|
||
Cuvântul URMAȘI nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: URMAȘ,URMA Vezi și:ȘERIF, ȘVAB, AFRIKAANS, BUR, COBORÂTOR, CONFUCIANISM, DESCENDENT, ELEV, EREDITATE, MLĂDIȚĂ, MOȘTENITOR ... Mai multe din DEX...URMAȘI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. URMÁȘ, -Ă, urmași, -e, s.m. și f. 1. Continuator al unei familii (considerat în raport cu cei din generațiile anterioare lui); descendent, odraslă. ** Moștenitor (de bunuri materiale). 2. Succesor într-o demnitate, într-o funcție. 3. Continuator al unei opere, al unei tradiții. - Urmă + suf. -aș.Sursa : DEX '98 Urmaș ≠ predecesorSursa : antonime URMÁȘ s. 1. coborâtor, descendent, odraslă, progenitură, scoborâtor, viță, vlăstar, (pop. și fam.) prăsilă, (înv. și reg.) rămășiță, (prin Transilv.) porodiță, (înv.) mărădic, rod, sămânță, semințenie, seminție, următor. (\~ de domn.) 2. (la pl.) v. posteritate. 3. v. moștenitor. 4. succesor. (\~ la tron.) 5. v. continuator.Sursa : sinonime urmáș s. m., pl. urmáșiSursa : ortografic URMÁȘ \~ă (\~i, \~e) m. și f. 1) Persoană care descinde dintr-un neam sau dintr-o familie oarecare; descendent; coborâtor. 2) Copil care descinde dintr-o familie; progenitură. 3) Persoană care continuă cauza cuiva. 4) Persoană care succedă pe cineva într-un post sau într-o funcție; succesor. \~ul tronului. /urmă + suf. \~așSursa : NODEX URMÁ, urmez, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A merge în urma cuiva; p. ext. a pleca împreună cu cineva, a însoți. ** Tranz. A fi alături de cineva (într-o acțiune). 2. Tranz. A merge înainte pe un anumit traseu, pe drumul apucat. ** Tranz. și intranz. A respecta o anumită indicație primită, a se conduce după..., a proceda conform cu...; a se conforma. 3. Tranz. și intranz. A frecventa o formă de învățământ. 4. Tranz. și intranz. A veni, în timp, după cineva sau ceva (luându-i locul); a succeda. ** Intranz. A succeda cuiva într-un post, într-o demnitate; a înlocui pe cineva. ** Intranz. A-și avea locul după cineva sau ceva într-o ierarhie. 5. Tranz. și intranz. A duce mai departe un lucru început; a continua. ** Spec. A continua vorba începută, textul început; a spune sau a scrie mai departe. 6. Intranz. A avea loc, a se produce, a se îndeplini (după...). ** A rezulta, a însemna. 7. Tranz. (Cu valoare de semiauxiliar) A trebui, a fi nevoie. - Din urmă.Sursa : DEX '98 A urma ≠ a precedaSursa : antonime URMÁ vb. 1. (înv.) a sledi. (L-au \~ cu toții.) 2. v. însoți. 3. v. perinda. 4. v. continua. 5. v. trebui. 6. a se înșira, a se înșirui, a se perinda, a se rândui, a se succeda. (Zilele \~ unele după altele.) 7. a-i succeda. (I-a \~ în funcție.) 8. v. studia. 9. v. frecventa. 10. v. rezulta. 11. v. decurge. 12. v. conforma. 13. v. respecta.Sursa : sinonime urmá vb., ind. prez. 1 sg. urméz, 3 sg. și pl. urmeázăSursa : ortografic A URM//Á \~éz 1. tranz. 1) și fig. (ființe) A însoți mergând în urmă. 2) (indici ai direcției) A ține fără abatere. \~ drumul. 3) (indicații, recomandări, sfaturi) A respecta, având ca orientare. 4) (în îmbinări cu substantive care indică un domeniu sau o formă de învățământ) A frecventa făcând studii. \~ cursuri de filologie. 5) (acțiuni începute mai înainte) A desfășura în continuare; a continua. 6) (urmat, mai ales, de propoziții completive) A decurge în mod firesc; a reieși; a rezulta. 7) (urmat, mai ales, de propoziții subiective) A impune ca ceva necesar (rezultând din anumite premise). \~ează să susțină examenele. 8) A succeda, luând locul. L-a \~at în postul de prim-ministru. 2. intranz. 1) A merge din urmă (după cineva sau după ceva). \~ după trăsură. 2) (construit cu dativul) A succeda într-o funcție (cuiva). A-i \~ unui șef de secție. 3) A succeda în timp sau în spațiu. După sâmbătă \~ează duminică. * Va urma formulă care se scrie la sfârșitul unui fragment dintr-un text pentru a indica că va fi continuat de alte fragmente. 4) A fi dator; a avea obligația; a trebui. \~ează să plece. /Din urmăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru URMAȘIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 78 pentru URMAȘI. Ienăchiță Văcărescu - Urmașilor mei Văcărești Ienăchiţă Văcărescu - Urmaşilor mei Văcăreşti Urmașilor mei Văcărești de Ienăchiță Văcărescu Urmașilor mei Văcărești! Las vouă moștenire: Creșterea limbei românești Și-a patriei Gheorghe Asachi - Învățătorul și urmașii săi Gheorghe Asachi - Învăţătorul şi urmaşii săi Învățătorul și urmașii săi de Gheorghe Asachi Alegorie Cătră-apostolii săi zis-au dinioară Domnul lor: Cel ce vra a fi cu mine de-astăzi fie-mi următori. Calea noastră va să fie Spre cerească-mpărăție... Un stol mare, strigând, vine: Unde-i merge, noi cu tine! Cu un zâmbet Domnul pasă Înainte prin pustiu, Călătorii se îndeasă Să s-adăpe la vreun riu. Vântul cald, focosul soare A lor frunte a umplut De arine, de sudoare, Deși nu prea le-au plăcut, Pănă-n seară a suferit. Umbra când i-a răcorit, Doar aicea vom mânea, Între dânșii toți șoptea. Însă Domnul urma-n cale Preste râpi și preste vale, Pe loc unde rareori A pășit cu călători. Următorii suspinau, De spini unii s-aninau, Zicând: Pasă cel ce-a vre Pe această cale gre! Altul șede peste-o piatră Cugetând la a sa vatră, Unul pe iarbă s-întinde, Altul gustă a lui merinde, Din drum alții se abat, Însă Domnu-i neschimbat; În tunericul pământ Nici le zice vrun cuvânt Apoi când ... Alexandru Vlahuță - Din trecutul nostru Alexandru Vlahuţă - Din trecutul nostru Din trecutul nostru de Alexandru Vlahuță În zările trecutului Geții. Dacii Decebal. Traian. Luptele lor Dacia romană În viforul năvălirilor În cetatea Carpaților Undirea neamului românesc Întemeierea principatelor Vladislav Basaraba În Moldova, Alexandru cel Bun În Muntenia, Mircea cel Mare Urmașii lui Mircea, Vlad Țepeș Urmașii lui Alexandru cel Bun Ștefan cel Mare Muntenia 1494–1593 Moldova sub urmașii lui Ștefan cel Mare Mihai Viteazul Țările române în veacul al XVII-lea Sub fanarioți În zorii Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice Ion Luca Caragiale - Toxin şi toxice Toxin și toxice de Ion Luca Caragiale Toxinul a sunat despre ziuă. La glasul lui, s'au deșteptat în grabă tinerii patrioți adăpați la izvoarele europene. Fără să-și ia rămas bun dela părinți, lepădându-se cu entuziasm de dreptul de moștenire al privilegiilor, au ieșit din casa părintească; au coborît hotărîți în piață, s'au amestecat cu poporul, care suferise atâta, și au strigat din toate puterile: Libertate! Egalitate! Fraternitate! Și Popa Șapcă binecuvântă mișcătoarea scenă a fraternizării tutulor fiilor patriei. Negura care atâtea veacuri apăsase asupra țărilor române era spartă: încet-încet, ea trebuia să se risipească pentru a face loc luminii moderne. Dar dela strigătul acela de generoasă revoltă contra unei strări seculare de rușine, de înjosire, de mizerie politică și socială, și până la realizarea frumosului vis, trebuia, afară de bine-cuvântarea lui Popa Șapcă, încă mult. Tinerii patrioți, după vorbe, fură chemați la fapte. Trebuia făcută scara jertfelor pentru a ajunge la vârful dorit. Ei nu s'au dat înapoi. Entuziasmul lor nu a fost de o singură clipă: voește și vei putea! Atunci începu pe'ntrecute fiecare ... Ștefan Octavian Iosif - Regele din Thule Ştefan Octavian Iosif - Regele din Thule Regele din Thule de Johann Wolfgang von Goethe Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Lumina literară , 17 martie 1913 Era în Thule, departe, Un rege lăudat Și căruia, iubita, la moarte, O cupă de aur i-a dat. El bea din ea la ospețe, Ținea nespus la ea, Și ochii-i mureau de tristețe De cîte ori o sorbea. Și cînd a fost să moară, Urmașilor lăsă Orașele toate din țară, Dar cupa o păstră. Acolo, pe țărmul mării, În sala din vechiul castel, Cu toți fruntașii țării La masă șade el. Bătrînul crai se scoală, Închină înc-o dat' Și-azvîrle cupa goală În valul înspumat. Cu ochii stinși sub pleoape, O vede cum căzu Luată-ncet de ape, Și-n veci nu mai Alexandru Vlahuţă - Cârmacii Cârmacii de Alexandru Vlahuță Lui V. A. Urechiă Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase, Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiții, sufletul și cinstea lumei, Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuți, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți. I-am văzut păpuși gătite, tologiți în jețuri moi, Trântori, fără nici o grijă, și străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget ale țării măruntaie Și cătând, nesocotiții, ca din trupul ei să taie Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate Clocotește-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O ... Alexei Mateevici - Zâna Zâna (Poveste Valahă) de Maxim Gorki Traducere de Alexei Mateevici - 27 iunie 1917, Mărășești Trăia în pădure o zână, Scăldându-se-adese în ape, A dat de mreje cu pește, Și zâna n-ajunge să scape... Cu spaimă-au privit-o pescarii, Dar Marcu cel tânăr și iute În brațe-apucat-a pe zână Și dornic a prins s-o sărute. Iar zâna se dă ca o creangă Și-n mâinile lui șerpuiește, Se uită în ochii lui Marcu Și râde și tainic zâmbește... În farmec s-a scurs toată ziua; Dar iată că-n noaptea adâncă Pierit-a zburdalnica zână... Se pierde sărmanul de tângă. Și zile și nopți rătăcește Prin codri, pe-a Dunării maluri, Și geme-ntrebând: „Unde-i zâna?â€� „Nu știmâ€�, râd viclenele valuri. „Mincună! strigatu-le-a Marcu, Cu voi ea acuma petrece!â€� Și-ndată s-a dat nebunatic Cu capul în Dunărea rece. Se scaldă în Dunăre zâna, Așa cum a fost mai-nainte; Nu-i Marcu... Și doară în cântec Ne-aducem de Marcu aminte. Iar ... Dimitrie Bolintineanu - Aprodul Purice Dimitrie Bolintineanu - Aprodul Purice Aprodul Purice de Dimitrie Bolintineanu S-aprinsese-n luptă Hroiot cel tiran. Când s-abate calul marelui Ștefan, Purice-i oferă calul său îndată. Domnul nu ajunge scara ridicată. — ,,Doamne! Moviliță mă voi face eu, Ca să poți să-ncaleci după gâtul meu! Zice și se pleacă. Ștefan, fără muncă, Prin mijlocu-acesta pe fugar s-aruncă. — ,,Purice, sărace! De voi câștiga, În movilă-naltă eu te voi schimba. Omul este mare, nu prin al său nume, Naștere, avere, ci prin fapte bune; Faptele sunt nobili, nu țărâna sa Ce deopotrivă viermii-o vor mânca. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Și acum, Movilă, aidi a ne lupta! Căci urmașii noștri nu ne-or semăna! Mulți români chiar astăzi la străini aleargă Și prin ei așteaptă țara ca să meargă. Și cum vrei ca viața la ei a afla, Când tu nu o afli în inima ta! Cel străin nu-ți face niciodată bine Fără să câștige drepturi peste tine. Nu zic c-o să piară neamul românesc; Dar sunt timpi în care popolii slăbesc; Cum sunt ani în care pomul ce rodește Nu dă nici o roadă, deși înflorește. Popolii se pleacă când mai- ... George Coşbuc - Imn (Coşbuc) Imn de George Coșbuc Regelui nostru și-acum Și-apururi mărire și-onoare! Din cer serafimii scoboare Cu săbii de foc să'nconjoare Și sfânta-i persoană și tronul, Și pace să fie-al său drum! Și pace-al său drum Să-i fie, Și faima-l urmeze 'n vecie! Glorie-urmașilor săi! Să poarte prin veacuri cu fală Coroana și haina regală, S'oprească dușmanii 'n năvală Și, mândri, Române, să'nalțe Renumele fiilor tăi! Al fiilor tăi Renume, Din margini la margini de lume! Ție salutul suprem, Pământule-al țării străbune! Eroic fanfara răsune, Din munți și din văi să s'adune Să-și apere steagul voinicii Și limba și legea ce-avem — O limbă ce-avem Și-o lege, Și-o patrie sfântă și-un Gheorghe Asachi - Imnul moldovenilor la anul nou 1829 Gheorghe Asachi - Imnul moldovenilor la anul nou 1829 Imnul moldovenilor la anul nou 1829 de Gheorghe Asachi când s-a introdus noul așezământ politic Melodia, după Horul din Moisi Din tronul cel de stele, O, Doamne, ia aminte, A fiilor, părinte, Ascultă ruga-n ceri! Pe anul ce acuma Din sânul tău derează Îl binecuvântează Cu cii ce-l vor urma. Nici casa, nici câmpia, Cu grindeni, cu furtună, Cu fulgeri ce detună Nu ne mai certa. Pre vasul nou ce duce A patriei noastre soarte Lin zefir ca să-l poarte Spre țărmul cel dorit. Moldovei fericire, O, Doamne,-ntemeiaz-o, Urmașii noștri vaz-o Din zi în zi sporind. Pre-Auguștii Protectori, Tot harul ș-acel bine, Ce de la ii ni vine, Revarsă-l Ienăchiță Văcărescu - Testament literar Ienăchiţă Văcărescu - Testament literar Testament literar de Ienăchiță Văcărescu Urmașilor mei Văcărești ! Las vouă moștenire: Creșterea limbei românești Și-a Patriei Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru URMAȘIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru URMAȘI. ... Americii , însărcinat cu menținerea ordinii într - un district sau comitat , având în anumite cazuri și puteri judecătorești . ȘERÍF^1 , șerifi , s . m . Prinț arab socotit urmaș ȘVAB ^2 , - Ă , șvabi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Nume generic dat coloniștilor germani , francezi , italieni , spanioli și bulgari așezați succesiv în unele regiuni din Banat și Transilvania , prin sec . XVIII ; persoană care face parte dintre urmașii acestor coloniști . 2. Adj . Care aparține șvabilor ^2 ( 1 ) , privitor la șvabi ^2 . ȘVAB ^1 , șvabi , s . m . Numele a două insecte din ordinul ortopterelor , care trăiesc în locuri întunecoase și se hrănesc cu resturi alimentare : a ) insectă lată , moale , de culoare neagră - cafenie , care miroase urât ; libarcă , gândac - de - bucătărie , gândac - negru ( Blatta orientalis ) ; b ) insectă mică , de culoare galbenă - roșcată ( Phyllodromia AFRIKÁANS subst . Dialect al limbii olandeze vorbit de urmașii burilor în Republica Africa de Sud . [ Pr . : BUR , - Ă , buri , - e , s . m . și f . ( La pl . ) Populație în Africa de Sud constituită din urmașii coloniștilor europeni , în special olandezi , stabiliți aici în secolul al XVII - lea ; ( la sg . ) persoană care face parte din această ... COBORÂTÓR , - OÁRE , coborâtori , - oare , adj . 1. Care coboară . 2. ( Adesea substantivat ) Care se trage din . . . ; descendent , urmaș CONFUCIANÍSM s . n . Doctrina filozofică , etică și social - politică a lui Confucius și a urmașilor lui . [ Pr . : - ci - ... descendenți , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care coboară ; coborâtor . 2. S . m . și f . Persoană care coboară din . . . , care se trage din . . . ; urmaș ... învață într - o școală sau care este instruită de cineva ; școlar . 2. Persoană care urmează în concepții și în acțiuni pe maestrul său ; discipol , învățăcel , urmaș EREDITÁTE , eredități , s . f . 1. Proprietate a viețuitoarelor de a transmite urmașilor caracterele genetice specifice fiecărei specii . 2. ( Jur . ) Moștenire , succesiune . 3. Proprietate a unui lucru sau a unui fenomen de a depinde de acțiunile momentane , precum și de stările succesive ... MLĂDÍȚĂ , mlădițe , s . f . 1. Ramură tânără , subțire și flexibilă a unei plante lemnoase ; mladă ( 1 ) , lăstar , vlăstar . 2. Fig . Descendent , urmaș ... Persoană care moștenește bunuri materiale sau care devine , prin succesiune , beneficiarul unui drept ; persoană care urmează pe cineva într - un post , într - o demnitate ; succesor , urmaș Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |