Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IE
Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 1630 pentru IE.
... ABAGERÍE^2 s . f . Meseria de abagiu . - Abager + suf . - ie
ABÁTE^2 , abát , vb . III . 1. Tranz . , refl . și intranz . A ( se ) îndepărta ( de la o direcție apucată , fig . de la o normă fixată , de la o linie de conduită etc . ) . 2. Refl . ( Despre fenomene ale naturii , calamități , nenorociri ) A se produce în mod violent . 3. Intranz . A - i trece ceva prin minte , a - i veni ideea ; a i se năzări . 4. Tranz . A descuraja , a deprima , a întrista , a mâhni . Vestea l - a abătut . 5. Tranz . ( Franțuzism ) A doborî la pământ . ABÁTE^1 , abați , s . m . 1. Titlu dat superiorului unei abații . 2. Titlu onorific acordat unor preoți catolici ; persoană care poartă acest
ABSOLÚT , - Ă , absoluți , - te , adj . , adv . I. Adj . 1. Care este independent de orice condiții si relații , care nu este supus nici unei restricții , care nu are limite ; necondiționat , perfect , desăvârșit . 2. ( Despre fenomene social - economice , în legătură cu noțiuni de creștere sau de scădere cantitativă ) Considerat în raport cu sine însuși și nu în comparație cu alte fenomene asemănătoare ; care se află pe treapta cea mai de sus . 3. ( Mat . ; despre mărimi ) A cărui valoare nu depinde de condițiile în care a fost măsurat sau de sistemul la care este raportat . Valoare absolută = valoarea aritmetică a rădăcinii pătratului unei mărimi . 4. ( Lingv . ; în sintagma ) Verb absolut = verb tranzitiv care are complementul neexprimat , dar subînțeles . II. Adv . ( Servește la formarea superlativului ) Cu totul , cu desăvârșire ; exact , întocmai , perfect . Argumentare absolut
... ABSOLUTÓRIU , - IE , absolutorii , adj . s . n . 1. Adj . Care absolvă , care iartă o vină , un delict , o greșeală . 2. S . n . Certificat de absolvire a unei ...
ABSTRÁGE , abstrág , vb . III . Tranz . ( Rar ) A desprinde o însușire independent de obiectul sau de obiectele cărora le aparține ; a judeca izolat , în afara unui
ACȚIONÁR , - Ă , acționari , - e , s . m . și f . Persoană care posedă acțiuni ( II ) [ Pr . : - ți -
ACȚIÚNE , acțiuni , s . f . I. 1. Desfășurare a unei activități ; faptă întreprinsă ( pentru atingerea unui scop ) . 2. Desfășurare a întâmplărilor într - o operă literară ; fabulație , subiect , intrigă . 3. Efect , exercitare a unei influențe asupra unui obiect , a unui fenomen . Acțiunea substanțelor otrăvitoare asupra organismului . 4. ( Jur . ) Proces ; ( concr . ) act prin care se cere deschiderea unui proces . II. Hârtie de valoare , care reprezintă o parte anumită , fixă și dinainte stabilită , a capitalului unei societăți și care dă deținătorului dreptul să primească dividende . [ Pr . : - ți -
ACCÉDE , accéd , vb . III . ( Livr . ) Intranz . A avea acces ( 1 ) , a ajunge la ceva ,
... ACCESÓRIU , - IE , accesorii , adj . , s . n . 1. Adj . , s . n . ( Obiect , piesă , dispozitiv ) care constituie un element secundar , anex , incidental , complementar . 2. ( Despre drepturi , cereri etc . ) Secundar ...
ACTÍV , - Ă , activi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care participă ( în mod efectiv ) la o acțiune ; harnic , vrednic . 2. ( Despre corpuri sau substanțe ) Care realizează ( intens ) un anumit fenomen , un anumit efect etc . 3. ( Despre diateza verbală ) Care exprimă faptul că subiectul săvârșește acțiunea . 4. ( Despre operații , conturi , bilanțuri ) Care se soldează cu un profit , cu un beneficiu . II. S . n . 1. Totalitatea bunurilor aparținând unei persoane fizice și juridice . 2. Totalitatea mijloacelor economice concrete care aparțin unei întreprinderi , instituții sau organizații economice ; parte a bilanțului unde se înscriu aceste mijloace . 3. ( În expr . ) A avea ceva la activul său = a fi autorul unei acțiuni grave . A pune ceva la activul cuiva = a pune o acțiune ( gravă ) pe seama cuiva . 4. Colectiv de persoane care activează intens în domeniul vieții politice și obștești sub conducerea organizațiilor partidului clasei muncitoare sau a organizațiilor de
... ACTORÍE s . f . Profesiunea de actor . - Actor + suf . - ie