|
||
Cuvântul VIII nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: VIU Vezi și:VIU, BUN, ORALITATE, VERBAL, VIAȚĂ, ÎNSUFLEȚI, ÎNSUFLEȚIT, ÎNVIA, ȚINE, ALBINĂREL, ANIMAT ... Mai multe din DEX...VIII - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VÍU, VÍE, vii, adj., s.n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat), Care se află în viață, care trăiește; înzestrat cu viață. * Loc. adj., adv. De viu = fiind încă în viață. * Loc. adv. Pe viu = în mod direct, nemijlocit. * Expr. Prin (sau cu) viu grai = oral. A jupui pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu = a fi fără milă față de cineva, a cere cuiva mai mult decât poate da; a jecmăni, a jefui (pe cineva). Viu sau mort = în orice stare s-ar afla, în viață sau mort; cu orice preț. * (Substantivat, în expr.) A fi mort între vii = a fi ca și mort. Nici cu viii, nici cu morții, se spune despre un bolnav care nici nu moare, nici nu se înzdrăvenește. Morții cu morții și viii cu viii, se spune ca îmbărbătare celor care se consolează greu de moartea unei persoane dragi. ** Care este dotat cu simțire. * Rană (sau carne) vie = rană (sau carne) a unui organism în viață care sângerează, de pe care s-a luat pielea. ** Care persistă, care dăinuiește încă. Tradiție vie. * Limbă vie = limbă care se vorbeşte în mod curent în prezent, limbă în circulație. ** (În concepția creștină) Etern, nemuritor, veșnic. 2. Plin de viață, de neastâmpăr; cu mișcări iuți, vioaie. ** Animat, însuflețit. Discuție vie. ** (Despre ochi) Care denotă vioiciune, inteligență; ager, vioi. 3. (Despre plante) Viguros, plin de sevă, sănătos, verde. ** (Despre ape) Care curge repede. ** (Despre foc) Care arde bine, cu flăcări mari. 4. (Despre sunete) Răsunător, puternic. ** (Despre lumină; p. ext. despre surse de lumină) Tare, puternic, orbitor. ** (Despre culori) Aprins; strălucitor. 5. (Despre abstracte) Intens, puternic. Durere vie. II. S.n. (Rar) Viață. - Lat. vivus.Sursa : DEX '98 Viu ≠ decedat, defunct, mort, neînsuflețit, pal, palid, răposat, spălăcit, șters, veșted, neviuSursa : antonime VIU adj. 1. (înv. și pop.) trăitor, viețuitor. (Ființe \~.) 2. însuflețit. (Oameni \~ și oameni morți.) 3. v. deschis. 4. (pop.) verde. (Plante \~ și plante uscate.) 5. v. intens. 6. intens, strălucitor, (fig.) aprins. (Culori \~.) 7. puternic, tare, (franţuzism) criant, (fig.) aprins. (O nuanță \~ a unei culori.) 8. v. chinuitor. 9. v. acut. 10. adânc, intens, mare, profund, puternic. (O impresie, o emoție \~.) 11. intens, puternic, (fig.) aprins, arzător, fierbinte, înflăcărat, înfocat, pasionat. (O dorință \~.) 12. v. vivace. 13. febril, intens, încordat, în-suflețit. (Ritm \~ de muncă.) 14. animat, însuflețit. (O discuție \~.) 15. v. susținut. 16. v. veșnic. 17. actual, proaspăt. (O amintire mereu \~.) 18. v. expresiv.Sursa : sinonime VIU s. v. miez, mijloc, putere, toi.Sursa : sinonime viu adj. m., s. m., pl. vii, art. víii; f. sg. vie, pl. viiSursa : ortografic viu s. n.Sursa : ortografic VI//U \~e (\~i) 1) Care trăiește; care este în viață. * Carne vie rană deschisă, care sângerează. De \~ fiind încă în viață. \~ sau mort în orice stare ar fi. Nici \~, nici mort (sau mai mult mort decât \~) extrem de slăbit (din cauza oboselii, fricii, bolii etc.). A jupui de \~ (pe cineva) a fi necruțător față de cineva. 2) Care continuă să existe; care persistă, dăinuiește. Tradiție vie. Amintire vie. 3) Care este plin de viață; însuflețit. 4) (despre foc) Care arde cu flacără puternică. 5) (despre lumină) Care este de mare intensitate; orbitor. 6) (despre culori) Care bate la ochi; aprins; strălucitor; intens; strident; puternic. 7) (despre sunete) Care este puternic și deslușit. 8) (despre ochi) Care exprimă inteligență; ager. 9) (despre plante) Care este verde și sănătos. [Monosilabic]. /<lat. vivusSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VIIIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 511 pentru VIII. ... Gelu Vlaşin - Focul viu Focul viu de Gelu Vlașin lumina care stinge-n ochii tăi puterea lumina care stinge-n ochii tăi focul viu Ienăchiță Văcărescu - Zilele ce oi fi viu ... Ienăchiţă Văcărescu - Zilele ce oi fi viu Zilele ce oi fi viu de Ienăchiță Văcărescu Zilele ce oi fi viu vrednic aș vrea ca să fiu, Oftând, ca să te slăvesc, dar cum poci să îndrăznesc? Iscusit aș trebui să fiu, să poci zugrăvi Chipul ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Ferice de acela ce stând pe un picior Compune două sute de versuri într-un ceas, Mânjind o jumătate de conț pe toată ziua; Ce scrie cum îi vine, fără să-și bată capul Să afle din ce parte afară suflă vânt. Pre mine, însă, soarta cumplit mă osândi Să scriu cu îngrijire, cu trudă și cu număr. Când voi s-apuc condeiul, mă-ntreb întâi pre sine: De nu silit de patimi doresc a fi autor? Nu oare fala slavei la care aș privi, Sau pizma ori mânia, dorința clevetirii, Îmi predomnesc în minte? Căci oricât de cinstită O faptă e în sine, dar poate fi prea rea, Când scopul ei se trage din vicios izvor. De văd că al meu cuget nimică nu-mi impută, Atunci întorc privirea și cercetez năravuri, Mă sârguiesc din rele s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VIII ... alină Întia porneală, ci-ș' arată Plecătura-inimii vederată? Copila ce vede-întii pe-un june Frumos care drag inimii cade Rușește-în față ca viu cărbune, Ochi îi scripesc, suflarea-i scade, Și iacă dracu de-aci precepe Că ia pe fecior a dori-începe. Apoi să fie ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi ... de flămânzeală!... XII Nu-i oare vro părere, vrun joc al fanteziei Teribila icoană? Tu n-ai fost mort, jupâne? Sub masca letargiei Scăpat-ai viu din goană? A țării bucurie la patul morții tale Să fie o greșeală? Venit-ai iar în lume să-nfrunți cumplita jale Cu ... Și frica ne cuprinde... dar amăgirea trece Și nu ne mai înșeală: Cadavrul nu se scoală, cadavrul este rece, Mișcare mașinală!... XVI O, nu! E viu ciociul! Nu-i vis, nu-i rătăcire, Nu-i nea de primăvară! Nu-i spaimă zburătoare, născută-n zăpăcire Și gata să dispară! Nu-i ... aice. Aceeași goliciune la inimă, la minte, La cugete române; De jafuri lăcomie, dispreț de cele sfinte Și lipsă de rușine! XVIII O, nu! E viu ciocoiul! Nu-i mumie, nu-s moaște: Priviți-i crunta gheară! Și pentru ca de-ndată să-l poată recunoaște Nefericita țară, El trage după ... Vasile Alecsandri - Iahtul Iahtul [1] de Vasile Alecsandri Fericit e călătorul Ce, purtat voios prin lume, Își îngînă viața, dorul, Cu-al iubitei dulce nume ! Zbori pe luciul viul al mărei, Barcă mică sprinteioară; Mergi în voia întîmplărei, Ca o lebădă ușoară ! De l-a Patriei verzi maluri Am plecat în țări străine, Și pe plaiuri, și pe valuri Eu duc dorul ei cu mine. Zbori pe luciul viul al mărei... Doru-mi plînge ! dar îndată Între cer și marea lină O minune se arată Ce durerea mi-o alină. Zbori pe luciul viul al mărei... Cea minune strălucită Poartă nume de o floare. Ea-i frumoasa mea iubită, A mea dulce iubitoare. Zbori pe luciul viul al mărei... Ea-i comoara de plăcere, Ea-i voioasa nălucire, Ea-i cereasca mîngîiere, Ce încîntă-a mea simțire, Zbori pe luciul viul al mărei... Orișiunde eu voi merge, Vecinic ea mă însoțește. Lacrima din ochi mi-o șterge, Sufletul mi-l răcorește ! Zbori pe luciul viul al mărei, Barcă mică sprinteioară; Mergi în voia întîmplărei, Ca o lebădă ușoară ! Cadixa, 1853 Notă ^ Un soi de vase plutitoare, mici, sprintene, elegante și care serv pentru ... Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați ... 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII I Un șuier lung — gem osii ferecate — Un strigăt viu — nebun de libertate ! Pe roți uruitoare Vagoanele urnite Alunecă ușoare Mai iute, mai grăbite, — Dar inima-mi nebună Mai iute-ar vrea să ... un zvon de mii de glasuri Umple zarea fără veste : Craiul zilei, stînd s-apună, A încremenit pe creste. Văile răsună toate, Dealurile viu răspund Și vijelios se-nalță Pulberea departe-n fund. Sună dealul, valea sună, Stă văzduhul să se spargă De tălăngi nenumărate Ce izbesc în bolta ... Alexandru Macedonski - Reîntoarcerea ... c-o să-mi dea, Însă dea-mi-o cât de iute... Voi purta-o-n țara mea! Salutare, cer albastru, Văi și dealuri, aer viu!... Salutare, Românie!... Mână, mână, surugiu! Pribegind în țări străine, Ani întregi am suspinat, Și din trista-mi depărtare Sufletu-mi întraripat Către Dunărea cea lată ... mă readuse... Mână, mână, surugiu! Recunosc orice potecă, Orice ramuri, orice flori... Patria-mi își desfășoară Câmpii vecinic roditori! Iată punțile de bârne,... Morile, izvorul viu... Iată crucile vopsite... Mână, mână, surugiu! Colo-n zare se ivește O clopotniță lucind Și pe culmea depărtată Vezi o casă înălbind... Acea culme înverzită ... iasă-n drum ar vrea, Facă-și pofta cât îi place... Voi muri în țara mea! Iar pe culmea înverzită Mă vor duce, mort sau viu ... pierdut. Dar până-n cel din urmă ceas Vedenia lui cea de groază Nu-l lepăda, al lui necaz Mărind în noapte luminoasă; Hristos, ca viu, -nainte-i sta Și cu mustrare căuta La el. Preasfânta judecată Era în ochii Lui senini, Iară pe fruntea-nsângerată, Cununa aspră cea de spini ... Alexei Mateevici - Vorbă lungă ... nici nu se mai aude... — Vrasăzică, a murit? — Dar cine-l mai știe? Poate o fi murit, poate că-i și viu... Tu scrie-l. — Unde să ți-l scriu? Dacă, să zicem, a murit, apoi cu cei pentru odihnă, dacă-i viu — pentru sănătate... Ei, acum cum să vă-nțelegi pe voi? — Hm... Tu, draguță, scrie-l pe amândouă hârtiuțele, ș-apoi s-a ... nouă. — Eu îi scriu pe toți delaolaltă, zice el, dar tu s-o duci asta la părintele diaconul. Las' diaconul să priceapă, care-i viu aici și care-i mort; el la seminar a-nvățat, dar eu trebuinți de-iestea, măcar să mă ucizi, nimic nu-nțeleg. Bătrâna ... ... nici nu se mai aude... — Vrasăzică, a murit? — Dar cine-l mai știe? Poate o fi murit, poate că-i și viu... Tu scrie-l. — Unde să ți-l scriu? Dacă, să zicem, a murit, apoi cu cei pentru odihnă, dacă-i viu — pentru sănătate... Ei, acum cum să vă-nțelegi pe voi? — Hm... Tu, draguță, scrie-l pe amândouă hârtiuțele, ș-apoi s-a ... nouă. — Eu îi scriu pe toți delaolaltă, zice el, dar tu s-o duci asta la părintele diaconul. Las' diaconul să priceapă, care-i viu aici și care-i mort; el la seminar a-nvățat, dar eu trebuinți de-iestea, măcar să mă ucizi, nimic nu-nțeleg. Bătrâna ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VIIIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 99 pentru VIII. VÍU , VÍE , vii , adj . , s . n . I. Adj . 1. ( Adesea substantivat ) , Care se află în viață , care trăiește ; înzestrat cu viață . 2. Plin de viață , de neastâmpăr ; cu mișcări iuți , vioaie . 3. ( Despre plante ) Viguros , plin de sevă , sănătos , verde . 4. ( Despre sunete ) Răsunător , puternic . 5. ( Despre abstracte ) Intens , puternic . Durere vie . II. S . n . ( Rar ) BUN , - Ă , buni , - e , ( I - VIII ) adj . , s . m . și f . , ( IX ) bunuri , s . n . , ( X ) adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu alții ; binevoitor . 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale ; corect , cuviincios ; frumos , milos . 3. ( Despre copii ) Cuminte , ascultător , îndatoritor ; care are grijă de părinți . 4. Caracteristic omului mulțumit , vesel , bine dispus . II. Adj . 1. Care face sau prinde bine ; plăcut , satisfăcător , agreabil . 2. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Gustos , apetisant , ales . 3. Bogat , abundent , îmbelșugat . 4. ( Despre miros ) Frumos , plăcut , agreabil . 5. Liniștit , tihnit , fără griji ; fericit . Viață bună . III. Adj . 1. Potrivit , apt pentru un anumit scop ; p . ext . care - și îndeplinește bine menirea . 2. ( Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor ) Care funcționează bine . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Care nu este uzat ; p . ext . nou , de sărbătoare . 4. De calitate superioară ; p . ext . de preț , scump , nou . 5. ( Despre bani ) Care are putere de circulație . IV. Adj . Înzestrat , talentat , priceput ; p . ext . dibaci , abil , iscusit . V. Adj . 1. Folositor , util ; avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor de bine . VI. Adj . 1. Zdravăn , puternic , strașnic . 2. Întreg , plin ; deplin ; ... ... ORALITÁTE s . f . 1. Calitate a stilului unei scrieri beletristice de a părea vorbit , dând expunerii un caracter spontan și viu atât în dialogurile care notează particularitățile vorbirii personajelor , cât și în narațiunea propriu - zisă ; ansamblu de particularități ale limbii vorbite , ale graiului viu ... VERBÁL , - Ă , verbali , - e , adj . 1. Care se face , se transmite , se comunică prin viu grai , din gură în gură ; care caracterizează graiul viu ... VIÁȚĂ , vieți , s . f . 1. Sinteză a proceselor biologice , fizice , chimice , mecanice care caracterizează organismele ; faptul de a fi viu ; stare a ceea ce este viu . 2. ( În credințele religioase ; determinat prin " de apoi " , " de veci " etc . ) Existență de dincolo de moarte . 3. Mod , fel , ansamblu de condiții materiale și morale ... ... ÎNSUFLEȚÍ , însuflețesc , vb . IV . Tranz . 1. A da viață . 2. Fig . A preface ceva inert în ceva viu ... ÎNSUFLEȚÍT , - Ă , însuflețiți , - te , adj . 1. Care trăiește ; viu ... a ( se ) umple de viață ; a ( se ) înviora , a ( se ) anima . [ Pr . : - vi - a - . - Prez . ind . și : înviez ] - În + viu ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , ... ... ALBINĂRÉL , albinărei , s . m . Pasăre migratoare cu pene viu ... ANIMAT , - Ă , animați , - te , adj . Însuflețit , plin de animație ; viu Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |