|
|
||
Vezi și:HASTAȚI
... Mai multe din DEX...
VETERAN - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VETERÁN, -Ă, veterani, -e, subst. 1. S.m. Ostaș roman liberat după terminarea serviciului militar și care obținea la liberarare o serie de privilegii. 2. S.m. Bărbat (în vârstă) care a participat la unul sau mai multe războaie. 3. S.m. și f. Persoană (în vârstă) care a activat și s-a remarcat vreme îndelungată într-o acțiune (de mare răspundere), într-o instituție etc. - Din fr. vétéran, lat. veteranus.Sursa : DEX '98 Veteran ≠ noviceSursa : antonime veterán s. m., pl. veterániSursa : ortografic VETERÁN \~i m. 1) (în Roma antică) Ostaș demobilizat, care, la eliberare, obținea anumite privilegii. 2) Ostaș bătrân, care a făcut timp îndelungat milităria, participând la lupte; vechi combatant. 3) Persoană în vârstă, care a desfășurat o lungă activitate de muncă într-o instituție sau într-un domeniu. /<lat. veteranus, fr. vétéranSursa : NODEX VETERÁN s.m. 1. (Ant.) Soldat roman liberat din armată, după un anumit număr de campanii, împroprietărit și declarat cetățean roman (în cazul când nu era mai dinainte). 2. Soldat aflat de multă vreme în armată, care a luat parte la mai multe campanii. 3. (Fig.; și f.) Persoană care a îmbătrânit într-o funcție sau într-o instituție. [< fr. vétéran, lat. veteranus < vetus - bătrân].Sursa : neologisme VETERÁN s. m. 1. ostaș roman liberat din armată, împroprietărit și declarat cetățean roman (în cazul când nu era mai dinainte). 2. soldat aflat de multă vreme în armată, care a luat parte la mai multe campanii. 3. (fig.) cel care a îmbătrânit într-o funcție, într-o instituție. (< fr. vétéran, lat. veteranus)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VETERANRezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru VETERAN. Ștefan Octavian Iosif - Veteranul Ştefan Octavian Iosif - Veteranul Veteranul de Ștefan Octavian Iosif Culcat pe-o bancă-ntr-o grădină Pustie, doarme și suspină În vis, și creștetu-i nălbit Străluce nins de lună plină. Arar vreun trecător grăbit În treacăt dă din cap și cată La el, — își vede-apoi de cale Mergând la treburile sale... El n-are drumuri, n-are rost, El n-are nici un adăpost Sub larga boltă înstelată O traistă căpătâi, o zdreanță De mantă veche, un toiag — Tovarăș vieții de pribeag — Și nici un dor, nici o speranță! Și cum pe bancă stă culcat, E parc-un naufragiat Pe-o scândură de vas sfărmat. Zvârlit, la voia întâmplării, De jocul apei înspumat Pe-un țărm pustiu, din largul Ion Luca Caragiale - Gheorghe Baronzi ... Caragiale - Gheorghe Baronzi Gheorghe Baronzi de Ion Luca Caragiale Alaltăieri a încetat din viață, în etate de 83 de ani, Gheorghe Baronzi, cunoscutul veteran al literelor române. În lunga lui carieră, publicist neobosit, a scris de toate, atât originale, cât și traducții: poezii de toate genurile și ... de la epigramă până la poemă și de la articol trecător până la dramă. În această arenă vastă a republicii literelor române, răposatul veteran a luptat cu toate armele, cu o egală bărbăție și cu o egală consecuență la jurământul ce-l făcuse muzelor, păsându-i puțin ... Ștefan Octavian Iosif - Nuntă la țară Ştefan Octavian Iosif - Nuntă la ţară Nuntă la țară de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel În vreji de iederă nemuritoare Cuprins e tot pridvorul ca-ntro-o plasă. Și ici un strugur, dincolo o floare Atârnă așezate de mireasă... E-un tărăboi amețitor de glasuri Și vinul vechi dă vervă tuturora Zvârlind pe grave și-ancestrale nasuri Reflexe purpure ca aurora. În fața casei cântă barosanii Încredințați de-nalta lor chemare; Își uită reumatismul veteranii Și cercul horei crește tot mai mare… Dar iată că mireasa-n prag s-arată Și, după vechea datină păgână, Ea își desprinde vălul ei de fată Și-l ține-o clipă fluturând în mână. Asemenea unui stol de rândunele Vin fetele în ceată zgomotoasă Și mâinile se luptă între ele Cercând s-apuce vălul de mireasă... Bucăți e-acum vălul de zăpadă Și ea, zâmbind, duioasă, îl împarte Și fost-a scris ca un crâmpei să cadă Și-asupra mea, cum stam privind deoparte Și m-am gândit la anii mei pustii Și la a mele-mprăștiate cânturi- Așa mi-m rupt eu sufletu-n fășii Și l-am zvârlit la cele patru Dimitrie Anghel - A. D. Holban Dimitrie Anghel - A. D. Holban A. D. Holban de Dimitrie Anghel Publicată în Ordinea , II, 428, 17 mai 1909, p. 1. Sunt unii oameni senini și blînzi, cari împrăștie în jurul lor o atmosferă de bunătate ce te farmecă și te cîștigă cu fiecare vorbă, cu fiecare gest al lor ; iar alții care te resping de la început și față de cari nu știu ce sîmțămînt tainic îți dă de știre să te ferești. Unul dintre aceștia din urmă este și veteranul om politic A. D. Holban, o interesantă figură a Iașului din alte vremuri. Mi-am adus aminte de dînsul citind într-un ziar recent reflecțiile sale pline de răutate la adresa artiștilor noștri de astăzi. Îl cunosc de cînd eram copil; pot zice că m-am trezit cu el în casă, căci, cît timp a trăit tatăl meu, nelipsit a fost din casa și de la masa noastră. În anii din urmă însă, îl pierdusem din vedere aproape cu desăvîrșire ; glasul lui parcă amuțise în larma uriașă ce o fac luptele zilelor noastre, cu alte aspirații, cu alte idealuri, cu altă pornire de muncă. Arar ... Dimitrie Anghel - Nuntă la țară Dimitrie Anghel - Nuntă la ţară Nuntă la țară de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel În vreji de iederă nemuritoare Cuprins e tot pridvorul ca-ntro-o plasă. Și ici un strugur, dincolo o floare Atârnă așezate de mireasă... E-un tărăboi amețitor de glasuri Și vinul vechi dă vervă tuturora Zvârlind pe grave și-ancestrale nasuri Reflexe purpure ca aurora. În fața casei cântă barosanii Încredințați de-nalta lor chemare; Își uită reumatismul veteranii Și cercul horei crește tot mai mare… Dar iată că mireasa-n prag s-arată Și, după vechea datină păgână, Ea își desprinde vălul ei de fată Și-l ține-o clipă fluturând în mână. Asemenea unui stol de rândunele Vin fetele în ceată zgomotoasă Și mâinile se luptă între ele Cercând s-apuce vălul de mireasă... Bucăți e-acum vălul de zăpadă Și ea, zâmbind, duioasă, îl împarte Și fost-a scris ca un crâmpei să cadă Și-asupra mea, cum stam privind deoparte Și m-am gândit la anii mei pustii Și la a mele-mprăștiate cânturi- Așa mi-m rupt eu sufletu-n fășii Și l-am zvârlit la cele patru Grigore Alexandrescu - Meditație (Alexandrescu) Grigore Alexandrescu - Meditaţie (Alexandrescu) Meditație de Grigore Alexandrescu Vara și-apucă zborul spre țărmuri depărtate, Al toamnei dulce soare se pleacă la apus, Și galbenele frunze, pe dealuri semănate, Simțiri deosebite în suflet mi-au adus. O! cum vremea cu moartea cosesc fără-ncetare! Cum schimbătoarea lume fugind o rennoiesc! Câtă nemărginită pun ele depărtare Între cei din morminte și acei ce doresc. Unde atâți prieteni plăcuți de tinerețe? Unde-acele ființe cu care am crescut? Abia ajunși în vârsta frumoasei diminețe, Ca ea făr-a se-ntoarce, ca dânsa au trecut! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce netedă câmpie! [1] Cum ochiul se uimește! Ce deșărt se arată, oriîncotro privești! Întinsa depărtare se pare că unește, Cu ale lumii mărgini, hotarele cerești. Cât sânge aste locuri setoase înghițiră! Câte oase războiul aici a semănat! Câți veterani războinici, moartea purtând, muriră Pentru izbânzi de care ei nu s-au bucurat! Îmi pare că-i văz încă, răsturnați în țărână, Pe-ncrețita lor frunte sfârșitul arătând, Dar mai clătindu-și capul, și c-o murindă mână Fierul care le scapă cu furie strângând. Ei nu gândesc la moarte, nu gândesc la viață, Ei nu gândesc la fapte ce-n viață au ... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Ștefan Octavian Iosif S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Ştefan Octavian Iosif Ștefan Octavian Iosif () n. 11 septembrie 1875 , Brașov d. 22 iunie 1913 , București Poet și traducător român Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Cuprins 1 Poezii 1.1 Versuri (1897) 1.2 Patriarhale (1901) 1.3 Sonete (1901 - 1902) 1.4 Cântece și balade (1901 - 1902) 1.5 Poezii (1902) 1.6 Credințe (1905) 2 Traduceri 3 În colaborare cu Dimitrie Anghel 4 Legături externe Poezii Versuri (1897) Vesele semnale Lumea lor! April Goana Surorile Sărbătoare Aceleiași Patriarhale (1901) Bunica Revedere Furtuna Cobzarul Adio Haiducul Artiști Sonete (1901 - 1902) Cătră tinerii poeți Reînviere Adio În treacăt De sărbători Cronicarii Boierii Răzmirița Lăutarul Haiducul Secerișul Farniente În parc În atelier De urît Un cîntec Poezia Toamnă (Te uită, frunza pică irosită) Cântece și balade (1901 - 1902) Cântece Singurel ca un haiduc... Nu mai sun pe luncă flori... Boii stau în jug supuși... Dragă codrule, te las... Stau la Bălgrad trei fârtați... Frumoasa Irină Cântec de primăvară (Înfloresc grădinile) Novăceștii Mi-e dor Eroul de la Königgrätz Ruptură Pintea De cântece Parisu-i plin... Steaua Ielele La cules Visează codrul Apa morților Poezii (1902) Veselie ... Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie Vasile Alecsandri - Dumbrava roşie Dumbrava roșie de Vasile Alecsandri Poem istoric (1497) dedicat amicului meu C. Negri Cuprins 1 I - VISUL LUI ALBERT [2] 2 II - ȚARA ÎN PICIOARE 3 III - TABĂRA LEȘEASCĂ 4 IV - TABĂRA ROMÂNĂ 5 V - ȘTEFAN CEL MARE 6 VI - ASALTUL 7 VII - LUPTA 8 VIII - ARATUL 9 Note I - VISUL LUI ALBERT [2] Albert, craiul Lehiei, făcut-a un vis mare, Un vis de năvălire, de-nvingeri glorioase! El se văzu puternic, pe-un armăsar călare, Înfiorând cu spada-i popoare numeroase. Din Miazăzi fierbinte în recea Miazănoapte, Din Răsăritul mândru l-Apusul lucitor El auzi prin visu-i mii, mii de mii de șoapte Crescând în zgomot falnic, gigantic, imnător, Un uragan de glasuri ce clocotea prin lume, Purtând, nălțând ca fală un nume... al său nume! Albert, craiul Lehiei, trufaș, semeț, ușor, Ademenit, se crede stăpân pe viitor Ș-aruncă ochi de pradă pe țările vecine: Care din ele, zice, mi-ar cuveni mai bine? El stă puțin pe gânduri, apoi cu mare glas: Moldova este pragul întâiului meu pas! În țara acea mică, neîncetat lovită De dușmani fără număr și-n veci nebiruită, În care toți bărbații sunt zmei ... Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi) Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi) Aprodul Purice de Constantin Negruzzi Apărută prima dată în broșură, Iași, 1837. Fost-au acest domn, om nu mare la stat, însă întreg, drept, viteaz și meșter la războaie... și era mare jale Și plâns în norod pentru, pederea acestui domn bun. Vornicul Ureche, La viața lui Ștefan cel Mare Ciocârlia cea voioasă în văzduh se legăna Ș-înturnarea primăverii prin dulci ciripiri serba, Plugariul cu hărnicie s-apucase de arat Pământul ce era încă d-al său sânge rourat; Uitas-acum moldovanul trecutele lui nevoi, Și cu fluierul la gură, păstorul pe lângă oi Cântă dragostele sale. Vai! el nu putea gâci Că vrăjmașu-ntr-a lui țară se gătește-a năvăli. Generalul cel mai falnic a dârjilor ungureni, Hroiot ros de-nverșunarea ce avea pe moldoveni — Care-n multe sângeroase lupte i-au fost arătat Că nume de viteaz mare pe nedrept și-a câștigat — Luând veste cum că Ștefan domnul lor atunci s-afla În ținuturi depărtate, având cu el oastea sa, Socoti că favorabil prilej altul n-a găsi De moldoveni și de Ștefan deodată a- ... Titu Maiorescu - Beția de cuvinte în "Revista Contimporană" ... contimporană prin citarea ultimelor sale cuvinte: „Iată materia mea epuizată. Fie ca această lucrare să se urce ca fumul de tămâie către sufletul acestui veteran al Parnasului român, care a depus premiile geniului și cugetării sale pe altarul culturii naționale! Respect, venerațiune și glorie memoriei numelui său!â ... Miron Costin - De neamul moldovenilor Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în Țările Ungurești cu acest nume, români și până astăzi, de unde suntÅ ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VETERANRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru VETERAN. HASTÁȚI s . m . pl . Numele soldaților veterani , înarmați cu lance , care formau prima linie dintr - o legiune |
||