ) frunzișul unor arbori sau TUȘINÁRE s . f . ( Reg . ) Acțiunea de a tușina și rezultatul ei . - V. Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||