|
|
||
|
Cuvântul URMEAZĂ nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: URMA Vezi și:URMA, URMAȘ, ȚINE, FI, AVEA, DATĂ, PATĂ, URMĂTOR, ÎNTIPĂRI, AJUNGE, ANAPEST ... Mai multe din DEX...URMEAZĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. URMÁ, urmez, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A merge în urma cuiva; p. ext. a pleca împreună cu cineva, a însoți. ** Tranz. A fi alături de cineva (într-o acțiune). 2. Tranz. A merge înainte pe un anumit traseu, pe drumul apucat. ** Tranz. și intranz. A respecta o anumită indicație primită, a se conduce după..., a proceda conform cu...; a se conforma. 3. Tranz. și intranz. A frecventa o formă de învățământ. 4. Tranz. și intranz. A veni, în timp, după cineva sau ceva (luându-i locul); a succeda. ** Intranz. A succeda cuiva într-un post, într-o demnitate; a înlocui pe cineva. ** Intranz. A-și avea locul după cineva sau ceva într-o ierarhie. 5. Tranz. și intranz. A duce mai departe un lucru început; a continua. ** Spec. A continua vorba începută, textul început; a spune sau a scrie mai departe. 6. Intranz. A avea loc, a se produce, a se îndeplini (după...). ** A rezulta, a însemna. 7. Tranz. (Cu valoare de semiauxiliar) A trebui, a fi nevoie. - Din urmă.Sursa : DEX '98 A urma ≠ a precedaSursa : antonime URMÁ vb. 1. (înv.) a sledi. (L-au \~ cu toții.) 2. v. însoți. 3. v. perinda. 4. v. continua. 5. v. trebui. 6. a se înșira, a se înșirui, a se perinda, a se rândui, a se succeda. (Zilele \~ unele după altele.) 7. a-i succeda. (I-a \~ în funcție.) 8. v. studia. 9. v. frecventa. 10. v. rezulta. 11. v. decurge. 12. v. conforma. 13. v. respecta.Sursa : sinonime urmá vb., ind. prez. 1 sg. urméz, 3 sg. și pl. urmeázăSursa : ortografic A URM//Á \~éz 1. tranz. 1) și fig. (ființe) A însoți mergând în urmă. 2) (indici ai direcției) A ține fără abatere. \~ drumul. 3) (indicații, recomandări, sfaturi) A respecta, având ca orientare. 4) (în îmbinări cu substantive care indică un domeniu sau o formă de învățământ) A frecventa făcând studii. \~ cursuri de filologie. 5) (acțiuni începute mai înainte) A desfășura în continuare; a continua. 6) (urmat, mai ales, de propoziții completive) A decurge în mod firesc; a reieși; a rezulta. 7) (urmat, mai ales, de propoziții subiective) A impune ca ceva necesar (rezultând din anumite premise). \~ează să susțină examenele. 8) A succeda, luând locul. L-a \~at în postul de prim-ministru. 2. intranz. 1) A merge din urmă (după cineva sau după ceva). \~ după trăsură. 2) (construit cu dativul) A succeda într-o funcție (cuiva). A-i \~ unui șef de secție. 3) A succeda în timp sau în spațiu. După sâmbătă \~ează duminică. * Va urma formulă care se scrie la sfârșitul unui fragment dintr-un text pentru a indica că va fi continuat de alte fragmente. 4) A fi dator; a avea obligația; a trebui. \~ează să plece. /Din urmăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru URMEAZĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 1537 pentru URMEAZĂ. George Coșbuc - Rugămintea din urmă George Coşbuc - Rugămintea din urmă Rugămintea din urmă de George Coșbuc după Lermontov (publicată în Lumea ilustrată , 1892, nr.6) Ești schilav tot! Un cerșetor Te-ntorci acum acasă, Și ce fecior frumos erai! Dar oricum ești, ce-ți pasă! Tu vei vedea iar satul tău Și casa voastră-n vale, Și biata mamă-ți va ieși Plângând în cale. Și eu rămân să mor pe-aici Cu liftele păgâne! Ah, parcă simt că n-am s-ajung Să văd ziua de mâine. Cu douăzeci deodată-n car La groapă mă vor duce, Și, bun e Domnul, de-om avea La cap o cruce. Noi de copii ne știm, și-am fost Ca frații, ba mai bine. Eu de-am avut un singur ban L-am împărțit cu tine; Și tu cu gura foc prindeai Să-mi dai ajutorare; Să-ți răsplătească Dumnezeu, Că-i bun și mare! Și-auzi acum! De-or întreba În sat de-a mea venire Tu-n loc de adevăr să spui Că n-ai de mine știre, Că n-am fost la un regiment Dar spune-le ce-ți place. Că pentru ei ori viu, ori mort, Totuna face. Iar mamei ... Traian Demetrescu - Iluzia din urmă Traian Demetrescu - Iluzia din urmă Iluzia din urmă de Traian Demetrescu Povestea spune că un tînăr Pe-un drum grăbit mergea. — „Hei încotro?â€� 'l'ntreabă vîntul. — „Alerg spre draga mea!â€� „De cînd nu m-a văzut sînt veacuri!... Ea poate plînge-acum; — O! vîntule ași vrea, în fugă, Să te întrec la drum!â€� „— Ascultă, tinere, o clipă: Să-mi spui, dacă se poate, De mai păstrezi cumva iluzii, Sau le-ai perdut pe toate?â€� — „Iluzii?... Sfintele nimicuri, S-au dus, s-au risipit; Doar una, prețuind cît toate, Mai am: că sînt iubit!â€� — „Atunci, din drumul tău te-ntoarce, Și graba ta o curmă — Dacă voești să-ți mai rămînă Iluzia din urmă! Mihai Eminescu - Ea-și urma cărarea-n codru ... Mihai Eminescu - Ea-şi urma cărarea-n codru Ea-și urma cărarea-n codru de Mihai Eminescu Ea-și urma cărarea-n codru. Eu mă iau pe a ei urmă, Când ajung cu ea alături Răsuflarea-mi mi se curmă. Mai răsuflu înc ... Ion Păun-Pincio - În urma despărțirei ... Ion Păun-Pincio - În urma despărţirei În urma despărțirei de Ion Păun-Pincio Mâhnit stă vestejitul crâng Și chinuit de vânt suspină; Sub streșini presure se satrâng Și ciripesc încet – se-nchină ... s-a dus! Același vânt și frig afară – Și soarele-i tot la apus, Numai durerea-i mai amară... Și, dus pe urma unui gând, Un glas iubit parcă mă cheamă – Și parcă văd cum fluturând Se pierde-n zare o năframă... Și nu știu cum â ... Alexei Mateevici - Lupta cea de pe urmă Alexei Mateevici - Lupta cea de pe urmă Lupta cea de pe urmă de Alexandr Kolțov Traducere de Alexei Mateevici În zarea vieții-nnourată Strașnici trăsnete vuia, Prin mintea slabă, speriată, Frigul morții pătrundea. Nu m-am dat eu suferinței, Cu putere am tras lovire, În suflet am păstrat dorințe, În focul inimii — iubire. Ce-i pierzarea și viața? Sunt totuna pentru mine: De la vecnica dulceață Bărbăția mea îm vine. N-am îm minte clătinare Și viața mea mi-i plină, Pace fără supărare, Calea zeilor — senină. Nu mă-nspăimânta dar, soartă, Nu mă înbia la luptă, Căci credința nu mi-i moartă, Dar nădăjdea nu mi-i suptă. Am în suflet eu putere, În viață liniștire: Crucea-i a mea mângâiere, Iar pe cruce-a mea iubire. Noiembrie Dimitrie Bolintineanu - Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare Dimitrie Bolintineanu - Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare de Dimitrie Bolintineanu Ca un glob de aur luna strălucea Și pe-o vale verde oștile dormea; Dar pe-un vârf de munte stă Mihai la masă Și pe dalba-i mână fruntea lui se lasă. Stă în capul mesei, între căpitani Și recheamă dulce tinerii săi ani. Viața noastră trece ca suava rouă Când speranța dulce ne surâde nouă. Astfel astă dată viața lor cura; Cugetele triste nu-i mai turbura; Luna varsă raze dulci și argintoase; Austrul le suflă coamele pletoase; Căpitanii toarnă prin pahare vin Și în sănătatea lui Mihai închin. Dar Mihai se scoală și le mulțumește Și luând paharul astfel le vorbește — ,,Nu vă urez viață, căpitanii mei! Dimpotrivă, moarte, iată ce vă cei! Ce e viața noastră în sclavie oare? Noapte fără stele, ziuă fără soare. Cei ce rabdă jugul ș-a trăi mai vor, Merită să-l poarte spre rușinea lor! Sufletul lor nu e mai presus de fierul Ce le-ncinge brațul, iau de martur cerul! Dar românul nu va câmpuri fără flori, Zile ... Ion Luca Caragiale - Calendar Calendar de Ion Luca Caragiale IANUARIE, 31 zile — ziua de 10 ore — noaptea de 14. La 7, luna plină; la 13, pătrarul din urmă; la 20, luna nouă; la 29, pătrarul întâi. Frigul pentru cei fără paltoane e cu 15 grade mai mare decât pentru cei împaltonați. FEBRUARIE, 28 zile — ziua de 11 ore — noaptea de 13. La 5, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Carnavalul este în putere. Câți nu vor rămâne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie. MARTIE, 31 zile — ziua de 12 ore — noaptea de 12. La 6, luna plină; la 13, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 17, pătrarul întâi. Se zice că preasfinții părinți de la sinod vor posti tot postul, daca nu vor mânca dulce. APRILIE , 30 zile — ziua de 13 ore — noaptea de 11. La 6, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Un orator în Cameră aduce un proiect de lege pentru stârpirea muștelor, care prevede un al optulea minister ... Ion Luca Caragiale - Termitele... ... tencuiala plămădită de pulbere de pământ ori moloz și balele lor, și înlocuesc treptat-treptat părțile lemnoase pe cari le distrug. S'au văzut, pe urma lor, stâlpi întregi de lemn preschimbați astfel în coloane de beton. Când nu le mai place locul, fiindcă l-au secătuit, atunci nu-și mai ... soiul acela blestemat de gâze !... În sfârșit, după multe încercări și studii, zicea învățatul Quatrefages, că parcă le-ar fi dat el de leac. În urma experiențelor sale, dovedise că în atingere cu gazul de chlor pur, termitele cad la moment trăznite; iar într'o cantitate de aer amestecat pe a ... Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie 1 Aprilie de Ion Luca Caragiale UN TÂNĂR (aer și maniere de mic impiegat, costum cam sărăcuț, dar curățel; jiletca, foarte deschisă, lasă să se vază pieptul cămășii de coloare ; mănuși, țilindru; floare-n piept; baston subțire) Eu mărturisesc drept, cum am spus și la jurați, eu, domnule președinte, i-am zis lui Mitică: nu-mi plac glume de astea! Adică nu că mi-era frică de ce s-a-ntâmplat... nici nu mă gândeam! dar vorba e, nu-mi plac mie astea; că eu îl știam cine e Mișu, laș! și n-are curaj; mi-era frică să nu pățim cu el cum mai pățisem o dată, când s-a-ntâmplat la Hierestrăul Vechi bătaia cu mizerabilii ăilalți, care ne-a atacat, și Mișu de frică a fugit și s-a ascuns undeva... După ce s-a isprăvit bătaia — că (sever) i-am pus pe goană pe mizerabilii, care se lăuda că o să ne-o facă ei, că sunt de la parchetul general; da... am lucrat... teribil (învârtește bastonul repede) — l-am căutat pe Mișu pân toată grădina, ... Emil Gârleanu - Grivei Grivei de Emil Gârleanu E bătrân. Înțelege că-i bătrân, că-i netrebnic, că cele câteva zile ce i-au mai rămas sunt o povară pe capul tuturora. De când s-a și îmbolnăvit, nu-l mai strigă nimeni, nu-l mai mângâie nici o mână, nu se mai întoarce spre el nici o pereche de ochi. A slujit cu credință. Douăzeci de ani, vară și iarnă, în curtea aceasta a trăit și a păzit-o. În nopțile de toamnă, cu ploile repezi și pătrunzătoare, în nopțile de iarnă, cu vifornițele năprasnice, el nu stătea în cușca lui; suflând cu greu, încordându-și mușchii, căci era vânos, tăia troianul, cutreiera toate colțurile grădinii și, lătrând, dădea de știre că nu e chip să te poți apropia de casa stăpânului... Dar în seara aceea, când prinsese de pulpa piciorului pe hoțul care furase mere din pomul de lângă gard! Ani de-a rândul simțise durerile loviturii de ciomag pe care i-o dăduse atunci în creștetul capului. Și altă dată... Dar câte nu făcuse, câte nu suferise Grivei, dulăul credincios al curții! Însă vremea trece; viața, cu ... George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu) George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu) Ioan Slavici de George Topîrceanu Cu Slavici a dispărut cel din urmă sol, întârziat printre noi, al unei generații strălucite de scriitori, al literaturii de dincolo de Sămănătorul , cea din urmă legătură vie, peste decenii, cu vechea tradiție literară. Bătrânul părea lăsat anume în urmă de către ceilalți , sentinelă de ariergardă, să privească în juru-i, senin și treaz până la sfârșit, ca să poată duce din lumea aceasta a noastră vestea supremă marilor lui prieteni, trecuți de mult în împărăția liniștii. Puțini cititori de literatură românească din generația lui l-au prețuit de la-nceput și l-au urmărit cu dragoste. Dar cititorii mai tineri, de azi, ori nu-l cunosc deloc, ori îl cunosc prea puțin, din ultimele lui scrieri, de aceea nu-l prețuiesc cum se cuvine. Căci opera literară a lui Slavici a fost cam inegală: ca să trăiască zi cu zi, scriitorul a fost nevoit să producă necontenit și, desigur, nu s-a oprit la vreme. Adevăratul Slavici se găsește numai în cele două volume de Nuvele, cu care a debutat. Acolo e Popa Tanda , ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru URMEAZĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 630 pentru URMEAZĂ. ... URMÁ , urmez , vb . I . 1. Tranz . și intranz . A merge în urma cuiva ; p . ext . a pleca împreună cu cineva , a însoți . 2. Tranz . A merge înainte pe un anumit traseu ... URMÁȘ , - Ă , urmași , - e , s . m . și f . 1. Continuator al unei familii ( considerat în raport cu cei din generațiile anterioare lui ) ; descendent , odraslă . 2. Succesor într - o demnitate , într - o funcție . 3. Continuator al unei opere , al unei tradiții . - Urmă + suf . - ... prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună ... și neschimbat , a conserva . 3. Tranz . A păstra o stare sau o calitate vreme mai îndelungată . 4. Tranz . A urma mereu același drum ( sau aceeași cale , aceeași direcție ) , a nu se abate din drum ; a umbla într - un anumit loc ; p ... ... a fost greu . 4. ( Impers . ; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală ) A urma ( să se facă ) , a trebui ( să se facă ) . Când a fost să plece . 5. ( De obicei impers . ; la imperfect și urmat ... AVEÁ , am , vb . II . Tranz . I. 1. A stăpâni , a poseda , a deține . 2. A primi , a căpăta , a obține , a câștiga . Ai un leu de la mine dacă îmi spui . 3. A dispune de ceva , a se bucura de ceva . Am un ceas de răgaz . 4. A fi compus din . . . , alcătuit din . . . ; a fi înzestrat sau prevăzut cu . . . Blocul are două etaje . 5. A ține , a purta . În mână avea un buchet . 6. A fi de o anumită dimensiune , greutate , vârstă etc . Bara are 2 m . 7. A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment . A avea foame . II. 1. ( Urmat de un verb la infinitiv , conjunctiv sau supin ) a ) A trebui să . . . Are de făcut cumpărături ; b ) ( În formă negativă ) A fi destul să . . . N - are decât să spună și se va face ; c ) ( În formă negativă ) A nu putea să . . . N - are ce zice ; d ) ( Rar ) A fi în drept . 2. ( Urmat de ... ... sau urmează să se producă un eveniment . II. Fiecare dintre numerele , mărimile , relațiile etc . care servesc pentru rezolvarea unei probleme sau care sunt obținute în urma PÁTĂ , pete , s . f . 1. Urmă lăsată pe suprafața unui obiect de un corp gras , de o materie colorată , de murdărie etc . , suprafață pe care se întinde o astfel de urmă ; substanță care a lăsat această urmă . 2. Porțiune pe corpul animalelor sau al păsărilor , unde părul sau penele sunt de altă culoare față de rest . 3. Porțiune de nuanță diferită ( mai închisă ) care se observă cu ochiul liber sau cu telescopul pe discul Soarelui , al Lunii sau al altui corp ceresc . 4. Fig . Faptă , atitudine , situație etc . reprobabilă , care știrbește onoarea sau reputația cuiva ; rușine , ... OÁRE , următori , - oare , adj . 1. Care urmează după cineva sau ceva ( în spațiu sau în timp ) . 2. ( Înv . ) Care urmează întocmai un sfat , o poruncă . - Urma ÎNTIPĂRÍ , întipăresc , vb . IV . Refl . A se imprima , a lăsa urmă într - un material prin apăsare ; fig . a se fixa în mintea , în conștiința cuiva , lăsând o urmă puternică . - În + AJÚNGE , ajúng , vb . III . I. 1. Intranz . A se afla într - un loc după parcurgerea unui drum , a atinge capătul unui drum ; a sosi . 2. Tranz . A întâlni , venind din urmă , o ființă sau un vehicul în mișcare ; a prinde din urmă . 3. Tranz . A nimeri , a lovi pe cineva sau ceva . 4. Intranz . A se întinde până la . . . ; a atinge . 5. Intranz . ( Despre prețuri ; p . ext . despre mărfuri ) A atinge un anumit nivel . II. 1. Refl . A se întâlni , a se împreuna , a se uni . 2. Intranz . A realiza , a împlini . A ajunge la un rezultat . 3. Intranz . A deveni . III. Intranz . și refl . A fi în cantitate ANAPÉST , anapești , s . m . ( În versificația greco - latină ) Unitate metrică formată din două silabe scurte urmate de una lungă ; ( în metrica modernă ) unitate metrică alcătuită din două silabe neaccentuate urmate de una Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||