|
|
||
|
Vezi și forma bază: VIZITA Vezi și:VIZITA, VIZITATOR, BRISTOL, CONTRAVIZITĂ, VIZITARE, BOSTON, CARTE, CERCA, CERCETA, MUSAFIR, OASPETE ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului VIZITĂ: VIZITA.
VIZITĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VÍZITĂ, vizite, s.f. 1. Faptul de a merge la cineva în scopul unei întrevederi cu caracter prietenesc, oficial sau de curtoazie. * Carte de vizită = bucată mică de carton, dreptunghiulară, pe care este scris numele unei persoane, profesiunea și titlurile sale, adresa etc., și pe care titularul o înmânează sau o trimite unor cunoscuți, cu diverse prilejuri. * Expr. A fi în vizită cu cineva = a avea relații de prietenie cu cineva, a-și face vizite reciproc. 2. Oficiu prestat de medicul care se deplasează la domiciliul unui bolnav sau care primeşte un pacient pentru consultație. ** Deplasare zilnică făcută în saloanele unui spital, la patul bolnavilor, de către medici, însoțiți de personalul auxiliar. * Vizită medicală = control medical (periodic) făcut salariaților, elevilor etc. 3. Deplasare la fața locului într-o localitate, într-o regiune, la un obiectiv, cu scopul de a le cunoaște, de a le controla etc. - Din fr. visite.Sursa : DEX '98 VÍZITĂ s. 1. (rar) ospeție, (înv. și reg.) vedere, (turcism înv.) musaferea, (fam., adesea peior.) musafirlâc. (A se duce în \~ la ...) 2. (MED.) control. (\~ medicală.)Sursa : sinonime vízită s. f., pl. víziteSursa : ortografic VÍZIT//Ă \~e f. Faptul de a merge în casa cuiva din politețe, obligație etc. 2) Consultație medicală, acordată (de un medic) prin prezentarea la spital sau la domiciliul unui bolnav. * Carte de \~ bucată mică de carton, de formă dreptunghiulară, pe care sunt scrise numele și datele unei persoane. /Sursa : NODEX VÍZITĂ s.f. 1. Faptul de a merge în casa cuiva din politețe, din obligație etc. pentru a-l vedea. * Carte de vizită = a) bucată de carton pe care este scris numele unei persoane si informații privind adresa, telefonul etc ale acesteia; b) joc a cărui dezlegare se obține prin anagramarea literelor din numele dat spre a se obține un alt nume, un proverb, un titlu de carte etc.; a fi în vizită cu cineva = a-și face vizite reciproc; a avea relații particulare cu cineva. 2. Fiecare deplasare a medicului în casa unui bolnav pentru a-l consulta sau în saloanele unui spital pentru a examina bolnavii și a cerceta starea sănătății lor. 3. Deplasare a unui colectiv la un muzeu, la o întreprindere etc. [< fr. visite, it visita].Sursa : neologisme VÍZITĂ s. f. 1. faptul de a merge în casa cuiva din politețe, din obligație etc. pentru a-l vedea. o carte de ~ = a) bucată de carton pe care este scris numele cuiva; b) problemă enigmistică a cărei dezlegare se obține prin anagramarea literelor din numele dat spre a se obține un alt nume, un proverb, un titlu de carte etc. 2. deplasare a medicului la domiciliul unui bolnav pentru a-l consulta sau în saloanele unui spital pentru a examina bolnavii. o ~ medicală = control medical periodic care se face elevilor, soldaţilor, muncitorilor etc. 3. deplasare a unui colectiv la o expoziție, la un muzeu, într-o regiune etc., spre a le cunoaște. (< fr. visite)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VIZITĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 121 pentru VIZITĂ. Alecu Donici - Norocul în vizită ... folos, Că peste vară el tot muște au gonit, Însă așa de norocos, Încât nu da o dată Să iasă mâna lui deșartă. Plinindu-și vizita, norocul i-au lăsat Pe unul boierit, pe altul prea bogat; Iar cel al treilea norocul blestemând Mă rog să judecați de mai avea cuvânt ... Ion Luca Caragiale - Vizită... Ion Luca Caragiale - Vizită... Vizită... de Ion Luca Caragiale M-am dus la sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietină, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. Atențiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de mare ținută. După formalitățile de rigoare, am început să convorbim despre vreme, despre sorții agriculturii — d. Popescu tatăl este mare agricultor — despre criză ș.cl. Am observat doamnei Popescu că în anul acesta nu se prea vede la plimbare, la teatru, la petreceri... Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăște chiar unei femei cu petrecerile, mai ales când are copii. — Să-ți spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de el; trebuie să-i fac educația. Și nu știți dv. ... Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D O vizită la castelul „Iulia Hasdeuâ€� de Ion Luca Caragiale În Epoca din 27 iunie-1 iulie 1897; retipărit în Notițe și fragmente literare , 1878, p. 129, și Momente, schițe, amintiri , 1908. Am fost alaltăieri la castelul „Iulia Hasdeu" de la Cîmpina unde am petrecut o zi nespus de încîntătoare, ospătat de d. și d-na Hasdeu părinții proprietarei. Această minunată clădire a fost ridicată în trei ani, fără nici un studiu sau plan prealabil, ci numai și numai, bucată cu bucată, după comunicările spiritiste ale Iuliei Hasdeu, D. Hasdeu nu este arhitect și n-ar fi fost în stare, cum singur mărturisește să conceapă un plan așa de complex, așa de logic și de frumos. E un castel tare și totdeodată un templu. Baza lui are forma simetrică a unei cruci; axa-i principală urmează o linie perpendiculară pe meridian, așa căfațada templului privește drept la răsărit. Mi-ar fi cu neputință să fac o descriere completă a acestui locaș de înălțare sufletească, de mîngîiere, de credință, de rugăciune și inspirațiune. Mă voi mărgini ... Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff Boris Sarafoff de Ion Luca Caragiale Apărut în 1899 Pe vremea conflictului româno-bulgar... La cunoscuta ospătărie Enache, în compartimentul popular, unde unele feluri de bucate se servesc și cu jumătatea de porție, se află, cătră ora două după amiazi - oră la care toată lumea de rând a plecat de la dejun - o companie de patru tineri, urmând o dispută destul de animată. Cine sunt acești tineri? Asta puțin importă. Să zicem că-i cheamă A, B, C și D. Ce sunt acești tineri? Asta importă mai mult, și asta o s-o înțelegem, dacă vom urma cu atenție călduroasa lor dispută. Să ascultăm... A. (cătră D.): Poftim! două fără douăzeci și cinci! Unde e?... D. (foarte îngrijat): Știu eu?... în orice caz, nu stric eu! A. (cătră D.): Da' cine? eu?... B. (cătră D.): Dumneata strici, firește! Dacă nu erai dumneata, nu-i pierdeam urma! nu ne scăpa așa! C. (cătră D.): Dacă dumneata nu te simțeai capabil să-l aduci negreșit, de ce te-ai băgat? D.: Domnilor, eu vă spun că vine, mi-a zis că vine, dar că nu ne ... Cincinat Pavelescu - Unui cioclu ... Unui cioclu de Cincinat Pavelescu Eram pe moarte, și-ai venit Să-mi faci o vizită grăbit, Ia bolnăvește-te mai greu! Să-ți întorc vizita Grigore Alexandrescu - Bistrița ... ne făcurăm o închipuire jalnică de prânzul ce ni se gătea, și astă dată nu furăm înșelați. Ca să ne mângâiem, hotărârăm a vizita pe pustnicul ce locuiește în munte în susul mânăstirii; un părinte bătrân ne sluji de călăuză. Ne trebui mai mult de un ceas până să ... Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn ... bani. La sosirea noastră acolo, găsirăm patru dame craiovence, care făcuseră sfântul pelerinagiu pentru deosebite pricini. Am avut plăcerea a le însoți la vizita ce au dat minunatului stejar, din care, cu multă devoție, au rupt câteva frunze, s-au închinat, le-au sărutat și le-a băgat ... Grigore Alexandrescu - Polovraci ... toate îți cuprind cu putere simțirile, și omul cel mai fără iluzii se crede transportat într-o altă lume. Ca să lăsăm un suvenir de vizita noastră, ne scriserăm numele pe o coloană care lucea de mii de steluțe, ca acelea ce licăresc dimineața pe un mal de zăpadă. Dar picătura ... Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere) ... intra vremelnicește în independență naturală; supunându-se pe urmă la legi, ei păstrează totdeauna pomenirea slobozeniei lor. În vreme când ne îndeletniceam a vizita biserica și priveam toate amănuntele, cu acel interes ce-l deșteaptă un monument istoric de care multă vreme ai auzit vorbind, văzurăm venind către noi ... Grigore Alexandrescu - Uliul și găinile ... colea să-l privească, Încă și să-i vorbească. Uleul cu blîndețe le priimi pe toate; Le spuse că se crede din suflet norocit Pentru vizita-aceasta cu care l-au cinstit, Dar îi pare rău foarte căci el însuși nu poate La dumnealor să vie, Vizita să le-ntoarcă dup-a sa datorie. Mai adăogă însă că daca dumnealor Îi vor da ajutor Ca să poată scăpa, El le ... Vasile Alecsandri - Lamartine (Alecsandri) ... o putere care poate să oprească omenirea pe malul prăpăstiilor sau să o împingă în fundul lor. O oră întreagă, cât a ținut vizita mea, am crezut că asist la un concert melodios, și, când a fost ca să mă retrag, îmi zise: — Domnul meu, deșteptarea ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VIZITĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru VIZITĂ. VIZITÁ , vizitez , vb . I . Tranz . 1. A merge la cineva pentru a - l vedea ( din prietenie , din datorie profesională etc . ) ; a face cuiva o vizită . 2. A se duce să vadă , să cunoască la fața locului o localitate , un muzeu , un obiectiv etc . 3. A inspecta , a controla ; a cerceta , a examina cu atenție și la fața ... vizitatori , - oare , s . m . și f . 1. Persoană care vizitează o localitate , un muzeu , o expoziție etc . 2. ( Rar ) Persoană care face cuiva o vizită . - Vizita BRÍSTOL , s . n . Hârtie albă , groasă , de calitate foarte bună , din care se fac copertele de cărți și cărțile de vizită ; p . ext . carte de CONTRAVÍZITĂ , contravizite , s . f . 1. A doua vizită pe care medicul o face bolnavilor dintr - un spital în timpul după - amiezii . 2. ( Înv . ) Vizită cu care se răspunde altei ... VIZITÁRE , vizitări , s . f . Acțiunea de a vizita și rezultatul ei . - V. vizita BÓSTON^2 s . n . Presă manuală pentru imprimarea cărților de vizită , a ferparurilor , a afișelor de format redus . BOSTÓN^1 s . n . 1. Vals cu mișcări lente . 2. Numele unui joc de cărți . [ Acc . și : CÁRTE , cărți , s . f . I. 1. Scriere cu un anumit subiect , tipărită și legată sau broșată în volum . 2. Fig . Cunoștințe de scriere și de citire ; învățătură , știință , cultură . Ai carte , ai parte . 3. Registru . II. 1. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) Carnet cu date personale , care atestă sau conferă unei persoane anumite drepturi . Carte de membru . 2. Bucată de carton , cu însemnări scrise sau tipărite , căreia i se dau diferite întrebuințări : pentru corespondență ( carte poștală ) , ca permis de intrare la un concert , la o bibliotecă ( carte de intrare ) , indicând numele ( profesiunea , adresa etc . ) unei persoane ( carte de vizită ) etc . III. ( Înv . și pop . ) 1. Scrisoare . 2. Ordin scris , emis de o autoritate . 3. Act scris , document ; ... 4. Tranz . ( Înv . și reg . ) A căuta . 5. Tranz . ( Înv . ) A supune la grele încercări . 6. Tranz . ( Reg . ) A vizita , a frecventa . 7. Intranz . ( Pop . ) A reveni ; a da târcoale . 8. Tranz . unipers . ( Pop . ) A fi cuprins ... ... afle ; a se informa ; a iscodi . 3. Tranz . A întreba , a chestiona . 4. Tranz . ( Pop . ) A vizita MUSAFÍR , - Ă , musafiri , - e , s . m . și f . Persoană care vizitează pe cineva sau căreia i se oferă vremelnic ospitalitate ; oaspete , invitat . [ Var . : mosafír , - ă s . m . și OÁSPETE , oaspeți , s . m . 1. Persoană care vizitează pe cineva în casa acestuia ; cel căruia i se oferă ospitalitate ; musafir , invitat . 2. ( Reg . ) Nuntaș . [ Var . : oáspe , oáspăt s . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||