|
|
||
|
Cuvântul AMARI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: AMAR Vezi și:AMAR, AMARA, AMARĂ, AMĂRUI, AMARARE, FIERE, ABSINT, AMĂRÎ, AMĂRĂCIUNE, AMĂRĂLUȚĂ, AMĂREALĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului AMARI: AMĂRÎ.
AMARI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. AMÁR, -Ă, amari, -e, adj., s.n. 1. Adj. (Despre alimente, băuturi etc.) Care are gustul fierii, pelinului, chininei; (despre gust) ca al fierii, pelinului, chininei. 2. Fig. Chinuitor, dureros; trist, necăjit. * Expr. Pâine amară = mijloace de existență câștigate cu multă trudă. A face (cuiva) zile amare = a face (cuiva) necazuri. ** (Adverbial) Strașnic, cumplit. 3. Fig. Răutăcios. II. S.n. 1. Jale, tristețe; suferință, chin, necaz. * Expr. A-și înghiți amarul = a suferi în tăcere. A-și vărsa amarul = a face destăinuiri, a-și spune durerea, suferința. ** (Cu valoare de interjecție) Vai! 2. (Urmat de determinări introduse prin prep. "de") Mulțime, grămadă. Amar de vreme. - Lat. amarus.Sursa : DEX '98 Amar ≠ dulceSursa : antonime amár adj. m., pl. amári; f. sg. amáră, pl. amáreSursa : ortografic amár s. n., pl. amáruriSursa : ortografic AMÁR^2 \~uri n. 1) Stare de tristețe; jale. * Cu \~ a) jalnic; b) greu. 2) Senzație de suferință; chin; necaz. * A-și vărsa \~ul a-și spune necazul. A-și înghiți \~ul a suferi în tăcere. 3) Cantitate mare; număr mare; mulțime. \~ de muncă. /<lat. amarusSursa : NODEX AMÁR^1 \~ă (\~i, \~e) 1) Care are gustul pelinului, al fierii, al chininei. Cireșe \~e. 2) fig. Care produce amărăciune; chinuitor; trist; necăjit. * Pâine \~ă existența câștigată cu trudă. /<lat. amarusSursa : NODEX amár (-ră), adj. - 1. Care are gustul fierii, pelinului etc. - 2. (S.n.) Amăreală, gust amar. - 3. Cantitate (numai după o expresie cantitativă, ca atît, cît, ce, ce de, mult). - Mr. amar, megl. (an)mar, istr. am?r. Lat. am?rus (Pușcariu 73; Candrea-Dens., 53; REW 406; DAR); cf. vegl. amuár, it. amaro, v. prov. amar, fr. amer, sp. amargo. Expresia amar de mine, amar mie coincide cu sicil. amaru mia, port. amaro de mi. Sensul 3 este curios. I. Morărescu, BF, I, 178-181, a încercat să-l explice prin etimologie pop., din expresia atîta *mare de (timp), interpretat ca atît amar(e) de (timp); uzul ar fi, în acest caz, aceleași ca it. mare "abundență", sp. la mar de. Cf. observațiile împotriva acestei explicații ale lui L. Spitzer, BF, II, 162-4. Mai curînd este vorba de o valoare emfatică a adj. (ca în cazul lui biet invariabil), tratat ca s.; emfaza este evidentă și în uzul constant al lui atîta în locul lui atît (cf. nuanța de atîta curaj, față de atît curaj). În privința valorii exacte a expresiei, o construcție de tipul ce amar mai aveam (Agîrbiceanu) arată clar că trebuie să se înțeleagă ce amar (de mine) mai aveam, deci că exprimă compasiunea, și numai în al doilea rînd ideea de cantitate. Der. amărăcios, adj. (amar), pe care Puşcariu 74 și REW 403 îl reduc la un lat. *amariti?sus, de la amar?ties, dar care este probabil un der. cu suf. -cios ca supărăcios, căcăcios etc.; amărăciune, s.f. (mîhnire, amărîre); amărăluță, s.f. (gențiană, Cicendia filiformis); amăreală, s.f. (amărăciune, plantă, Polygala vulgaris); amăreață, s.f. (amărăciune), considerat în general ca reprezentant al lat. *amar?tia, în loc de amar?ties (Pușcariu 76; Candrea-Dens., 54; REW 403; lipsește în DAR), cf. it. amarezza, prov. amareza, dar care poate fi și o formație internă; amărel, s.m. (ciulin); amărie, s.f. (amărăciune); amăriu, adj. (amărui); amarnic, adj. (amar; teribil, cumplit); amărui, adj. (cu gust ușor amar); mărunc(ă), s.f. (Crizantemă, Chrysanthemum vulgare). Amărî, vb. (a face să capete gust amar; a mîhni), cf. mr. amărăscu, s-a încercat să se explice pe baza lat. *amăr?re, din clasicul amăr?sc?re (Pușcariu 75; REW 400; DAR; Pușcariu, Dacor., V, 67). Se opune acestei der. rezultatul î , care indică o der. în interiorul rom., ca în pîră pîrî, ocară ocărî (cf. Graur, BL, V, 87), pe cînd lat. ar fi dat *amări. Explicațiile încercate pentru a justifica prezența în forma lat. a unui grup rr, care ar explica schimbarea (contaminarea cu *amarr?re), din v. germ. *marrjan, după Giuglea, Dacor., II, 390 și Gamillscheg, Rom. germ., II, 263; sau cu marrubium după Jos. Brüch, ZRPh., LVI, 529-33, nu sînt convingătoare. - Der. amărîre, s.f. (amărăciune; gust amar); amărît, s.m. (nefericit, nenorocit; sărac); amărîtor, adj. (care amărăște; descurajator).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AMARIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 663 pentru AMARI. ... Traian Demetrescu - Râs amar Râs amar de Traian Demetrescu În vârful atâtor decepții și dureri Din victimă ,adesea, te redeștepți călău Și bun venit în lume, te face lumea rău Să ... Vasile Alecsandri - Pâinea amară a exiluluil Vasile Alecsandri - Pâinea amară a exiluluil Pâinea amară a exilului de Vasile Alecsandri 1881 Mircești, 1881 Amice Ghica, Gustat-ai vreodată pâinea amară a exilului? Sper că nu, dar în orice caz îmi place a constata că ai scăpat teafăr, ca și mine, de influența sa perturbatoare. Pâinea amară a exilului posedă strania proprietate de a crea în țara noastră martiri noi și patentați. Ea trebuie să fie plămădită cu o parte din făină neagră, mucedă, aprinsă și cu trei părți de lacrimi de crocodil, de zeamă de mătrăgună și de bocete patriotice; — a fi mâncat pâinea amară a exilului este un fapt care de la 1848 încoace a devenit la noi un titlu la admirarea, la recunoștința generațiilor prezente și viitoare. Pe frontonul Panteonului din Paris este scris în aur: Aux grands hommes la Patrie reconnaissante. Pe frontonul Panteonului ce se va ridica odată în București va figura următoarea inscripțiune: Celor cu pâinea amară a exilului: Patria recunoscătoare. Ești om cât de ordinar, destinat a trece pe lume necunoscut? A face umbră pământului ... Alexei Mateevici - Noaptea nașterii ... și jale. Tu să știi că veni-va doritul tău ceas Și în piept ți-a muri suferința, Și în sufletul tău, din amar și necaz, Ca Hristos, învia-va credința. Ș-a luminii luciri scânteia-vor în zori Pentru tine în clipele cele, Și atunci vei ... conteni-va. Și să știi că veni-va doritul tău ceas, Când în piept ți-a muri suferința, Și în sufletul tău, din amar ... Vasile Alecsandri - Maghiara Maghiara de Vasile Alecsandri Cu ce jale, ce amar Plâng doi ochi peste hotar! Cât se bate, cât suspină O inimă de dor plină Colo-n țara cea vecină! Mândri-s ochii ca din ... pe pământ, Ca maghiara scumpă floare N-ai vedea lucind la soare, Nici în luncă, la răcoare! Alb i-e sânul, dulce crin, Dar hrănește-amar suspin! Negri-s ochii, cu văpaie, Dar pe fața ei bălaie Se topesc ca nori de ploaie, Căci un domn român vestit Peste munți a ... i rătăcit? Unde-i, Doamne! de nu vine De trei zile lângă tine? Cine-a spune unde-i, cine? Vai! cu jale, cu amar Plânge el peste hotar! Ca și tine el suspină Cu inima de dor plină Colo-n țara cea vecină! Iar de vrei tu să-l ... pe loc calul s-oprește, În pământ ochii țintește Și cu groază sforăiește. Haideți, hai cu Dumnezeu Să găsim pe dragul meu, Că de mult amar de vreme După el sufletu-mi geme! Hai, voinice, nu te teme... Calul trist a rânchezat Și-n pârău năvală-a dat ... Dimitrie Bolintineanu - O fată tânără pe patul morții ... Dimitrie Bolintineanu - O fată tânără pe patul morţii O fată tânără pe patul morții de Dimitrie Bolintineanu Ca robul ce cântă amar în robie, Cu lanțul de brațe, un aer duios, Ca râul ce geme de rea vijelie, Pe patu-mi de moarte eu cânt dureros. Un ... nori, Când soarele-l arde, când vântul îl bate, Când grindina cade torente pe flori; Așa făr' de veste pe zilele mele O soartă amară amar a bătut, Și astfel ca crinul de viscole rele, Pe patu-mi de moarte deodat-am căzut. Abia-n primăvară cu zilele mele ... ... da gios cununa. Voi stele iscusite, ceriului podoba. Vă așteaptă groaznică trâmbiță și doba. În foc te vei schimosi, peminte, cu apa O, pre cine amar nu așteaptă sapa Nu-i nimica să stea în veci, toate trece lumea, Toate-s nestătătoare, toate-s niște spume. Tu, părinte al tuturor, doamne ... Sau primejdii cându ne vin, sau câte o nevoe. Norocului i-au pus nume cei bătrâni din lume; Elu-i cela ce pre mulți cu amar să afume. El sus, el coboară, el viiața rumpe, Cu soțiia sa, vremea, toate le surpe. Norocul la un loc nu stă, într-un ceas ... Ștefan Octavian Iosif - Lenore (Iosif) ... ai uitat? Ești mort? Veni-vei tu odată? Iubitul ei lupta sub steag În văile boeme Și nu-i scrisese nici un șir De-atât amar de vreme. Țarina și viteazul crai, Sătui de jaf și pară, Au pus războiului sfârșit Și pace încheiară. Și cling! și clang! oști după oști ... mamă, Wilhelm este mort! E mort de bună seamă! Să piară lumea! piară tot! Ar fi cu mult mai bine. Nedrept și crud e Dumnezeu, Amar, amar de mine! — Copilă, vino-ți în simțiri! Fă-ți cruce și te roagă; Ce face bunul Dumnezeu E drept și bine, dragă! — Ah ... schimbat, Pe umăr poartă coasă... Tresare roibul viforos, Nechează cu putere, Pe nări și gură varsă foc, Și sforăie, și... piere! Pământ și ceruri gem amar În ceas de grea mânie... Lenora se frământă greu, Cuprinsă de-agonie. Acum se strâng în cimitir Stafiile la lună Și-o horă deșucheată-ntind ... Gottfried August B%C3%BCrger - Lenore (Iosif) ... ai uitat? Ești mort? Veni-vei tu odată? Iubitul ei lupta sub steag În văile boeme Și nu-i scrisese nici un șir De-atât amar de vreme. Țarina și viteazul crai, Sătui de jaf și pară, Au pus războiului sfârșit Și pace încheiară. Și cling! și clang! oști după oști ... mamă, Wilhelm este mort! E mort de bună seamă! Să piară lumea! piară tot! Ar fi cu mult mai bine. Nedrept și crud e Dumnezeu, Amar, amar de mine! — Copilă, vino-ți în simțiri! Fă-ți cruce și te roagă; Ce face bunul Dumnezeu E drept și bine, dragă! — Ah ... schimbat, Pe umăr poartă coasă... Tresare roibul viforos, Nechează cu putere, Pe nări și gură varsă foc, Și sforăie, și... piere! Pământ și ceruri gem amar În ceas de grea mânie... Lenora se frământă greu, Cuprinsă de-agonie. Acum se strâng în cimitir Stafiile la lună Și-o horă deșucheată-ntind ... Vasile Alecsandri - Sentinela română ... acoperită, Ce se-ntinde ca o ceață Pân în Dunărea măreață Și de-acolo-n depărtare Pân în Nistru, pân în Mare. Iar pe cel amar pustiu Cu văzutul ce-ntâlnii? Întâlnii viteaz oștean, Purtând semne de roman, Falnic, tare ca un leu Și cu chip frumos de zeu. Brațu-i ... sângeros!... Sai, române, pe omor, Fă-te fulger răzbitor, Fă-te Dunăre turbată, Fă-te soartă ne-mpăcată, Căci potopul iată-l vine Și-i amar, amar de tine! Vie!... Ca o stâncă naltă Ce din vârf de munte saltă, Tună, se rostogolește, Cade, rumpe și zdrobește Codrii vechi din a ... Alexandr Pușkin - Aduceri aminte ... greu... Aducerea aminte-mi desfășoară Tot zapisul urâtei vieții mele, Citindu-l cu necaz și pocăințe grele, Eu tremur blestemând viața mea amară Și plâng amar ș-amar Alexei Mateevici - Aduceri aminte ... greu... Aducerea aminte-mi desfășoară Tot zapisul urâtei vieții mele, Citindu-l cu necaz și pocăințe grele, Eu tremur blestemând viața mea amară Și plâng amar ș-amar Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AMARIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentru AMARI. AMÁR , - Ă , amari , - e , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre alimente , băuturi etc . ) Care are gustul fierii , pelinului , chininei ; ( despre gust ) ca al fierii , pelinului , chininei . 2. Fig . Chinuitor , dureros ; trist , necăjit . 3. Fig . AMARÁ , amarez , vb . I . Tranz . 1. A lega o ambarcație cu un cablu de țărm sau de altă navă . 2. A fixa un obiect pe o ambarcație astfel încât acesta să nu se deplaseze din pricina balansului AMÁRĂ , amare , s . f . Funie , cablu cu care se leagă o ambarcație de țărm sau de o altă ... AMĂRÚI , - ÚIE , amărui , adj . Cu gust ușor amar ; amăriu . - Amar AMARÁRE , amarări , s . f . Acțiunea de a amara ; amaraj . - V. ... FIÉRE s . f . 1. Lichid amar , de culoare galbenă - verzuie , secretat de ficat ; bilă ^1 . 2. ( Și în sintagma bășica fierii ) Vezicula biliară . 3. Compus : fierea - pamântului = a ) plantă ... ... ABSÍNT , absinturi , s . n . Băutură alcoolică tare , de culoare verde , cu gust amar ... AMĂRÎ , amărăsc , vb . IV . Refl și tranz . A căpăta sau face să capete gust amar ... AMĂRĂCIÚNE , amărăciuni , s . f . 1. Mâhnire , tristețe ; amărâre . 2. ( Rar ) Amăreală ( 1 ) . - Amar ... AMĂRĂLÚȚĂ , amărăluțe s . f . Mică plantă erbacee cu frunzele ascuțite și cu flori mici , galbene - aurii , care conțin un suc amar ... AMĂREÁLĂ , amăreli , s . f . 1. ( Proprietarea de a avea un ) gust amar ; amărăciune . 2. Mică plantă erbacee cu flori albastre , roșii sau ( rar ) albe , dispuse în raceme , cu fructe capsule , întrebuințată , pentru proprietățile sale expectorante , contra afecțiunilor ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||